Într-o postare pe rețele, ambasada a negat că și-ar fi mutat adresa oficială pentru că piața din fața ei a fost rebotezată recent după numele opozantului anti-Kremlin ucis în urmă cu cinci ani.
Diplomații ruși au explicat că ambasada avea de când lumea două sedii, la mică distanță unul de celălalt, și implicit două adrese poștale. Luna trecută, autoritățile locale pragheze ar fi cerut ambasadei să-și aleagă o singură adresă, iar ambasada a ales-o pe cea de pe strada Korunovační, nu pe cea din nou-botezata Piață Boris Nemțov (fostă Pod Kaštany).
Ambasada recunoaște însă, în comunicatul plin de ironie, că a preferat adresa de pe Korunovační (în traducere: str. Încoronării) pentru că fiind un nume așa de vechi, de peste o sută de ani, este mai puțin probabil să se schimbe curând.
Pe de altă parte, pe pagina de net a ambasadei ruse, figura la două zile după această precizare ca adresă oficială tot adresa veche, cu numele vechi: „nám. Pod Kaštany 1, 16000 Praha 6, Bubeneč”. Pe lista oficială cehească a ambasadelor străine, aflată pe site-ul Ministerului de Externe al Cehiei, apare deja noua adresă oficială: „Korunovační 36, 160 00 Praha 6 – Bubeneč.”.
Primăria Pragăi, dominată de partide de opoziție cu vederi pro-occidentale, a aprobat redenumirea pieței din fața ambasadei ruse în februarie, cu ocazia celei de-a cincea aniversări a morții politicianului rus.
„Într-o vreme când societatea civilă și presa sunt amenințate cu limitarea libertății, este deosebit de important să nu dăm uitării asemenea oameni. Să ne fie Piața Boris Nemțov o aducere aminte că drepturile omului nu sunt nici astăzi de la sine înțelese și că trebuie să lucrăm fără contenire ca să le avem”, a spus primarul Pragăi, Zdeněk Hřib (din Partidul Piraților), la 27 februarie, la mica ceremonie de dezvăluire a tăbliței cu numele nou al pieței, având-o alături pe fiica politicianului ucis, Jana Nemțova.
Primăria Pragăi a numit concomitent o promenadă din parcul Stromovka – și el aproape de ambasada rusă – „Anna Politkovskaia”, în amintirea jurnalistei de investigație ruse asasinate în 2006.
După câteva zile, la Moscova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, a calificat rebotezarea pieței din fața ambasadei de la Praga ca „absurdă”. Ea a spus că nu înțelege de ce ar trebui „statul ceh” să sprijine opoziția dintr-o țară sau alta, și că dacă e să fie consecvenți, cehii trebuie să ridice un monument și „vestelor galbene” din Franța – aflate în acel moment în plin elan protestatar împotriva guvernării președintelui Emmanuel Macron.
După exact o lună de zile, Maria Zaharova s-a văzut nevoită să recurgă din nou la sarcasm împotriva autorităților de la Praga. La 8 aprilie, ea anunța că opinia publică din Rusia a fost „revoltată” de decizia sectorului 6 al capitalei cehe de înlăturare a statuii Mareșalului I. S. Konev, comandantul trupelor sovietice care au eliberat Praga de sub ocupația hitleristă în mai, 1945. Statuia fusese ridicată în 1980 – „din inițiativa praghezilor” – a amintit Zaharova.
„Acest act este cu atât mai revoltător, cu cât s-a produs în ajunul celei de-a 75-a aniversări a sfârșitului celui de-Al Doilea Război Mondial”, a mai spus Zaharova, avertizând că „fărădelegea săvârșită la Praga poate deveni o povară în relațiile bilaterale”. La scurt timp, autoritățile ruse au anunțat că primăria sectorului 6 din Praga va fi anchetată de Comitetul Investigativ din Federația Rusă.
În replică, Ministerul de Externe al Cehiei a spus că demersul rus nu este legal, iar înlăturarea statuii mareșalului nu contrazice înțelegerile bilaterale dintre cele două țări. În baza acelor documente, a spus Ministerul, Cehia îngrijește mii de monumente și morminte de pe teritoriul său, în vreme ce Rusia nici până în ziua de azi nu a dat curs rugăminților cehești de a se ocupa de amintirea soldaților cehi care au luptat de partea rușilor în primul război mondial (când Cehia era parte a Imperiului Austro-Ungar).
Primăria Pragăi 6 a decis să înlăture statuia după ce s-a săturat s-o curețe de vopseaua cu care o vandalizau periodic criticii Mareșalului Konev; aceștia aminteau astfel că după eliberarea Pragăi, Konev a comandat înăbușirea în sânge a revoltei ungurilor din 1956. Potrivit unor istorici, Konev a participat și la pregătirea invadării Cehoslovaciei în august 1968.
În disputa pe tema statuii, Rusia și-a găsit un aliat ceh izolat în persoana președintelui ceh Milos Zeman, care a numit decizia autorităților locale pragheze „contraproductivă”, asemănând-o cu acțiunile din trecut ale iconoclaștilor, care au „nimicit opere de artă frumoase”.
Zeman, un fost premier social-democrat alunecat spre populism de dreapta, cu politici externe pro-ruse și pro-chineze, adesea în contradicție cu celelalte ramuri ale puterii, a spus că mareșalul rus a eliberat și lagărul de la Auschwitz și „își merita locul la Praga, spre deosebire de cei care au înlăturat statuia, oameni care n-au realizat nimic în viață”.
Președintele Zeman s-a declarat, totuși, de acord că anchetarea autorităților cehești de către organele rusești este un amestec în afacerile interne ale Cehiei.
Potrivit televiziunii armatei ruse, Zvezda, cunoscută pentru campaniile de apărare a victoriilor sovietice în Al Doilea Război Mondial, o consecință a afacerii cu statuia de la Praga ar putea fi redenumirea stației de metrou Praga, din capitala rusă, în stația... Mareșal Konev, în urma unei petiții a cetățenilor ruși indignați.
Comentatorul radioului public cehesc Libor Dvořák, un expert în chestiuni rusești, a apreciat că reacțiile de condamnare stârnite în Rusia de înlăturarea statuii de la Praga sunt destinate atât publicului intern rus, cât și lumii, dar amenințările concrete la adresa cehilor (anchetare, dare în judecată) nu se vor materializa neapărat. „Pe de altă parte, nu încape îndoială că relațiile ceho-ruse se vor înrăutăți”, a anticipat Dvořák.
În ultimii ani, tensiunile din relațiile ceho-ruse răbufnesc odată la câteva luni. Înaintea ultimelor episoade – cu Nemțov și Konev – reproșurile au plecat de la Praga, unde serviciul de informații (BIS) a declarat într-un raport că în 2019 cea mai mare amenințare pentru democrația constituțională a Cehiei a fost activitatea de dezinformare a activiștilor pro-ruși.
Și mai înainte, autoritățile cehe au decis că data invaziei din 1968 – 21 august – va fi marcată ca Ziua comemorării victimelor invaziei din 1968 și ale ocupației care a urmat – o decizie criticată îndată de Moscova, care a spus că ea nu contribuie la îmbunătățirea relațiilor bilaterale.
