Linkuri accesibilitate

Mariana Țăranu: „La aproape trei decenii de independență ar fi normal să avem o clasă politică formată în noile împrejurări, dar nu o avem”


Maria Țăranu

Despre interminabila tranziție și viitorul Moldovei în dialog cu o cercetătoare în domeniul istoriei din Chișinău.

La 27 august, Republica Moldova va sărbători 28 de ani de independenţă, o perioadă marcată de lupte politice interne, sărăcie, migrație, corupție, separatism. Republica Moldova niciodată nu a fost un stat independent pentru că nu a avut lideri naţionali, de această părere este istoricul Mariana Ţăranu,care vorbeşte despre interminabilă tranziţie şi viitorul ţării.

Cercetătoarea în istorie Mariana Țăranu în dialog cu Valentina Ursu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:16:12 0:00
Link direct


Mariana Țăranu: „Dacă vorbim despre independența Republicii Moldova, fiecare a trăit-o, o trăiește în funcție de aspirațiile sale, de nivelul intelectual și de faptul cum a fost implicat în acele evenimente. Cum rămâne în istorie? Rămâne ca un an de cotitură, an în care Republica Moldova a fost reînființată, într-un fel, pentru că este succesoarea RSSM-ului, dar, în același timp,

Acești 28 de ani sunt niște ani ratați, în care cei care au avut șansa să se nască aici au suportat o veșnică perioadă de tranziție, timpuri incerte ...

acești 28 de ani, de fapt, sunt niște ani ratați pentru această palmă de pământ, sunt niște ani în care cei care au avut șansa sau neșansa să se nască aici au suportat o veșnică perioadă de tranziție, timpuri incerte, au ales din răul cel mai mic; sunt ani pierduți pentru această palmă de pământ și îndeosebi pentru populația care s-a născut aici, pentru că toți avem o viață biologică și tot timpul am fost în așteptarea schimbărilor.”

Europa Liberă: Unii spun că destinul ar fi fost vitreg de la început, pentru că s-a declanșat conflictul armat de la Nistru, războiul moldo-rus care a făcut să curgă sânge mult la Nistru. Iată că, după atâția ani, nu s-a reușit să se identifice o soluție.

Mariana Țăranu: „Anul 1992 este anul când oficial se consideră că s-a început războiul de la Nistru. De fapt, conflict, diferend sunt niște termeni pe care i-au promovat cei de la Kremlin și ni i-au

De fapt, a fost un război de agresiune a Federației Ruse împotriva Republicii Moldova...

impus nouă și politicienii de aici i-au preluat, pentru că, de fapt, a fost un război de agresiune a statului Federația Rusă împotriva Republicii Moldova și acest război făcea parte din planul vast pe care l-a avut Uniunea Sovietică.

Cred că acest plan a fost trasat atunci când exista Uniunea Sovietică, dar s-a materializat atunci când au fost condiții favorabile de a-și păstra influența în zonele în care Rusia deja avea interes. De ce cei de la Chișinău nu utilizează corect această sintagmă, că, de fapt, a fost un război ruso-moldovenesc? În primul rând, pentru că-i impune prin definiție să recunoască că Federația Rusă a fost un stat agresor și, în al doilea rând, atunci când este vorba de război, sunt veterani, sunt oameni pe care statul trebuie să-i protejeze prin lege. Or, autoritățile de la Chișinău se absolvă de această responsabilitate și atunci când se zice că a fost conflict, noi nu avem nimic cu nimeni. În cazul războiului, avem veterani și trebuie să le plătim; avem văduve de război și trebuie să le plătim o anumită perioadă de timp; avem copii orfani și trebuie să le dăm indemnizații și responsabilitatea statului crește.”

Europa Liberă: De ce nu s-a reușit reunificarea celor două maluri ale Nistrului?

Maria Țăranu în studioul Europei Libere la Chișinău
Maria Țăranu în studioul Europei Libere la Chișinău

Mariana Țăranu: „Nici n-o să se reușească, pentru că statul Republica Moldova niciodată nu a avut parte de politicieni care să reprezinte interesele lui, interesele majorității populației. De fapt,

Moldova nu a avut parte niciodată de politicieni care să reprezinte interesele ei, interesele majorității populației ...

în 1940 s-a creat un stat artificial numit RSSM și Republica Moldova este succesoarea acestui stat din cele mai sărace zone a două state cu culturi diferite, cu populații diferite, cu tot diferit – România și Republica Sovietică Socialistă Ucraineană. Zona transnistreană este, de fapt, RSS Ucraineană, succesoarea acesteia. Iarăși, istoriografia sovietică a inventat RASSM, pentru că tu când ai o casă și în cinci camere pereții sunt vopsiți în alb, iar în una îs vopsiți în verde, cea verde nu-i casă aparte, îi tot casa ta. Exact așa și aici – RASSM este o parte componentă a Ucrainei și populația este ucraineană și noi nu putem să unim aceste două maluri.”

Europa Liberă: Și totuși, cinci șefi de stat pe care i-a avut Republica Moldova și doi președinți interimari, toți au încercat să aducă prioritară această problemă pe agenda discuțiilor pe care le-au purtat, în primul rând, cu cei de la Moscova. Eforturi s-au făcut, sprijin a venit și din afară, din partea Uniunii Europene, din partea Statelor Unite ale Americii...

Mariana Țăranu: „Dvs. spuneți că președinții Republicii Moldova pe care i-am avut au făcut ceva. Eu personal sunt născută în apropierea Nistrului, în raionul Criuleni, eu am vorbit cu oamenii de acolo, eu interacționez cu oamenii de acolo, în mod special mă interesează acest subiect și eu consider că nu s-a făcut nimic substanțial...”

Europa Liberă: E un conflict internaționalizat, asta am vrut să spun...

Mariana Țăranu: „Exact. Este un conflict internaționalizat, despre care se vorbește mai mult în exterior decât se vorbește în interior și se face în interior. Și mă axez aici cu toată responsabilitatea pe faptul că, din momentul declanșării acestui război până în prezent, nu s-a promovat o politică de unificare. Oamenii din partea stângă a Nistrului de ce nu se identifică cu autoritățile constituționale de la Chișinău? Pentru că autoritățile constituționale nu-i protejează.

Eu știu precis că, în timpul în care dl Mircea Snegur își exercita mandatul de președinte, la Președinție au venit sute, mii, saci întregi de scrisori ale locuitorilor din partea stângă a Nistrului, din raioanele care acum sunt în jurisdicția Tiraspolului și oamenii scriau scrisori colective și cereau ajutor de la autoritățile statului și autoritățile statului nu le-au răspuns niciodată.

Și iată foarte mulți din acel moment și-au dat seama că, dacă Chișinăul nu-i apără, cineva trebuie să-i apere. Nu mai vorbesc acum despre calvarul prin care trec cele câteva școli – șapte școli cu predare în limba română din partea stângă a Nistrului –, iar atunci când vorbim despre pensionarea cetățenilor, atunci când vorbim despre salariile celor din partea stângă a Nistrului, ei la propriu sunt motivați economic ca să primească, să accepte cetățenia transnistreană și noi, vrem sau nu vrem, dar ne pomenim că locuitorii multor sate și din partea dreaptă a Nistrului au cetățenie transnistreană și în ceea ce privește școlile nu se face nimic, în ceea ce privește acordarea cetățeniei, în ceea ce privește punctele de control care pe zi ce trece tot se schimbă, își schimbă destinația...”

Europa Liberă: Crește numărul lor...

Mariana Țăranu: „Da, crește numărul lor și tot vin, vin spre...”

Europa Liberă: Crește numărul lor în favoarea Tiraspolului.

Mariana Țăranu: „În favoarea Tiraspolului, da. Aici nu mai vorbesc despre marile cedări pe care le-a făcut Chișinăul și care sunt de-a dreptul umilitoare în ceea ce privește recunoașterea diplomelor și în ceea ce privește recunoașterea numerelor mașinilor înmatriculate în zona transnistreană...”

Europa Liberă: De ce clasa politică rămâne a fi restanțieră când e vorba de aducerea bunăstării, de aducerea prosperității în stat, în casa cetățeanului?

Mariana Țăranu: „Republica Moldova niciodată n-a avut parte de o clasă politică care să îi reprezinte.”

Europa Liberă: Dar în 28 de ani putea să apară o clasă politică responsabilă?

Mariana Țăranu: „Nu s-a format, putea să apară. În primii ani de

Maria Țăranu
Maria Țăranu

independență, eșalonul întâi al Partidului Comunist și-a schimbat denumirea – din primul secretar a devenit președintele statului sau președintele Parlamentului, dar, de fapt, el era același funcționar sovietic, era format de Kremlin, ca să slujească Kremlinului.”

Europa Liberă: A crescut o altă generație de politicieni.

Mariana Țăranu: „Exact. Teoretic, da, dar practic – cei din eșalonul doi au preluat puterea, pentru că cei din eșalonul întâi și-

Ar fi normal, la aproape trei decenii de independență, să avem o clasă politică formată în noile împrejurări ...

au promovat subalternii și pe cei în care aveau încredere. Acum ar fi normal, la aproape trei decenii de independență, să avem o clasă politică – teoretic și practic – formată în noile împrejurări, dar nu o avem, pentru că guvernează aceleași clanuri, iarăși prin oamenii lor.

Mai mult decât atât, de foarte multe ori copiii celor din partidele de stânga sunt acum în partidele de dreapta și dacă se retrag ei, vin nașii lor, vin finii lor, tot oamenii lor. Cu alte cuvinte, nu văd viitorul acestui stat atâta timp cât noi nu vom avea o clasă politică, dar nu se face nimic și în următorii 20 de ani sunt relativ pesimistă că vom reuși să avem această clasă.

Noi nu avem tineri care sunt plecați peste hotare pe banii statului ca să preia doctrine, tehnologii sau să facă studii în domeniu. De ce statul nu-i trimite? De ce statul nu face acest lucru? Trebuie să fie o politică de stat foarte clară, inclusiv în privința cadrelor.”

Europa Liberă: În aceste aproape trei decenii, Republica Moldova a rămas mai săracă cu un milion de cetățeni, pentru că majoritatea au luat calea pribegiei, căutându-și bucata de pâine în străinătate. Se zice că cei din diasporă ar putea să întindă o mână de ajutor și să vină la putere în Republica Moldova pentru a prelua pârghiile și a schimba inclusiv mentalitățile. E cu putință acest lucru?

Mariana Țăranu: „Sigur că nu, pentru că mafia care se află la guvernare – și nu mă tem să spun, când spun „mafia”, iarăși mă refer la rude, prieteni, afaceriști, oameni care au afaceri în comun

Șansele pe care le are un tânăr să se integreze în viața socială în afara Republicii Moldova nu le are aici. ...

– n-o să le permită niciodată. Șansele pe care le are un tânăr să se integreze în viața socială în afara Republicii Moldova nu le are aici. Aici, dacă nu ești membru al unui partid care se află la guvernare sau dacă cineva nu are apartenență politică din anturajul tău, nu ai nicio șansă. Și diaspora, văzând și trăind după regulile democrației autentice, venind în Republica Moldova și confruntându-se cu ceea ce am vorbit mai devreme, își dă seama că, de fapt, este o luptă pierdută din start și se întoarce.”

Europa Liberă: Dar un început trebuie să existe?

Mariana Țăranu: „Un început trebuie să existe, dar sunt create așa niște impedimente că, dacă nu ești omul sistemului, tu nu ai posibilitate ca să întreprinzi practic nimic.”

Europa Liberă: Dar sistemul acesta cineva trebuie să-l demonteze?

Mariana Țăranu: „Da, trebuie să-l demonteze...”

Europa Liberă: Cine sunt curajoșii care s-ar pricepe și ar vrea să facă acest lucru?

Mariana Țăranu: „Ei toți se pricep. Cei care sunt la guvernare se pricep și tot timpul s-au priceput, dar sunt absolut convinsă că numai sub influența organismelor internaționale s-ar putea face acest lucru și organismele internaționale urmează să vină nu doar cu recomandări, dar cu indicații și să verifice. Iată acum se lasă impresia că s-au schimbat lucrurile, dar, de fapt, noi nu avem

Nimeni nu este pedepsit și ei stau într-o parte și adună forțe și mâine iar au să înceapă aceleași bătălii politice...

niciun condamnat, noi nu avem pe nimeni de la cei care se spune că au făcut ilegalități să li se fi confiscat averile, banii sau ce au furat ei din haznaua statului și fostul sistem trece, pur și simplu, în opoziție.

Eu urmăresc și am impresia că intenționat se face acest lucru. Pe de o parte, îi impunem sau oamenii sunt constrânși ca să depună cereri și să plece din funcții sau sunt demiși, dar nimeni nu este pedepsit și ei stau într-o parte și adună forțe și mâine iar au să înceapă aceleași bătălii politice.”

Europa Liberă: Cine vrea binele Republicii Moldova?

Mariana Țăranu: „Cetățenii. Declară și clasa politică, dar, deocamdată, nu se văd niște pași concreți.”

Europa Liberă: Politicienii mai degrabă vorbesc despre cine sunt dușmanii Republicii Moldova.

Mariana Țăranu: „Politicienii mai mult vorbesc despre cine sunt dușmanii, pentru că eu am rezerve și la calitatea politicienilor. Și aici mă bazez pe faptul că, practic, toate generațiile de politicieni,

Nicio guvernare n-a făcut reforme ale căror rezultate să fie în timp, reforme de durată și reforme durabile ...

cu câteva excepții, au știut cum să ajungă la putere, dar n-au știut cum să se mențină la putere. Și nicio guvernare n-a făcut reforme ale căror rezultate să fie în timp, reforme de durată și reforme durabile. Totul s-a făcut pe moment. Deci la nivel declarativ e una, la nivel practic e total altceva. Mai mult decât atât, în Republica Moldova este în floare corupția și aici chiar nimic nu poți să faci fără a da mită, fără a-ți crea o siguranță că, dând această mită, te protejezi.”

Europa Liberă: Dar mereu vina se plasează pe clasa politică, mai cu seamă pe cei care guvernează, iar cei care guvernează se zice că reflectă ceea ce este în societate sau cetățenii își merită guvernarea pe care o au. De ce acest ping-pong între cei de jos și cei de sus și nimic nu se alege?

Mariana Țăranu: „Nu se alege, pentru că partidele politice sunt niște mici clanuri în care oamenii cu merite niciodată nu ajung. Și dacă ajung, sunt unu-doi și aceia îs de umplutură și aceia sunt cei care trag lista, dar, de fapt, nu pot lua decizii, că în partid, ca și în societate câștigă cei care sunt mai mulți și ridică mâna. Și în momentul în care tu vii într-un partid unde e finul, fina, nașul, feciorul, rudele, amantele, vii cu o părere și toți ei se unesc și nu-ți votează această părere. Și atunci, oamenii care au ceva de spus fie că urmează să candideze independent, fie că urmează să scrie cărți sau să plece în afară. Nu au nicio șansă.”

Europa Liberă: Dar nu e un paradox să auzi de la cetățenii acestui stat că nu au încredere în viitorul lui?

Mariana Țăranu: „Nu, aceasta e firesc, pentru că Republica Moldova nu a avut politicieni formați în școlile occidentale. A fost eșalonul întâi al KGB-ului și al Partidului Comunist, a fost eșalonul doi; acum vin oamenii lor de încredere, care sunt formați, gândesc în interesele altui stat, ale altei puteri.”

Europa Liberă: Republica Moldova de peste 28 de ani cum va arăta, cum ar putea să arate, cum ar trebuie să arate?

Mariana Țăranu: „Deci, Republica Moldova peste 28 de ani ar trebui să fie parte componentă a țării din al cărei corp a fost ruptă în 1940, ar trebui să se unească cu România. În cazul în care își urmează cursul în hotarele existente, ar trebui să fie o țară în care, dacă se elimină corupția, se dezvoltă în mod firesc democrația și toate celelalte elemente specifice unui stat firesc, unui stat normal.”

Europa Liberă: Dar cetățenii Republicii Moldova pun accent, preț pe libertate, pe democrație? Pentru că, deseori când merg în Moldova profundă, mai degrabă de la ei aud că și-ar dori conducători autoritari, care să bată cu pumnul în masă, să aibă bățul în mână.”

Mariana Țăranu: „E firesc acest lucru, pentru cetățenii Republicii Moldova sunt produsul unui stat totalitar, unui stat în care n-a existat democrație. Noi nu prea știm a trăi într-un stat democratic,

Noi nu prea știm a trăi într-un stat democratic, noi așteptăm și astăzi să ne spună cineva ce să facem și cum să facem și iată asta este o mentalitate post-totalitară ...

noi așteptăm și astăzi să ne spună cineva ce să facem și cum să facem și iată asta este o mentalitate post-totalitară – când oamenii parcă vor, parcă se tem, parcă nu le trebuie. Și de asta așteaptă ca cineva să le spună ce să facă. Cetățenii Republicii Moldova nu știu a trăi în democrație. Dacă vorbim despre un stat de 28 de ani, care are o vârstă de 28 de ani, aici nu poate fi democrație. Democrația se dezvoltă în timp, democrația trebuie cultivată. Deci, ca să vorbim despre un stat democratic, cel puțin la a treia generație putem să spunem că este o democrație mai mult sau mai puțin autentică...”

Europa Liberă: Istoricul Mariana Țăranu când spune: „La mulți ani, Republica Moldova!”, la ce se gândește?

Mariana Țăranu: „Istoricul Mariana Țăranu când spune: „La mulți ani, Republica Moldova!”, se gândește: „La mulți ani rudelor, prietenilor care locuiesc în Republica Moldova, să fie sănătoși, să fie demni de această palmă de pământ!”. Pentru că, deși are o soartă pe care nu și-o merită, s-a vărsat foarte mult sânge și fiecare palmă de pământ are preț mai greu în comparație cu alte zone ale țării noastre, România, și ale altor țări; pentru că, dacă vorbim despre secolul XX, pe fiecare palmă de pământ s-a murit de foame, s-a murit în deportări, s-a plâns când s-au confiscat și s-au naționalizat animalele, păsările, casele – totul, de fapt. S-a murit nejustificat, în timpul operației Iași-Chișinău, mii de oameni au murit care nu meritau această soartă; Prutul a fost roșu în 1940. Nu vorbesc despre Nistru, care și acum are cadavrele multor oameni care chiar nu și-au meritat soarta, dar au fost omorâți și aruncați în Nistru. Deci, este o palmă de pământ care numai în secolul XX se menține pe sute de cadavre, nu mă tem să spun la metru pătrat. Și tocmai de asta spun: «La mulți ani rudelor care locuiesc aici! Să fie demni că s-au născut și sunt cetățeni ai Republica Moldova»!”

Vezi comentarii (2)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG