Parlamentul se întruneşte astăzi pentru a modifica procedura de alegere a procurorului general. Miza nu e doar o procuratură independentă, ci şi o justiţie total nouă. Europa Liberă a stat de vorbă cu Mariana Kalughin, exeprta anticorupţie a asociaţiei pentru democraţie participativă ADEPT și a întreabt-o cum apreciază procesul de desemnare a procurorului general și în general, șansele luptei cu corupția.
Europa Liberă: Cum a funcționat, dna Kalughin, procuratura cu un procuror ales, în special de breaslă, s-a văzut. Acum, ceea ce propun autorităţile e un procuror ales de executiv, mă rog, printr-o comisie instituită de Ministerul Justiţiei în care să aibă un cuvânt de spus şi speakerul, președinta parlamentului. Ce părere aveţi?
Mariana Kalughin: „De fapt, standardele internaționale spun că, atunci când e vorba de justițiar, eventual numirile și promovările în funcție ar fi trebuit să fie făcute de organe colegiale în care preponderent să fie reprezentanți ai tot judiciarului.”
Europa Liberă: Altfel spus, cum era pe vechi?
Executivul și legislativul nu ar trebui să aibă un rol determinant.”
Mariana Kalughin: „Exact, cum era pe vechi. Executivul, dar și, eventual, legislativul ar putea și ar trebui, bineînțeles, să participe la acest proces, pentru că e bine ca o putere să fie într-un anumit sens și selectată cu contribuția celorlalte două puteri în stat, însă celelalte puteri – executivul și legislativul – nu ar trebui să aibă un rol determinant.”
Europa Liberă: Și atunci, ce fac autoritățile? Merg în contrasens cu recomandările europene?
Un executiv și un legislativ, de obicei la patru ani, dacă nu mai des, se schimbă, judiciarul ni-i dat pentru totdeauna.
Mariana Kalughin: „Autoritățile, din câte înțeleg eu, încearcă, așa cum pot și așa cum văd, să refacă un sistem. Până la urmă, uitând de faptul că nu sunt veșnice. Pentru că aici – trebuie să recunosc – sunt foarte subiectivă, dintre toate puterile tocmai judiciarul este cea mai importantă pentru mine. Un executiv și un legislativ, de obicei la patru ani, dacă nu mai des, se schimbă, judiciarul ni-i dat pentru totdeauna.”
Europa Liberă: Ar fi avut la îndemână, dna Kalughin, o altă soluție, ca să înțelegem de ce au mers tocmai pe cea mai nepotrivită cale?
Mariana Kalughin: „Se vede că nu erau siguri de acea influență pe care o dețin în organele de autoadministrare. Dacă e vorba de procuratură, e CSP.”
Europa Liberă: Trebuie ei să aibă influență acolo?
Mariana Kalughin: „Puteau s-o aibă, pentru că și ministrul justiției este în componența Consiliului Superior al Procurorilor, dar și, eventual, mie mi se pare că ar putea să fie mult mai convingător și să obțină de partea sa anumite voturi ale CSP-ului. Până la urmă, proiectul, din câte înțeleg eu, a fost adoptat de către guvern, să vedem în ce măsură va fi unul aprobat și să vedem cum va fi implementat.”
Europa Liberă: Dar totuși aveau la îndemână o altă soluție? Am văzut, de exemplu, ca și idee că poate ar fi fost bine ca această lege care e încă în funcțiune să fi fost suspendată sub pretextul sau, folosind acea declarație de declarare a caracterului capturat al statului, să fie suspendată o perioadă, iar ulterior să se revină la ea, pentru că până la urmă e o lege bună, numai că în condițiile moldovenești nu ar fi funcționat bine?
Mariana Kalughin: „Păi în condițiile moldovenești, dacă urmăm această logică, nu funcționează nimic, inclusiv dacă executivul e foarte mult antrenat în acest proces. E un pericol aici, pentru că e vorba totuși de judiciar, o putere care trebuie să fie separată, iar executivul, prin acea formulă care este propusă, va fi nestingherit în a alege un procuror general. Atunci poate era cazul mai bine în genere de revăzut rolul procuraturii într-un stat, însă asta era imposibil de făcut fără modificări esențiale aduse Constituției, pentru că la momentul actual procuratura e parte a autorităților judecătorești, deci e din acest titlu. Vedem, pentru că oricum prezumăm buna intenție a guvernului, deși, dacă ați observat, oricum avem un procuror general interimar, nu-l mai avem pe Harunjen de mai mult timp, îl avem pe Robu, însă nu știu cum Dvs., Liliana, eu nu am acest sentiment că foarte multe lucruri s-au schimbat.”
Europa Liberă: Dna Kalughin, dar haideți să punctăm, pentru că asta e întrebarea esențială: va deveni sau există speranțe, se poate spera că va deveni funcția mai independentă de politic sau dimpotrivă aveți temerea că se va întâmpla invers?
Mariana Kalughin: „Mai degrabă nu decât da, pentru că, dacă executivul este cel care va decide până la urmă într-o foarte mare măsură asupra preselecției, asupra acestor două candidaturi care vor fi propuse CSP-ului, să nu uităm că propunerea pe care trebuie s-o facă CSP trebuie să treacă și prin filtrul președintelui, atunci politicul va fi un factor important în această numire și prin executiv, dar și prin președinte la ultima fază.”
Europa Liberă: Cum înțelegeți, de ce a acceptat sau au mers autoritățile la o astfel de politică?
Mariana Kalughin: „Evident că pentru că nu au suficientă încredere în sistemul judecătoresc, dar și pentru că, de acord, judiciarul joacă un rol important în procesul de formare a oricărui stat.”
Europa Liberă: Dar și propunerea pe care ne-o fac autoritățile acum e să avem încredere în executiv, că vor numi ei un procuror mai bun decât își poate alege breasla nu prea ține?
Mariana Kalughin: „Da, doar că executivul tot este format de către legislativ. Poate executivul într-adevăr va fi bun, mai bun poate decât în primele zile de guvernare, eventual de acum s-au poziționat, sunt mai încrezuți în sine, ar putea să nu mai grăbească – să spun așa – orbește procesele, pentru că sunt procese pe care trebuie să le faci repede, însă fără grabă. Deci, totuși să fie chibzuite. Și eventual lucrurile se vor schimba.”
Europa Liberă: Dar se poate spera, pe de altă parte, dna Kalughin, că vor exista doritori prea mulți din partea bună a sistemului – ca să zicem așa – care să se avânte în această competiție? Știm cum stau lucrurile.
Mariana Kalughin: „Din păcate, dacă ați urmărit și dacă ați observat cum s-au desfășurat procesele pentru Curtea Constituțională, doritori inițial au existat, însă s-au făcut mai multe erori, erori care ar putea să descurajeze eventualii candidați pentru funcția de procuror general pentru a participa în acest proces.
Concursul pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională ne-a demonstrat, în primul rând, că guvernarea a început un concurs fără a avea niște prevederi foarte exacte și uniforme, toți actorii implicați au efectuat concursul așa cum au vrut.
Eu mă tem că chiar și pentru aceste comisii de preselecție ar putea să nu se găsească suficienți doritori din partea societății civile și nu numai din partea societății civile, pentru ca să participe în acest proces de preselecție, pentru că concursul pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională ne-a demonstrat, în primul rând, că guvernarea a început un concurs fără a avea niște prevederi foarte exacte și uniforme, toți actorii implicați au efectuat concursul așa cum au vrut. Iată de ce candidații desemnați din partea parlamentului sau din partea executivului sunt foarte diferiți după calificare și după profil sau au fost persoane care au trecut întregul proces de selecție și până la urmă nu au fost numite. Aceasta ar putea să descurajeze eventualii candidați. Iată de ce cred că ar trebui guvernarea să vină cu niște mesaje suplimentare, ca să convingă persoanele calificate să participe în exercițiu.”
Europa Liberă: De exemplu, ce fel de mesaje?
Mariana Kalughin: „Eventual se vor lărgi aceste criterii care vor da posibilitatea să participe și altor persoane decât cei care au experiență în procuratură și poate mesaje de încurajare ca cât mai multă lume care ar putea să cadă sub incidența acestor criterii, să corespundă acestor criterii să participe. Doar așa, pentru că experiența deja ne demonstrează că până la urmă totuși sunt numite în funcție persoane care sunt loiale. Asta nu neapărat e foarte rău, pentru că un anumit grad de loialitate trebuie să existe, însă nu în cazul judiciarului, deci nu în cazul procuraturii, inclusiv Procuraturii Anticorupție.”
Europa Liberă: Pe finalul acestei discuții, dna Kalughin, vreau să vă cer două scenarii, două variante. În varianta optimistă, ce credeți că s-ar putea întâmpla? Și un scenariu pesimist?
Mariana Kalughin: „În varianta optimistă, procesul va fi foarte bine organizat și desfășurat, vor participa oameni cu adevărat calificați și cu reputație și prestigiu, vor fi preselectați cei mai buni, CSP-ul va alege cel mai bun din cei preselectați, președintele va confirma în funcție pe cel propus de către CSP. Cea pesimistă e tocmai inversul. Atunci când procedurile se vor tărăgăna, nu va participa suficientă lume calificată, ci mai degrabă una mediocră, dacă nu neprofesionistă, însă afiliată politicului, astfel ca până la urmă să avem un procuror general – nu vă supărați – similar celui pe care îl avem acum interimar, un al doilea Robu.”
Europa Liberă: Să nu uităm că parcă a fost trimis acest proiect și la expertiza Comisiei de la Veneția. Comisia de la Veneția, o eventuală expertiză a ei ar putea da peste cap aceste planuri începute – ca să zic așa – cu stângul?
Mariana Kalughin: „Chiar nu vreau să anticipez, mai ales că au fost cazuri când în privința unor țări, pornind de la anumite circumstanțe excepționale în care se află țările, Comisia de la Veneția a depășit sau a trecut mult mai departe decât precedentele pe care le-a avut, nu vreau să anticipez, dar mai degrabă nu decât da, ar putea să meargă acest scenariu pe care și-l dorește guvernul.”
Europa Liberă: De ce?
Mariana Kalughin: „Pentru că totuși în exterior lăsăm această senzație că suntem la o perioadă crucială pentru noi, perioadă mai mult decât una de tranziție și perioadă de răsturnare a unor valori. Și atunci, din exterior ar părea că nu există alte soluții decât niște metode excepționale ad-hoc de remediere a situației judiciare.”
Europa Liberă: E limpede. Mulțumim, dna Kalughin!
