Analiza lui Cristian Unteanu apărută pe blogurile Adevărul pare să descopere o umbră de înțelepțire a marilor puteri întru evitarea unui nou război rece. Teoria ar fi că s-a analizat cum se poate reconfigura și stabili ferm linia de demarcație între Vest și Est fără conflicte înghețate sau dezghețate, fără cursă a înarmărilor. Concluzia ar fi fost că țara cea mai potrivită pentru acest „experiment” este Republica Moldova, unde era mai ușor de obținut o formulă de calmare a tensiunii politice decât în Ucraina. În fond, la Chișinău, arată Unteanu, era vorba doar de un oligarh împotriva căruia era cam toată lumea. Dacă guvernul neobișnuit va rezista, ar fi o premieră rezolvarea unei stări de conflict acut printr-un acord între Uniunea Europeană și Rusia, cu girul americanilor. Unde se situează România în aceste „experimente”? Nicăieri. Nu e invitată în formatele de negocieri, nici la „discuţiile formale şi informale despre viitorul spaţiului estic şi al raporturilor complexe ce se desenau deja de ani de zile cu Federaţia Rusă şi ţările din spaţiul proxim al Orientului Apropiat”.
Cătălin Bizdadea, semnatar pe platforma republica.ro, identifică cele două „pietre de moară” care au ținut pe loc România în acești treizeci de ani de la căderea comunismului și „nu i-au permis să se dezvolte așa cum ar fi prezis modelele de guvernanță de la începutul anilor '90”. În primul rând, o „piatră de moară” politică. „Cincizeci de ani de comunism au amorțit reflexele democratice ale mentalului românesc.” „A doua piatră de moară are legătură cu educația românilor, care a fost ignorată imediat după revoluție, fără un plan concret de reconstruire și de pregătire a generațiilor viitoare. Copiii au crescut în această inerție și în acest vid educațional”, scrie Bizdadea. Efectele cumulate asupra societății au fost complexe, „printre cele mai grave fiind corupția și emigrația masivă. Perpetuarea unei clase politice meschine și lipsa educației morale a însemnat că modul în care românii puteau obține o viață mai bună avea de-a face cu participarea la un act al corupției generalizat”.
Corupția, acest „liant” nefast, s-a văzut dintr-o dată expusă la momentul aderării la Uniunea Europeană, în contact cu standardele mult mai evoluate ale altor state. Cătălin Bizdadea crede că noile partide politice din România ar fi înțeles situația și ar fi hotărâte să desprindă pietrele de moară de gleznele țării.
O adolescentă de 15 ani a fost omorâtă în chip bestial de un taximetrist, care se pare că a recunoscut chiar mai mult de o crimă. Impactul în societate pare foarte puternic, întrucât autoritățile au reacționat cu foarte mare întârziere. Clasa politică are reflexele obișnuite – să caute ce folos ar putea trage de pe urma emoției colective. Premierul Viorica Dăncilă a spus că se gândește să facă un referendum privind înăsprirea pedepselor pentru violatori, inclusiv castrare chimică. Cristian Pantazi de la G4media o trage de mânecă: prin Constituție, premierul nu poate să declanșeze referendum. Dar poate obține modificări la Codul Penal, având majoritate în parlament, sau poate da ordonanță de urgență.
Astăzi însă, după șapte amânări, Curtea Constituțională a declarat neconstiționale modificările aduse de guvernarea PSD-ALDE Codului Penal. Liviu Avram extrage, în Adevărul, din ele ce i-ar fi fost favorabil criminalului de la Caracal. Aproape tot.
