Linkuri accesibilitate

Ştiri

Medic și jurnalist, judecați în Belarus pentru informații despre o victimă

Medicul Arțiom Sarokin, Minsk, 19 februarie 2021

La Minsk, un medic și o jurnalistă din R. Belarus sunt judecați pentru că au făcut publice informații medicale despre un protestatar ucis în timpul demonstrațiilor împotriva liderului autoritar Alexandr Lukașenka, relatează serviciul pentru Belarus al postului nostru de radio.

Judecătoria sectorului Moscova al capitalei belaruse a început procesul lui Arțiom Sarokin și Kațiarinei Barisevici la 19 februarie cu decizia de a-i judeca cu ușile închise, întrucât în acest caz figurează „date personale medicale”.

Ziarista Barisevici, de la ziarul pe net Tut.by, și Sarokin, doctor la un serviciu de ambulanțe, au fost arestați la 19 noiembrie. Mai înainte, Barisevici îl citase pe Sarokin într-un articol despre Raman Bandarenka, protestatar decedat în urma bătăii primite de la indivizi mascați despre care opoziția spune că ar fi fost în slujba puterii.

Ambii sunt acuzați de divulgarea de informații medicale, iar ziarista, în plus, de instigare la delict, pentru că l-a îndemnat pe doctor să-i furnizeze datele respective. Dacă sunt găsiți vinovați, cei doi pot fi condamnați la până la trei ani de închisoare.

Vezi ultimele știri ale zilei

În România, Elena Udrea a fost condamnată la 8 ani de închisoare cu executare

Fostul ministru al Dezvoltării și Turismului din Romania, Elena Udrea a fost condamnată astăzi de Curtea de Apel București la 8 ani de închisoare cu executare în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009. Elena Udrea a fost găsită vinovată de instanță de instigare la luare de mită și spălare de bani.

Instanța a decis să confiște 1 milion de lei de la acuzată.

În același dosar, Ioana Băsescu, fiica fostului președinte al României, Traian Băsescu a fost condamnată la 5 ani de închisoare cu executare iar jurnalistul Dan Andronic a fost achitat. Mai multe AICI.


Al doilea stat UE, Slovacia, a primit primul transport de 200 000 de doze de Sputnik V

Slovacia a primit primul transport de 200 000 de doze de Sputnik V. Este al doilea stat membru al Uniunii Europene care a obținut vaccinul coronavirus fabricat în Rusia. Slovacia a avut o creștere importantă a cazurilor de Covid 19 în ultima perioadă de timp. Slovacia este a doua țară după Ungaria care va folosi vaccinul rusesc, chiar dacă el nu este aprobat de autoritatea de reglementare a medicamentelor din UE, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA). Slovacia cumpără două milioane de vaccinuri Sputnik V și se așteaptă ca un milion de doze să ajungă luna aceasta. Ministrul slovac al Sănătății, Marek Krajci, a declarat că utilizarea Sputnik V a fost aprobată la 1 martie, iar vaccinările ar putea începe în câteva săptămâni.

In Cehia, premierul de la Praga Andrej Babis a declarat că și țara lui ar putea folosi vaccinul Sputnik V pentru stăvili cea mai mare rată de infecție pe cap de locuitor din lume.

In august anul trecut Rusia a aprobat vaccinul Sputnik V care a fost însă înregistrat înainte ca rezultatele studiilor de fază 3 să fie făcute publice, ceea ce a ridicat semne de întrebare despre eficacitatea sa.

Dar, la începutul lunii februarie noi studii publicate în jurnalul medical britanic The Lancet, au arătat că vaccinul cu două doze Sputnik V a fost 91,6% eficient împotriva COVID-19 simptomatic, cam la același nivel cu celelalte vaccinuri occidentale.

Vaccinul Sputnik V a fost aprobat pentru utilizare în aproximativ 30 de țări.

Pentagonul anunță un ajutor militar de 125 milioane de dolari pentru Ucraina

Pentagonul a anunțat un pachet de ajutor militar de 125 milioane de dolari pentru Ucraina, care include și două bărci de patrulare Mark VI pentru a ajuta țara să-și apere apele teritoriale. In acest pachet sunt radare pentru contracararea artileriei, suport pentru imagini și capacități de analiză prin satelit și echipamente pentru sprijinirea tratamentului medical militar și combaterea procedurilor de evacuare.

Pentagonul a mai spus că restul de 150 de milioane de dolari în ajutor militar aprobat de Congresul SUA pentru anul bugetar 2021 nu vor fi furnizate până când departamentele de stat și de apărare nu vor putea să certifice parlamentarilor că Ucraina a făcut „progrese suficiente în reformele cheie în domeniul apărării anul acesta."

"Departamentul încurajează Ucraina să continue să adopte reforme care să consolideze controlul civil al armatei, să promoveze transparența și responsabilitatea în industria de apărare și în achiziții și să își modernizeze sectorul de apărare în alte domenii cheie, în conformitate cu principiile și standardele NATO", se arată în declarația de ieri a Pentagonului.

„Această acțiune reafirmă angajamentul SUA de a furniza arme letale defensive pentru a permite Ucrainei să se apere mai eficient împotriva agresiunii rusești”, se menționează în declarație.

Președintele Joe Biden a repetat recent că Statele Unite nu vor accepta niciodata anexarea peninsulei Crimeea la Rusia și vor continua să sprijine Ucraina.

Premierul Armeniei declară că este pregătit să organizeze de îndată alegeri parlamentare

Prim-ministrul Armeniei Nikol Pașinian

Premierul Armeniei Nikol Pașinian a declarat ieri că este pregătit să organizeze alegeri parlamentare de îndată, cu condiția ca opoziția să fie de acord cu anumite condiții. Tensiunile politice din Armenia continua să fie ridicate, susținătorii premierilor și cei ai opoziției organizând mitinguri masive în locuri separate din capitala Yerevan. Pașinian se confruntă cu o criză politică în curs de desfășurare, după ce armata i-a cerut renunțarea săptămâna trecută, o mișcare pe care a spus că ar echivala cu o tentativă de lovitură de stat. "Dacă opoziția parlamentară este de acord cu alegeri anticipate, vom fi de acord cu alegeri anticipate", a spus Pașinian în fața a mii de susținători adunați în piața central de la Erevan. El a propus, de asemenea, organizarea unui referendum în octombrie privind adoptarea unei noi constituții care să extindă puterile prezidențiale pentru a evita viitoare crize. Pașinian s-a confruntat cu proteste și solicitări din partea opoziției pentru demisia sa în urma conflictului de șase săptămâni între Azerbaidjan și forțele etnice armene din regiunea Nagorno-Karabakh anul trecut. Mulți armeni văd acordul încheiat cu Azerbaijanul și negociat de Rusia si prin care regiunea Nagorno Karabach a revenit sub control azer drept o pierdere umilitoare pentru Armenia.

Rusia: una din cele mai vechi organizații pentru drepturile omului închisă, din cauza legii „agenților străini”

Activistul Lev Ponomariov în fața unui tribunal din Moscova, 11 ianuarie 2021.

Cunoscutul activist rus Lev Ponomariov a fost nevoit să-și închidă organizația pentru apărarea drepturilor omului „ONG-ul pentru Drepturile Omului” din cauza controversatei legi a „agenților străini”. Ponomariov a anunțat închiderea organizației sale pe 1 martie când au intrat în vigoare amenzile majorate pentru încălcarea legii „agenților străini”.

ONG-ul fusese creat în 2019 după verdictul Curții Supreme care îl obligase pe Ponomariov să închidă întreaga structură de monitorizare a drepturilor omului în Rusia, care purta același nume și pe care o înființase cu peste 20 de ani în urmă. Organizația originală a fost închisă pentru că Ponomariov a refuzat de la bun început să-și înscrie organizația drept „agent străin”.

Legea a fost adoptată inițtial în 2012 și se referea la organizațiile neguvernamentale implicate în activități politice și cu finanțare din străinătate care erau obligate să se înscrie drept „agenți străini”. La timpul respective Ponomariov argumentase să munca în domeniul drepturilor omului nu este o activitate politică.

Între timp, legea a fost există, cuprinde acum atât organizații media cât și persoane juridice iar amenzile pentru încălcarea prevederilor ei au devenit exorbitante.

„Colaborez cu mii de experți care acum ar putea fi amendați individual pentru această colaborare” a declarat luni Ponomariov, explicând motivul pentru care închide și ONG-ul fondat în 2019.

Ponomariov, în vârstă de 79 de ani, este unul din co-fondatorii organizației „Memorial” în 1988, alături de fizicianul și disidentul Andrei Saharov, laureate al premiului Nobel pentru Pace. În 1989, i-a lua locul lui Saharov în legislativul sovietic, după decesul submit al fizicianului. A fost membru al legislativului Rusiei sovietice și după proclamarea independenței, în primul parlament al Federației ruse. În această postură a condus și ancheta privind tentative de puci din august împotriva lui Mihail Gorbaciov, ultimul președinte al URSS.

Franța renunță la limita de vârstă pentru vaccinul AstraZeneca

Franșa în lockdown, februarie 2021.

Franța și-a modificat strategia în privința vaccinării anti Covid-19 cu vaccinul AstraZeneca pe care îl recomandă acum și pentru persoanele de peste 65 de ani, cu sau fără comorbidități. Unele state europene, între care și Germania, au aprobat vaccinul numai pentru persoanele de sub 65 de ani, afirmând că nu ar fi date suficiente despre eficacitatea vaccinului la persoane mai în vârstă.

Agenția europeană a Medicamentului a aprobat AstraZeneca pentru toate vârstele, fără limitări dar este la latitudinea fiecărei țări să decidă cum folosește un vaccin.

Vorbind luni seară la televiziunea France 2, ministrul francez al sănătății a declarat că toată persoanele cu condiții „pre-existente” se pot vaccina cu AstraZeneca la medical de familie sau în centrele de vaccinare „în următoarele zile”. Franța are în stoc un million 700 de mii de doze de AstraZeneca din care s-au folosit numai 273 de mii până la sfârșitul lui februarie.

România: aproape 950 de mii de vaccinați anti Covid-19

Fluxuri de vaccinare impotriva COVID-19 deschis pentru cadrele didactice la centrele din cadrul Romexpo, in Bucuresti, 24 februarie 2021. Inquam Photos / Octav Ganea

Numărul românilor care s-au vaccinat împotriva COVID până luni se apropie de 950.000, dintre care 32.000 în ultimele 24 de ore, potrivit datelor Comitetuuil naţional pentru vaccinare, citată de Digi24.

De la începerea campaniei de vaccinare, au fost administrate 1.565.021 doze unui număr de 946.781 de persoane, dintre care 328.540 cu o doză şi 618.241 - şi cu doza a doua.

Noi sancțiuni europene țintite împotriva unor oficiali ruși implicați în cazul Navalnîi

Colonia penitenciară nr.2 din Pokrov, regiunea Vladimir , unde se pare că a fost transferat opozantul Alexei Navalnîi, condamnat la doi ani și jumătate închisoare.

Statele membre din Uniunea Europeană au oficializat luni sancțiunile împotriva a patru înalți funcționari ruși implicați în arestarea opozantului rus Aleksei Navalnîi și în reprimarea participanților la protestele pașnice pro-Navalnîi din ianuarie.

Principiul acestor sancțiuni țintite - interdicția vizelor și înghețarea bunurilor din UE - a fost decis în cadrul unei reuniuni a miniștrilor europeni de externe pe 22 februarie iar ambasadorii celor 27 de state membre au formalizat luni sancțiunile.

Potrivit unor surse europene, personalitățile sancționate sunt Aleksandr Kalașnikov, director al serviciilor penitenciare, Aleksandr Bastrîkin, responsabil al Comitetului rus de anchetă, Igor Krasnov, procuror general, și Viktor Zolotov, șef al Gărzii naționale a Rusiei. Numele lor urmează să fie publicate marți în Jurnalul oficial al UE.

Adjunctul ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko, a afirmat că țara sa va răspunde, "bineînțeles", sancțiunilor UE.

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost transferat la sfârșitul lui februarie într-o colonie penitenciară din apropierea Moscovei pentru a-și ispăși pedeapsa primită la revenirea sa în Rusia, la sfârșitul lunii ianuarie.

În vârstă de 44 de ani, Navalnîi a fost arestat pe un aeroport din apropierea Moscovei, la revenirea sa din Germania, pe 17 ianuarie. A fost condamnat la peste doi ani și jumătate de închisoare pentru încălcarea controlului judiciar, dar spune că dosarul a fost fabricat la comandă politică.

Statele Unite se pregătesc de asemenea să impună sancțiuni Rusiei pentru tentativa de otrăvire a lui Navalnîi, care a avut loc anul trecut în august, în Siberia. Departamentul de Stat american a confirmat pentru Europa Liberă această intenție dar a refuzat să dea amănunte înainte de un anunț oficial.

Polonia ar putea cumpăra vaccinuri anti Covid-19 din China

Vaccinul Sinovac anti Covid-19 dezvoltat în China.

Președintele polonez Andrzej Duda a discutat luni cu omologul său chinez Xi Jinping posibilitatea ca țara sa să achiziționeze vaccinul chinezesc anti Covid-19, produs de compania Sinopharma, în tentativa de a accelera campania de vaccinare.

Vaccinul chinezesc produs de Sinopharma nu a primit încă aprobarea din partea Agenției europene a Medicamentelor, la fel ca Sputnik V din Rusia dar Ungaria a devenit săptămâna trecută prima țată din UE care a aprobat temporar vaccinul chinezesc, așa cum făcuse înainte și cu cel produs în Rusia.

De vinerea trecută, vaccinul Sptnik V este aprobat temporar și în R. Moldova, alături de Pfizer/BioNTech, Moderna și AstraZeneca/Oxford.

Guvernul Ciocoi ar putea cumpăra doze suplimentare de vaccin anti Covid-19 pe piața internațională

Institutul de Medicină Urgență - primele vaccinări anti Covid-19, Chișinău 2 martie 2021

Premierul interimar Aureliu Ciocoi a declarat, în cadrul unei întrevederi inițiată luni de președinta Parlamentului, socialista Zinaida Greceanîi, că guvernul va demara procedura de a mai achiziționa, pe piața internațională, până la un milion de doze de vaccin anti Covid-19. Achiziția ar urma să fi plătită din Fondurilor de asigurare obligatorie de asistenta medicala, precum si fondul de rezerva al Guvernului, relatează agenția Newsmaker.md

R, Moldova va primi, ca donație, vaccinuri prin platforma COVAX a OMS care să acopere 20% din necesar, dar restul trebuie să-l achiziționeze singură, la prețuri avantajoase prin aceeași platformă sau prin negocieri directe, cum a făcut recent Ucraina care a achiziționat doze de vaccin AstraZeneca de la cel mai mare producător farmaceutic din India.

Situația epidemiologică, în R.Moldova, rămâne încordată: luni s-au înregistrat alte 994 cazuri noi de infectare cu coronavirus, între care 30 de lucrători medicali. Numărul total al contaminărilor trece acum de 186 de mii. S-au înregistrat și 23 de noi decese legate de Covid-19, totalul deceselor ridicându-se acum la 3.975 anunță Ministerul Sănătății, între care 91 de lucrători medicali.

R. Moldova: începe vaccinarea anti-Covid cu personalul medical (VIDEO)

Institutul de Medicină Urgență - primele vaccinări anti-Covid-19, Chișinău 2 martie 2021

Marți începe în R. Moldova vaccinarea anti-Covid-19, cu personalul medical. Sîmbătă au ajuns la Chișinău primele vaccinuri AstraZeneca din donația făcută de România, R. Moldova fiind ultima țară europeană care începe acum vaccinarea.

Institutul de Medicină Urgență - primele vaccinări anti Covid-19, Chișinău 2 martie 2021
Institutul de Medicină Urgență - primele vaccinări anti Covid-19, Chișinău 2 martie 2021

Primii lucrători medicali sunt vaccinați marți dimineața la Spitalul Clinic Republican şi la Institutul de Medicină Urgentă.

Mihail Ciocanu, directorul Spitalului de Urgență, a declarat Europei Libere că se planifica zilnic vaccinarea a 50 de medici din prima linie.

A început vaccinarea anti-Covid: Primii imunizați, medicii de la terapie intensivă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:29 0:00

Tot marţi ar urma să ajungă în centrele teritoriale de sănătate publică, ulterior în spitale, jumătate din dozele din primul lot donat de România, adică în jur de 10.800 de doze, dintre care 1800 vor fi livrate regiunii transnistrene.

Cealaltă jumătate va rămâne stocată la Agenția Națională de Sănătate Publică, dat fiind că vaccinul AstraZeneca se va administra în două doze, la o distanţă de 8 săptămâni. Potrivit specialiștilor, acest tip de vaccin poate fi administrat începând cu vârsta de 18 ani, fără plafonarea maximă a vârstei, deci și persoanelor trecute de 65 de ani.

Sâmbătă a sosit primul lot de 21 600 de doze de vaccin AstraZeneca dintr-o donaţie totală de 200 de mii promisă de România. În această săptămână în țară urmează să ajungă alte 14.400 de doze de vaccin, tot AstraZeneca, din donaţia platformei COVAX a Organizației Mondiale a Sănătății. Campania de vaccinare se va desfășura în trei etape.

Autorităţile din sănătate planifică să vaccineze populaţia în proporţie de 70 la sută, dar sondajele de opinie arată că acceptarea necondiționată a vaccinului în rândul cetăţenilor ar fi de doar 30 la sută.

Blocaj politic: președinta Maia Sandu se consultă cu societatea civilă

Președinta Maia Sandu. Imagine de arhivă

Președinta Maia Sandu spune că a început luni o serie de consultări cu reprezentanții societății civile, juriști, specialiști în drept constituțional, spunând că vrea să le asculte opiniile și recomandările „în vederea ieșirii din criza politică”.

Sandu refuză discuții cu majoritatea parlamentară a deputaților socialiști, deputaților transfugi și deputaților Partidului Șor în vederea desemnării unui nou premier, în ciuda unei recomandări a Curții Constituționale.

Într-o postare pe Facebook în urma discuțiilor de luni, Sandu a repetat că membrii majorității parlamentare ar vrea „să-și păstreze fotoliile și schemele de corupție”, în timp ce ea urmărește declanșarea unor alegeri parlamentare anticipate.

Premierul armean Nikol Pașinian spune că este gata de alegeri anticipate

Premierul armean Nikol Pașinian, vorbindu-le suporterilor săi. Erevan, 1 martie 2021

Premierul Armeniei, Nikol Pașinian, a spus, luni, că este gata să convoace alegeri parlamentare anticipate, cu condiția ca opoziția să accepte unele condiții. Pașinian se confruntă cu o criză, după ce armata i-a cerut, săptămâna trecută, să-și dea demisia, în ceea ce el a descris drept o tentativă de lovitură de stat.

Capitala armeană este scena unor proteste rivale ale simpatizanților puterii și opoziției, iar tensiunile sunt ridicate.

Vorbind în fața propriilor suporteri în Piața Republicii din centrul Erevanului, Pașinian a spus că, în afară de alegerile anticipate cerute de opoziție, ar mai trebui să aibă loc, în luna octombrie, un referendum de modificare a constituției pentru a extinde împuternicirile șefului statului și a evita alte crize în viitor.

Premierului armean i se cere demisia de la sfârșitul anului trecut, când a semnat un acord de încetare a focului cu Azerbaidjanul. Acordul a pus capăt unor lupte de șase săptămâni pentru regiunea Nagorno-Karabah, între forțele etnicilor armeni și forțele azere, dar este văzut de unii ca o cedare umilitoare din partea Armeniei.

Doi experți ONU cer investigarea otrăvirii lui Navalnîi

Alexei Navalnîi. 20 februarie 2021

Doi experți ONU în drepturile omului au cerut o investigație internațională pe tema otrăvirii criticului Kremlinului Alexei Navalnîi, spunând că dovezile indică „foarte probabila implicare” a oficialilor guvernamentali ruși.

Într-o declarație comună, la 1 martie, Agnes Callamard, cel mai important expert ONU în execuții extrajudiciare, sumare și arbitrare, și Irene Khan, expert în libertatea de expresie și a opiniei, au cerut „eliberarea imediată” a lui Navalnîi din închisoare.

„Dat fiind caracterul inadecvat al răspunsului autorităților interne, folosirea armelor chimice interzise, și ceea ce pare să fie o rutină a tentativelor de ucidere, credem că este necesară efectuarea unei investigații internaționale, în regim de urgență, pentru stabilirea faptelor și clarificarea tuturor circumstanțelor legate de otrăvirea d-lui Navalnîi”, au spus Callamard și Khan.

Navalnîi, în vârstă de 44 de ani, cel mai cunoscut critic al președintelui Vladimir Putin, a fost arestat la 17 ianuarie, după ce a revenit în țară din Germania, unde se tratase la spital în urma otrăvirii cu Noviciok, în Siberia, în vara anului trecut.

Arestarea lui Navalnîi pentru încălcarea unor ordine juridice mai vechi a stârnit indignare în toată Rusia, zeci de mii de ruși participând la proteste de stradă la 23 și 31 ianuarie.

Poliția a intervenit în forță împotriva manifestanților, arestându-i pe mulți din aliații lui Navalnîi.

Tot luni, surse diplomatice au informat că statele membre în UE au aprobat sancțiuni împotriva a patru oficiali de rang înalt din justiția și organele de forță rusești pentru implicarea în întemnițarea lui Navalnîi.

Nicolas Sarkozy, condamnat pentru mită și trafic de influență

Nicolas Sarkozy după aflarea verdictului

Un tribunal francez l-a condamnat pe fostul președinte Nicolas Sarkozy la trei ani de închisoare, după ce l-a găsit vinovat de mită și trafic de influență.

În sentința pronunțată luni la Paris este cuprins un de închisoare și doi de pedeapsă suspendată. Sentința nu este definitivă, iar fostul politician, care neagă orice vină, poate face apel în termen de 10 zile.

Conservatorul Sarkozy, care are 66 de ani, a fost găsit vinovat că a încercat să mituiască un magistrat, Gilbert Azibert, oferindu-i o slujbă de prestigiu la Monaco în schimbul informațiilor despre o anchetă penală referitoare la finanțarea campaniei sale electorale.

Procurorii spun că delictul a ieșit la lumină odată cu interceptarea unor conversații între Sarkozy și fostul său avocat, după ce fostul președinte și-a încheiat mandatul în 2012.

Convorbirile i-au fost urmărite din cauza bănuielilor privind o finanțare libiană a aceleiași campanii electorale.

Un tribunal rusesc menține mandatul de arestare pentru Volkov, un apropiat al lui Navalnîi

Leonid Volkov, 22 februarie 2021

Tribunalul municipiului Moscova a menținut un mandat de arestare emis luna trecută pe numele lui Leonid Volkov, un asociat apropiat al politicianului opozant întemnițat Alexei Navalnîi.

Mandatul pe numele lui Volkov, șeful rețelei de echipe ale lui Navalnîi la scară națională, fusese emis la 10 februarie la solicitarea Comitetului Investigativ.

Volkov, stabilit în prezent în Lituania, este acuzat că a chemat minorii să participe la demonstrații de protest neautorizate, la sfârșitul lunii ianuarie.

Navalnîi, în vârstă de 44 de ani, cel mai cunoscut critic al președintelui Vladimir Putin, a fost arestat la 17 ianuarie, după ce a revenit în țară din Germania, unde se tratase la spital în urma otrăvirii cu Noviciok, în Siberia, în vara anului trecut.

Arestarea lui Navalnîi pentru încălcarea unor ordine juridice mai vechi a stârnit indignare în toată Rusia, zeci de mii de ruși participând la proteste de stradă la 23 și 31 ianuarie.

Poliția a intervenit în forță împotriva manifestanților, arestându-i pe mulți din aliații lui Navalnîi.

Dodon nu vrea referendum pentru demiterea Maiei Sandu

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a spus că partidul său nu dorește vreun referendum pentru suspendarea președintei Maia Sandu, dar a insistat ca ea să desemneze un premier dorit de PSRM și aliații lui.

„Un astfel de referendum ar fi un alt pas spre adâncirea crizei, și nu ar rezolva nimic”, a scris Dodon pe Facebook luni, prezentând concluziile discuțiilor purtate sâmbătă la Consiliul Republican al PSRM, care s-a ținut fără presă. „Ultimul lucru care ne preocupă acum este funcția Maiei Sandu sau demiterea ei”.

În aceeași postare, Dodon mai spune însă că PSRM solicită ca „până cel târziu pe data de 9 martie, decretul de desemnare a primului ministru propus de majoritatea parlamentară să fie emis”.

Dodon i-a mai cerut Maiei Sandu să „iasă din izolare” și să discute cu partidele, pentru că „actuala criză poate fi soluționată, prin dialog, nu prin războaie politice și blocaje instituționale”.

În replică, președinția a spus luni, într-o declarație a purtătoarei de cuvânt Sorina Ștefârță, că „nu operează cu ultimatumuri”, iar Maia Sandu „desfășoară săptămâna aceasta consultări cu societatea civilă, cu experți în drept și cu mai mulți actori sociali”.

În februarie, când premierul propus de Sandu, Natalia Gavriliță, nu a primit aprobarea parlamentului, socialiștii au anunțat că au constituit o nouă majoritate parlamentară, „tehnică”, și o propun premier pe Mariana Duleșteanu.

Maia Sandu a numit-o însă repetat în funcție pe Gavriliță, într-o decizie pe care Curtea Constituțională a respins-o spre finalul lunii trecute.

Sandu a sugerat de mai multe ori că ea nu recunoaște „noua majoritate” din Parlament, pentru că din ea fac parte deputați corupți, sau presați să facă jocuri politice etc.

COVID-19: stare „alarmantă” în capitală, un nou deces printre medici

Un oficial de la primăria capitalei a atras atenția că în Chișinău pandemia de COVID-19 se accelerează, în vreme de breasla medicală a deplâns încă un doctor răpus de coronavirusul de tip nou.

Avertismentul despre situația „alarmantă” din capitală a fost făcut de Tatiana Bucearschi, șefa Direcției generale asistență socială și de sănătate, la ședința de luni a Primăriei.

„În contextul creșterii alarmante a numărului de cazuri, îndemn cetățenii la responsabilitate maximă pentru a face față perioadei de criză”, a spus Tatiana Bucearschi, citată de Unimedia.md.

Între timp, s-a anunțat că a murit duminică din cauza COVID-19 chirurgul Boris Spînu, de la Spitalul Raional Cahul. Instituția a scris pe rețele că moartea lui Spînu „a adus doliu enorm în familia medicală a spitalului”.

De la începutul pandemiei în R. Moldova au murit de COVID-19 91 de angajați din domeniul sănătății, dintr-un total de aproximativ 4.000 de victime.

În declarația sa de luni, Tatiana Bucearschi, șefa Direcției generale asistență socială și de sănătate, a dat asigurări că spitalele din capitală sunt pregătite să înceapă campania de vaccinare.

Pe această temă, liderul socialist Igor Dodon a spus luni că se fac eforturi ca Moldova să primească săptămâna aceasta sau săptămâna următoare și vaccine rusești anti-COVID, după cele primite de la „partenerii români”.

Primii lucrători medicali din Republica Moldova urmează să fie vaccinați marți, 2 martie, contra COVID-19. Este vorba despre lucrătorii medicali din secțiile reanimare, anestezie și terapie intensivă, cât și secțiile spitalicești cu profil COVID-19 de la Spitalul Clinic Republican și de la Institutul de Medicină Urgentă, transmite IPN.

Între timp, luni, autoritățile sanitare au anunțat încă 994 de cazuri de infectare cu COVID-19 în R. Moldova în 24 de ore și încă 25 de decese.

Netanyahu dă vina pe Iran pentru explozia de pe un cargou israelian

Nava israeliană MV Helios Ray, 25 februarie 2021

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a acuzat Iranul că a efectuat un atac asupra unei nave maritime de marfă cu proprietar israelian în Golful Oman săptămâna trecută, o acuzație pe care Teheranul o respinge.

„Aceasta a fost într-adevăr o operațiune a Iranului, Asta este limpede”, a spus Netanyahu radioului de stat Kan într-un interviu difuzat la 1 martie.

„Iranul este cel mai mare inamic al Israelului, și sunt decis să-l opresc. Lovim Iranul în întreaga regiune”, a spus Benjamin Netanyahu, răspunzând întrebării dacă țara lui va riposta.

Purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de externe, Saeed Khatibzadeh, a respins „ferm” acuzația că țara lui s-ar afla în spatele atacului, și a spus că Netanyahu „suferă de o obsesie iraniană”.

Nava israeliană MV Helios Ray, transportatoare de vehicule, naviga din portul saudit Damman spre Singapore când a fost lovită de o explozie, la 25 februarie.

Deflagrația nu a făcut victime omenești, dar potrivit proprietarului israelian al navei, aceasta a rămas cu două găuri cu diametrul de 1,5 m într-o latură.

În prezent nava sub pavilion panamez, înregistrată în Isle of Man, se află în portul Dubai, unde a fost trimisă o echipă de investigatori israelieni.

În blocajul politic, poziția Platformei DA rămâne echivocă

Conferință de presă a liderului Platformei DA, Andrei Năstase, Chișinău, 1 martie 2021 (capture)

Poziția Platformei DA în actualul blocaj politic rămâne echivocă după ce luni a dat publicității o declarație de presă în care pe de o partea se arată că „reforma clasei politice” este „o necesitate”, dar pe de altă parte și că anumite decizii urgente, crede Platforma DA, cum ar fi indexarea reală a pensiilor nu pot fi puse în practică decât de guvern cu „atribuții depline”.

„Pentru a soluționa imperativ problema indexării pensiilor este necesară rectificarea bugetului până la 1 aprilie 2021, rectificare care poate fi operată exclusiv de un executiv cu atribuții depline” susține Plarforma DA, care anunță că a și înaintat o inițiativă legislativă pentru amendarea legii bugetului.

Duminică, la conferința de presă cu președintele Consiliului European, președinta Maia Sandu a reafirma că trebuie organizare alegeri anticipate pentru a avea un parlament care sprijină reformele și agenda pro-europeană iar soluția ei, după decizia din 23 februarie a Curții Constituționale, este de a aștepta până pe 23 martie când se împlinesc trei luni de la demisia guvernului Chicu. Dacă în acest timp nu este numit un nou guvern, potrivit unor interpretări, Constituția ar permite dizolvarea Parlamentului.

Partidul Socialiștilor, prin liderul fracțiunii sale, a declarat însă că noua majoritate, pe care o formează cu grupul Pentru Moldova din jurul Partidului Șor ar fi dispusă să investească actualul guvern interimar cu puterii depline, zădărnicind planurile președintei.

Crește numărul deceselor legate de Covid-19, de luni începe vaccinarea

Primele vaccinuri anti Covid-19 au sosit sâmbătă la Chișinău, 27 februarie 2021.

Duminică, 28 februarie s-au mai înregistrat 24 de decese legate de Covid-19 și aprope 600 de noi cazuri de contaminare cu coronavirus, informează Ministerul Sănătății.
De luni, 1 martie începe prima etapă de vaccinare anti-COVID-19, după ce sîmbătă, în R. Moldova a sosit primul lot de 21.400 de doze de vaccin AnstraZeneca din donația făcută de România. Urmează vaccinurile pe care R. Moldova le primește prin platforma COVAX a Organizației Mondiale a Sănătății. În total, săptămâna aceasta, ar trebui să fie 36 de mii de doze disponibile.

Cele peste 21 de mii de doze de vaccin au fost distribuite Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, precizează Ministerul Sănătății și conform Planului Național de Imunizare, vaccinul va fi distribuit către instituțiile medico-sanitare publice (prin intermediul Centrelor de Sănătate Publică Teritoriale) și va fi lansată prima etapă a campaniei de vaccinare.

O Europă socială este ce vor aproape 90% din cetățenii UE (Eurobarometru)

Aproape 90 la sută din cetățenii Uniunii Europene consideră o „Europă socială” drept lucrul cel mai important, arată ultimul Eurobarometru prezentat de Politico.eu

Dar într-o analiză pe țări, care detaliează preocupările europenilor, pe primul loc se situează „sănătatea”, subiect care domină agenda în majoritatea țărilor UE, inclusiv România. Europenii sunt preocupați însă cel puțin la fel de mult de educație, tot pe fundalul pandemiei și a trecerii de multe ori la învățământul online. Educația este preocuparea principală a cehilor, olandezilor sau danezilor în timp ce pentru unguri și croați, salariile sunt cea mai mare problemă acum.

Din 15 martie, toți românii se pot înscrie pentru vaccinarea anti Covid-19

În România, campania națională de vaccinare a început pe 27 decembrie 2020.

De la 15 martie, în România se deschide pentru toată lumea lista de înscriere la vaccinarea anti Covid-19, indiferent de vârstă sau așa-numite comorbidități.

Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anticoronavirus, medicul militar Valeriu Gheorghiță, a preczat duminică 28 la Digi24 că vaccinarea propriu-zisă va începe, cel mai probabil, în aprilie.

De la debutul campaniei de vaccinare în România, în 27 decembrie, numărul total al persoanelor vaccinate cu cel puțin o doză a ajuns la 915.761, dintre care 707.295 au fost vaccinate cu Pfizer, 77.812 cu Moderna, iar 130.654 cu AstraZeneca, precizează RFI.ro

ONU și UE condamnă reprimarea sângeroasă a protestelor din Myanmar

Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană și multe state occindentale, începînd cu Statele Unite, au condamnat cu fermitate intervenția brutală a forțelor de ordine de Myanmar împotriva protestatarilor, soldată cu cel puţin 18 morţi duminică. Valul de proteste din Myanmar se îndreaptă împotriva loviturii de stat a armatei din 1 februarie.

La începutul lunii februarie, armata a înlăturat de la putere guvernul condus de Aung San Suu Kyi, laureată a premiului Nobel pentru pace, punând astfel capăt unei tranziţii spre democrație după 50 de ani de dictatură militară. Pretextu puciului au fost pretinse fraude comise în alegerile generale din noiembrie 2020.

Fostul președinte Trump lasă de înțeles că ar putea candida din nou în 2024

Fostul președinte american Donald Trump în prima sa apariție politică după încheierea mandatului, Conferința Acțiunii Politice Conservatoare, Orlando, Florida, 28 februarie 2021.

Fostul preşedinte american Donald Trump nu a exclus posibilitatea de a candida din nou, în 2024, la Casa Albă în prima sa apariţie publică de când și-a încheiat mandatul. Trump a ținut primul său discurs politic duminică, în ultima zi a Conferinţei Acţiunii Politice Conservatoare (CPAC) care a avut loc în Orlando, Florida.

Liderul republican nu a declarat în mod explicit că va candida din nou dar a spus: „Tocmai au pierdut Casa Albă". „Dar cine ştie, cine ştie, aş putea chiar decide să îi bat pentru a treia oară", declaraţie care dă de înţeles atât că ar fi câştigat de fapt alegerile din luna noiembrie împotriva democratului Joe Biden, cât şi că ar putea decide să se prezinte din nou candidat la alegerile prezidenţiale din 2024.

"Mişcarea noastră de patrioţi americani mândri şi harnici abia începe şi în cele din urmă vom câştiga. O să câştigăm", a susţinut Donald Trump. Fostul preşedinte continuă să repete afirmaţia falsă potrivit căreia el este câştigătorul alegerilor din noiembrie 2020 şi refuză să îşi recunoască înfrângerea susţinând că au fost comise fraude electorale masive fără să prezinte însă dovezi.

Trump continuă să se bucure de o susținere puternică în cadrul Partidului Republica, deși a pierdut nu numai Casa Albă dar și majoritatea în Senat și implicit în Congres, la ultimele alegeri.

Într-un sondaj informal, participanţii CPAC s-au declarat, în proporţie de 95%, în favoarea continuării politicilor sale, iar un procent de 70% ar dori ca Trump să candideze din nou în 2024. Un procent de 55% din participanţi au spus că îl vor vota pe Trump în cursa de nominalizare, în cadrul partidului Republican.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG