Se ştie că mulţi migranţi din răsăritul Europei au votat pentru Alternativa pentru Germania sau au candidat pe listele acestui partid naţionalist-autoritar, considerat xenofob, antimigraţionist şi antimusulman. Despre figurile cele mai vizibile din această categorie de sprijinitori şi aderenţi AfD, Markus Cornel Frohmeier, Hans-Thomas Tillschneider sau Reimond Hoffmann, născuţi în România, şi Dubravko Mandic, născut în Bosnia-Herţegovina, s-a relatat în cadrul emisiunilor postului de radio Europa liberă. S-a amintit şi de faptul că între sprijinitorii AfD-ului se află şi mulţi emigranţi din Rusia de origine germană sau evreiască, care s-au stabilit, după 1990, în Republica Federală.
În marea lor majoritate, germanii care au sosit din fostele republici ale Uniunii Sovietice, au avut de suferit din cauza apartenenţei etnice şi au fost supuşi unui proces sistematic de asimilare. Din cauza aceasta, mulţi nu mai ştiau limba lor maternă, deşi se considerau germani şi au fost primiţi în Germania în baza reglementărilor postbelice existente. Mulţi strămutaţi s-au înscris în Asociaţia germanilor din Rusia (Landsmannschaft der Deutschen aus Russland - LmDR) care activează în cadrul Uniunii Izgoniţilor (Bund der Vertriebenen), prezidată de Bernd Fabritius, originar din România, care a candidat la recentele alegeri pe listele Uniunii Creştin-Sociale (bavareze), însă fără să mai obţină suficiente voturi care să-i asigure un loc în Bundestag.
Asociaţia Germanilor din Rusia nu a reuşit, însă, să devină pentru toţi cei aproximativ 3 milioane de strămutaţi o organizaţie atrăgătoare şi convingătoare.
Cei nemulţumiţi atît cu politica organizaţiei lor, cît şi cu politica guvernului federal, au înfiinţat la începutul lunii august Comunitatea de interese a germanilor, originari din Rusia (Interessengemeinschaft der Russlanddeutschen - IGdRD) afiliată AfD-ului. Popularitatea AfD-ului se datorează, în primul rînd, politicii de respingere a migranţilor de religie musulmană.
Publicaţiile apropiate Kremlinului, care apar în mai multe limbi, ca „Sputnik” şi RT (Russia Today), s-au grăbit să facă o amplă publicitate Comunităţii de interese a germanilor, originari din Rusia, fondată de Waldemar Birkle. Această publicitate este şi rezultatul declaraţiilor mai mulor lideri ai partidului AfD care s-au pronunţat pentru ridicarea sancţiunilor europene contra Rusiei şi pentru o apropiere de Moscova. Propaganda pro-AfD a publicaţiilor ghidate de Rusia urmărea, desigur în mod nedeclarat, şi influenţarea electoratului german originar din Rusia să voteze „alternativii”.
După ce mass-media a relatat, pe larg, despre atitudinea paradoxală a strămatuţilor, în esenţă tot migranţi, contra altei categorii de migranţi, adică musulmani, Asociaţia germanilor din Rusia (Landsmannschaft der Deutschen aus Russland - LmDR), prezidată de Waldemar Eisenbraun, a dat publicităţii un comunicat, pe data de 18 septembrie, avertizînd faţă de stigmatizarea tuturor strămutaţilor din fosta Uniune Sovietică. Din comunicatul respectiv, însă, lipsesc trimiterile la problema fundamentală şi anume, simpatiile multor strămutaţi pentru AfD. Liderul Comunităţii de interese a germanilor, originari din Rusia (IGdRD), pro-AfD, Waldemar Birkle, în vîrstă de 44 de ani, născut în Uralsk, în Kazahstan, a preferat să treacă sub tăcere comunicatul Asociaţiei strămutaţilor. După alegeri, Birkle, care trăieşte în oraşul Pforzheim şi care a candidat pentru un mandat în Bundestag pe listele AfD, doar a mulţumit emfatic celor care l-au votat. „Vă promit că mă voi angaja şi-n continuare pentru AfD, pentru ţara noastră, pentru poporul nostru german, pentru a recupera această ţară, pentru noi”, scria Birkle pe Facebook.
În pofida faptului că şi Consiliul Central al Evreilor din Germania a atras atenţia asupra pericolului pe care-l prezintă AFD-ul pentru minorităţi naţionale şi religioase, mai mulţi evrei originari din Rusia susţin acest partid. Deja în aprilie, săptămînalul „Die Zeit” a atras atenţia asupra unor simpatii evreieşti pro-AfD. Publicaţia i-a prezentat atunci pe Wolfgang Fuhl şi pe Alexander Beresowski drept exponenţi ai celor care au adoptat o poziţie critică faţă de politica migraţionistă a guvernului german şi care invocă aşa numita islamizare a Germaniei. Tema de o islamizare i-a determinat şi pe alţi evrei să susţină AfD-ul, acceptînd să candideze pe listele partidului care şi-a pus mantaua de salvator al Germaniei şi Occidentului, ameninţat, chipurile, de un iminent declin demografic şi cultural.
