Linkuri accesibilitate

Milan Skála: „Pentru Republica Moldova, de fapt, ușile deschise în Europa sunt prin România”


Milan Skála

O discuție cu Milan Skála, traducător la Praga și un bun cunoscător al realităților din România, Republica Moldova și Ucraina, pornind de la tema destinului artistic și civic al unui om de artă și a reperelor morale în politică și ajungând la perspectivele europene ale Republicii Moldova, ideea unirii acesteia cu România și chestiunea separatismului din regiunea transnistreană și din Donețkul ucrainean, ambele controlate de Rusia.

Discuția cu Milan Skála a avut loc în seara în care, la Praga, poeta Ana Blandiana și-a prezentat antologia de poezie tradusă în limba cehă, „Řeka s jediným břehem” („Râul cu un singur mal”), în traducerea Libušei Valentová, întâlnire la care s-a discutat despre legătura dintre opera și destinul personal al unui poet și poziția sa civică.

Interviu cu Milan Skála
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:26 0:00
Link direct

Europa Liberă: Tema acestei întâlniri, a acestei seri a fost conexiunea dintre destinul artistic al unui poet și poziția lui civică, cetățenească. Dvs. cum vedeți această conexiune, cum ar trebui să fie?

Milan Skála: „Ana Blandiana este o persoană care este cunoscută nu doar în Cehia, ci și în toată Europa inclusiv pentru poziția ei civică. Dacă se spune România, pentru mine celălalt cuvânt este Ana Blandiana, astăzi. Deci este o personalitate, într-adevăr, foarte cunoscută.

Mi se pare că doamna Ana Blandiana are o legătură cu Václav Havel, cu fostul nostru președinte, care era tot scriitor și care era un om extrem de activ în public, care nu stătea de-o parte, nu rămânea undeva acasă, care preda, vorbea cu oamenii și care era ca o mostră pentru oameni, o mostră morală. La fel mi se pare că este și doamna Ana Blandiana – pentru România neapărat și pentru noi, prietenii României, la fel.”

Europa Liberă: În percepția Dvs., care ar fi conexiunea dintre Cehia și România?

Milan Skála: „Suntem două popoare care au experiență negativă cu comunismul, suntem două popoare care sunt în prezent îndreptate spre Europa și spre valorile europene. În general, majoritatea cetățenilor din România și din Cehia sunt orientați spre Europa. Acest lucru cred că este la fel, atât pentru România, cât și pentru Cehia.

Apropo, cred că aceasta este o problemă a Republicii Moldova. Pentru că în Republica Moldova, de fapt, există două lumi – lumea europeană, sunt cei care spun că sunt români sau care sunt orientați spre Europa și altă categorie de cetățeni care au nostalgie după Uniunea Sovietică, care vorbesc mai mult în limba rusă și care, de fapt, țin mai mult cu Rusia. De aceea sunt două lumi, aș spune așa.

În Republica Moldova, de fapt, există două lumi...

În România nu este așa, România aș spune că 90 la sută, deci aproape toată lumea, este orientată spre Europa.”

Europa Liberă: Și în Cehia, dacă tot am ajuns la subiectul acesta, în Cehia cum e? Pentru că am văzut în metrouri, de exemplu, afișe „Nu dictaturii europene!”?

Milan Skála: „Eu cred că în fiecare țară există un partid extrem. Și în România era Partidul România Mare cu Vadim Tudor, și la noi este Partidul Comunist și SPD. Dar cred că acestea fac cam 10 la sută aproximativ, dar nu cred că numărul lor este unul semnificativ sau mare.”

Europa Liberă: Revenind la rolul poetului în societate, credeți că mai este actuală acum această discuție, sau este o chestie care a fost mai de actualitate atunci când eram în perioada comunistă?

Milan Skála: „Am vorbit despre Václav Havel, de exemplu, care nu era un politician simplu care s-ar interesa doar de bani sau de partidul său. El era aici, pentru cehi, și nu numai, ca o icoană morală, de fapt.

Acum situația e diferită la noi și un politician obișnuit, cum este dl Babis sau cum e președintele nostru proputinist, este un politician care se interesează doar de bunăstarea lui. Asta este părerea mea personală.”

Europa Liberă: Repere morale în societatea actuală în politică mai pot exista?

Milan Skála: „Nu știu dacă în alte țări există, dar în Cehia nu prea. Chiar aș spune că în România situația este mai bună în anumite lucruri decât în Cehia. Sau în Republica Moldova. Doamna președintă aleasă după dl Dodon tot este îndreptată spre Europa, spre valorile europene. O să vedem ce se va petrece în continuare, dar deocamdată arată, plus/minus, bine.”

Europa Liberă: Care este impresia pe care o creează noua guvernare de la Chișinău în Occident?

Milan Skála: „Sunt simpatizant al Republicii Moldova de 20 de ani. Când eram student, am călătorit de trei sau de patru ori în Republica Moldova, am stat ceva timp și la Chișinău, am stat ceva timp și la Tiraspol să mă uit cum arată acolo, pentru că este ceva exotic pentru noi.

Societatea moldovenească, în general vorbind, este destul de tolerantă…

Societatea moldovenească, în general vorbind, este destul de tolerantă, pentru că în Republica Moldova trăiesc foarte multe popoare. Cu paranteza că ceea ce se petrece la Tiraspol nu este prea tolerant, vorbesc despre Chișinău acum.

Mie îmi place la Chișinău, sau în general în Republica Moldova, o conectare a culturii române cu cultura rusă, vorbesc despre culturi, nu vorbesc despre politică. Politica nu-mi place. Este vorba de cultură. Este o lume foarte interesantă, pentru că e o lume bogată și este altceva decât în România, de exemplu.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, conexiunea aceasta este exact ceea ce creează scindări în societate, fisuri și această oscilare permanentă de care ați amintit mai devreme dintre Vest și Est, dintre orientarea pro-europeană și pro-rusă...

Milan Skála: „Da, de aceea am spus că este vorba despre cultură. Pentru că dacă este vorba de politică, este o problemă.

Dar vă dau un exemplu: când eram student, eram pe atunci la granița cu Republica Moldova, deci între România și Republica Moldova, m-am dus la baie, așteptând acolo la control, și afară stăteau două femei care vorbeau româna și când mă întorceam vorbeau deja rusa. Aceleași două femei!”

Europa Liberă: Pentru noi e ceva normal…

Milan Skála: „Da, dar pentru noi este ceva extraordinar! Pentru că nici nu și-au dat seama că au început să vorbească altă limbă. Iar acest lucru poate îmbogăți cultura sau țara Dvs.”

Europa Liberă: Și atunci, care sunt factorii care ar putea să determine Republica Moldova să meargă pe o cale europeană? Această îmbogățire despre care spuneți Dvs. creează cumva și o anumită diviziune la nivel de geopolitică și la nivel de mentalitate.

Milan Skála: „Părerea mea personală și mi se pare că este la fel și în Ucraina – factorul principal este economia, economia și iar economia.

Deci, în momentul în care lumea se va îmbogăți, salariul va fi astfel ca să nu trebuiască să pleci în străinătate pentru a câștiga bani, poți să rămâi acasă pentru că ai un salariu care e suficient pentru tine, în momentul acesta o să ai o altă atitudine față de țara ta proprie.

Dacă nu ai bani în buzunar, dacă nu ai ce să mănânci, este foarte greu să fii mândru…

Pentru că, de exemplu, în Ucraina toată lumea poate să spună că trebuie să fim mândri, dar dacă n-ai bani în buzunar, dacă nu ai ce să mănânci, este foarte greu să fii mândru. Deci, primul pas este situația economică și reforme, reforme, reforme.”

Europa Liberă: Și clasa politică, pentru a determina orientarea europeană?

Milan Skála: „Mi se pare că acum în Republica Moldova dna președintă are toate posibilitățile de a face ceva prin parlamentul moldovenesc după alegeri. Se pune doar întrebarea dacă au venit destui oameni care, într-adevăr, vor și pot să schimbe ceva. Ca să nu fie doar aceiași oameni care erau înainte, dar cu noi idei. Trebuie să fie și oameni noi.

Ceea ce mi-a plăcut în Ucraina, de exemplu, este faptul că mulți noi politicieni din Ucraina au studiat în străinătate, în Europa sau în SUA, iar după aceasta s-au întors în Ucraina cu cunoștințele lor despre cum se fac anumite lucruri în străinătate și acesta mi se pare că ar fi un pas și pentru Republica Moldova. Și pe moment se pare că aveți șansa.”

Europa Liberă: Pentru Dvs., ca percepție, Republica Moldova este stat mai mult european, ca atmosferă de acolo, cum ați defini-o?

Milan Skála: „Pe moment se pare că perspectivele europene sunt destul de încurajatoare, pentru că în primul rând este dna președintă, parlamentul moldovenesc, elita este orientată spre Europa.

Cei care ar trebui să fie acasă ca să construiască statul moldovenesc sunt în străinătate...

Și acum depinde și de România cum va promova Republica Moldova, pentru că pentru Republica Moldova, de fapt, ușile deschise în Europa sunt prin România și România promovează intrarea Republicii Moldova. Pe moment, totul arată foarte bine.

Problema este că foarte mulți tineri din Republica Moldova se află în străinătate ca muncitori – sunt cei care ar trebui să fie acasă ca să construiască statul moldovenesc sunt în străinătate.

Și există a doua cale, și anume aderarea la România. Pentru că se vorbește de 30 de ani despre tema asta și eu cred personal, poate că este o provocare, de fapt...”

Europa Liberă: E o discuție care există și în societatea moldovenească.

Milan Skála: „Eu cred că pentru Republica Moldova ar fi una dintre posibilitățile reale să renunțe la Transnistria și să adere la România sau la Europa, chiar și fără Transnistria.

Același lucru se întâmplă și în Ucraina, unde se vede astăzi că republicile din Donbas, acestea care nu sunt recunoscute de nimeni, de fapt, nu au niciun viitor pentru că sunt întreținute de Rusia și Rusia nu are niciun interes ca Ucraina să adere la Europa.”

Europa Liberă: Experții de la Chișinău atunci când discută tema aceasta spun că Transnistria, ca și regiunile Donețk și Luhansk, ar fi, de fapt, o ancoră lansată de Rusia pentru a nu permite integrarea europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei.

Milan Skála: „Tocmai așa se face și în Ucraina. Pentru că Rusia nu are niciun interes în rezolvarea conflictului, întrucât în momentul acela Ucraina ar putea lua parte la NATO sau la Uniunea Europeană și asta nu-i aduce niciun folos Rusiei.

La fel este și în Transnistria. Deci, Rusia nu este interesată în rezolvarea conflictului transnistrean, fiindcă ar pierde posibilitatea de a influența asupra Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Atunci când se discută subiectul acesta, care este unul foarte sensibil, experții locali vorbesc despre faptul, la Chișinău, că o asemenea variantă nu ar fi susținută nici măcar de Occident, pentru că asta înseamnă revizuirea granițelor, într-un fel, înseamnă mutarea din loc a unor lucruri care erau foarte fixe în legislația internațională.

RSSAM s-a creat în 1924 tocmai cu intenția ca Basarabia să adere la Uniunea Sovietică...

Milan Skála: „Da, din păcate așa este. Dar trebuie să luăm în considerare faptul că Transnistria de astăzi, de fapt, istoric nu este o parte a României.

Dacă nu mă înșel, în anul 1924 s-a înființat în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene o republică autonomă, și anume Republica Sovietică Autonomă Socialistă Moldovenească, tocmai cu intenția ca Basarabia să adere la Uniunea Sovietică.

Deci, ceea ce este peste Nistru, de fapt, istoric nu este o parte a României istorice. Aici se pune întrebarea: ce folos are o republică ce nu poate să fie condusă de către Chișinău? Cred că este la fel ca „Donețkaia Narodnaia Respublika” și „Luhanskaia Narodnaia Respublika” – este doar un instrument pentru a ține și pentru a influența asupra Ucrainei și asupra Republicii Moldova. Asta este părerea mea personală.”

Vezi comentarii (1)

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG