O echipă de experți a Fondului Monetar Internațional, de evaluarea căreia depinde o nouă tranșă de ajutoare pentru Republica Moldova, a anunțat, la Chișinău, în urma discuțiilor de două săptămâni cu autoritățile moldovene, că programul de colaborare încheiat anul trecut „se realizează, în linii mari, în parametrii conveniți”. Decizia privind noua tranșă de circa 22 de milioane de dolari din împrumutul total de peste 180 de milioane urmează a fi luată la sfârșitul lunii decembrie de conducerea FMI.
Premierul Pavel Filip a calificat concluziile misiunii de experţi de la Fondul Monetar Internaţional condusă de Ben Kelmanson drept „îmbucurătoare”. În urma acestei evaluări, Republica Moldova va fi „încurajată să continue reformele”. Şeful guvernului a enumerat prioritățile care rămân pe agenda cabinetului: guvernanța băncilor, recuperarea activelor urmare a fraudei bancare, organizațiile financiare nebancare şi depozitarul central unic al valorilor mobiliare, înființat recent.
„Trecem printr-o perioadă destul de solicitantă, fiind demarate mai multe reforme instituționale. Programul a îndeplinit în linii mari toate criteriile de performanță stabilite pentru perioada evaluată. Politica bugetar-fiscală respectă angajamentele din program, iar bugetul pe 2017 rectificat şi pe 2018 în creştere permit investiţii publice şi cheltuieli sociale mai mari”.
Ben Kelmanson, care a condus misiunea de evaluare, a folosit un limbaj politicos, dar fără reverențe. Decizia de debursare a următoarei tranșe, a spus șeful soliei de la FMI, o va lua Consiliul de directori executivi la sfârşitul lunii decembrie. El s-a referit la curățarea sistemului bancar, precum şi la reforma sectorului public, fortificarea statului de drept şi reformarea instituțiilor regulatorii.
Riscurile cele mai importante se mențin
„Moldova a înregistrat o perioadă relativă de stabilitate financiar-economică, se aşteaptă o creştere în 2017 de circa 3,5%. Riscurile cele mai importante se mențin şi asta include incertitudinea politică, ținând cont de apropiatele alegeri parlamentare, riscuri macro financiare cauzate de întârzieri în sectorul financiar şi riscuri de a nu valorifica pe măsură creşterea economică. Stabilitatea financiară a fost menținută, însă prioritatea pe viitor este transferul dreptului de proprietate şi a controlului băncilor către acţionarii care întrunesc condițiile de onorabilitate şi profesionalism, precum şi finalizarea diagnosticării sistemului bancar.”
Când s-a referit la îndeplinirea angajamentelor din domeniul bancar, Ben Kelmanson a folosit fără menajamente cuvintele „tergiversare” şi „întârziere”. Auditul sau diagnosticul pentru fiecare bancă comercială realizat de către banca centrală urma să fie finalizat la 31 decembrie 2017. Până la acest moment nu ar fi fost dus la capăt controlul nici la cele trei bănci aflate sub monitorizarea BNM, angajament ce urma a fi raportat îndeplinit încă în primăvară. Anume acest subiect ar fi fost piatra de încercare a Guvernului Filip, admite fostul ministru al finanţelor, expertul Transparency International-Moldova, Veaceslav Negruţa.
Din punctul de vedere al lui Veaceslav Negruţa, experţii FMI au oferit un respiro de câteva săptămâni autorităților ca unele situații să fie redresate, iar la alte capitole să fie întreprinse anumite acţiuni de a porni rezolvarea acestor probleme.
S-a spus foarte clar: reforma nu înseamnă doar adoptarea unei legi, e vorba de aplicarea legii şi rezultatul din aplicarea acestei legi
„Dacă sunt argumente suficient de plauzibile prezentate de către autorităţi, în primul rând e vorba de Banca Naţională, undeva ar putea să fie acea deschidere din partea Fondului Monetar, important este ca în cele din urmă să fie eliminate acele riscuri care încă, din păcate, mai persistă în sectorul bancar. Chiar dacă şi va fi o decizie pozitivă în decembrie, programul cu FMI este pentru trei ani şi blocaj oricând poate să apară. S-a spus foarte clar: reforma nu înseamnă doar adoptarea unei legi, e vorba de aplicarea legii şi rezultatul din aplicarea acestei legi. Deci important este ca toate acţiunile în baza acestor legi să ducă la o mai mare certitudine, încredere vizavi de băncile comerciale şi, probabil că, în primul rând, faţă de Banca Naţională ca o instituţie cu adevărat independentă”.
Intrarea pe piaţa locală a unor investitori cu renume din domeniul bancar se lasă aşteptată, în ciuda unor declaraţii optimiste ale guvernatorului BNM Sergiu Cioclea. Printre posibilele explicați ar fi disputarea în instanță a unor pachete importante de acţiuni blocate anterior de banca centrală deoarece ar fi acţionat concertat. Statul deocamdată nu a oferit soluţii convingătoare eventualilor investitori de bună credinţă, nu poate explica ce s-ar putea întâmpla dacă vechii proprietari vor fi restabiliți în drepturi, notează Veaceslav Negruţa.
