Redactorul acestei reviste a presei (eu) va arăta înțelegere dacă la lectura termenului Brexit, la începutul acestui an 2023, cititorul vă sări cu grabă la rubrica următoare.
Cu toate astea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a fost luni la Londra pentru a discuta cu premierul britanic Rishi Sunak, pare a fi ajuns în final la o înțelegere cu Londra.
De fapt e principalul titlu al zilei pentru întreaga presă, precum Politico, care se ocupă mai ales de afacerile europene: UE și Londra au ajuns la o înțelegere în chestiunea frontierei din Irlanda de Nord!
Iată despre ce e vorba: Încă de când Brexitul a intrat în vigoare, în urmă cu trei ani, problema Irlandei de Nord a rămas deosebit de spinoasă. Regatul Unit s-a confruntat cu o dilemă: era imposibil din punct de vedere politic să stabilească o graniță terestră între Republica Irlanda și vecinul său – o graniță care ar fi avut consecințe dezastruoase în ceea ce privește menținerea păcii pe teritoriu. Dar Londra a trebuit să părăsească piața internă a Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că mărfurile nu puteau circula fără a fi verificate. Singura soluție a fost atunci crearea unei frontiere de facto între Irlanda de Nord și restul Regatului Unit, cu controale asupra mărfurilor care circulă între cele două teritorii ale aceleiași țări.
Acești termeni nu li s-au potrivit niciodată partizanilor Brexitului, cărora nu le place deloc impresia că Bruxelles-ul continuă să se amestece în treburile lor. Pe de o parte, Rishi Sunak a trebuit să negocieze cu Uniunea Europeană, care nu dorește să facă un cadou Londrei. Pe de altă parte, el a trebuit să-i convingă pe liderii unioniști din Irlanda de Nord, precum și pe cei mai radical eurosceptici ai partidului său, care nu par foarte dornici de un compromis, scrie site-ul Politico.
Acordul-cadru anunțat luni, rezumă Libération, propune să răspundă preocupărilor unioniștilor, susținătorilor Brexitului și europenilor, oferind un amestec de soluții noi sau deja menționate. În primul rând, asigură comerțul „neîngrădit” între Marea Britanie și Irlanda de Nord, printr-un sistem de „ bandă verde” sau „bandă roșie”, care va permite produselor destinate consumatorilor nord-irlandezi să treacă liber. „Aceasta înseamnă că, dacă mâncarea este disponibilă pe rafturile supermarketurilor din Marea Britanie, ea va fi disponibilă și [în] Irlanda de Nord”, a conchis Rishi Sunak.
Peste Jean, Washington Post post oferă în această dimineață cititorilor din SUA un rezumat al motivului pentru care Regatul Unit și U.E. încă se mai ciondănesc pentru Brexit și Irlanda de Nord.
Lituania denunță ambiguitatea occidentală în chestiunea victoriei Ucraniei
Ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis a răspuns la sugestiile că Kievul ar putea fi nevoit să cedeze teritoriu Rusiei, avertizând că doar „o victorie completă a Ucrainei” va aduce pace durabilă în Europa și argumentând că Vladimir Putin vede orice concesie ca pe o „slăbiciune”. Referindu-se la Putin într-un thread de Twitter, Landsbergis a spus: „Ar trebui să fie la tribunal, nu la putere”.
Despre ce occidentali vorbea Landsbergis?
Cancelarul german Olaf Scholz refuză să spună clar că Ucraina ar trebui să câștige, insistând în schimb că Rusia trebuie să eșueze în invazia sa. În Franța, Emmanuel Macron a folosit o formulare similară în trecut, dar recent și-a schimbat discursul când a spus că Parisul va „însoți Ucraina spre victorie”. Totuși, aceste cuvinte încă nu s-au transpus în fapte, deoarece Franța a livrat Ucrainei mai puține arme decât Germania - ca să nu mai vorbim de o comparație cu SUA.
Retragerea Rusiei ar pune capăt războiului: în thread-ul său de Twitter, Landsbergis a enumerat șapte „mituri care trebuie lepădate înainte de a putea vorbi despre atingerea păcii durabile” – inclusiv ideea că toate războaiele se încheie cu negocieri. „Al Doilea Război Mondial nu s-a încheiat cu negocieri”, a spus el.
Respingând criticile unor lideri occidentali conform cărora poziția dură a țărilor baltice și a Poloniei ar fi excesivă, Landsbergis a spus că nu este vorba despre „răzbunare” împotriva Moscovei, ci despre obținerea securității durabile în Europa. „Este simplu: pacea înseamnă respectarea granițelor.”
„Garanții de securitate”
Avertismentul lui Landsbergis vine după informații conform cărora Regatul Unit, Germania și Franța se pregătesc să ofere Ucrainei garanții de securitate dacă va începe discuții de pace cu Rusia. Potrivit unui articol din Wall Street Journal, Macron și Scholz l-au îndemnat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul vizitei sale la Paris la începutul acestei luni, să înceapă pregătirile pentru discuții de pace cu Rusia.
Berlinul neagă: un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat duminică că nu există discuții cu privire la posibile garanții de securitate NATO pentru Ucraina și că, la recenta întâlnire a lui Zelenski cu Macron și Scholz, „această chestiune nu a fost invocată”.
Când s-a mai vorbit oare despre garanții de securitate pentru Ucraina?
În urmă cu aproximativ trei decenii, Ucraina și-a cedat toate armele nucleare Rusiei în schimbul unei promisiuni de pace, puterile occidentale intermediind și garantând acordul. Poate fi de înțeles de ce există o doză mare de scepticism cu privire la ideea de garanții de securitate pentru Kiev.
Alegerile din Turcia
Între timp, Turcia se pregătește pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din luna mai. Presa turcă de opoziție scrie că Ankara pare să fi renunțat la ideea amânării alegerilor, în urma cutremurelor catastrofale. Pe măsură ce numărul morților din dezastru se apropie de 50.000, furia față de atitudinea indolența a președintele Recep Tayyip Erdoğan crește - asta s-a văzut duminică, atunci când fanii unui întreg stadion au scandat cerând ca guvernul să demisioneze.
Misterul exploziilor de pe Nord Stream
Exploziile care au dezactivat gazoductul Nord Stream care alimenta Germania cu gaz din Rusia, în septembrie, rămân un mister, scrie El Pais. Guvernele Germaniei, Danemarcei și Suediei își continuă investigațiile în tăcere, ceea ce a stârnit ipoteze și teorii ale conspirației.
Rusia sprijină teoria jurnalistului Seymour Hersh, care dă vina pe SUA. Guvernele afectate consideră în schimb Rusia principalul suspect, dar a obține dovezi pentru a ajunge la concluzii poate dura mult timp. Comisia care s-a ocupat de chestiunea avionului care a zburat din Olanda spre Kuala Lumpur doborât deasupra Ucrainei în 2014, de exemplu, și-a încheiat abia recent concluziile: vinovatul e Rusia.
Sărăcia crește în Spania
Sărăcia crește și se cronicizează în Spania, constată El Pais. Un raport al Rețelei europene de combatere a sărăciei oferă următoarele cifre:
— 4,8 milioane de oameni au suferit de sărăcie extremă în 2021.
— Săracii care trăiesc singuri au mai puțin de 530 de euro pe lună.
— 13,1 milioane de spanioli sunt expuși riscului de excluziune socială și sărăcie (27,8% din populație).
— Este o creștere de 880.000 de persoane față de anul precedent.
El Pais analizează măsurile de atenuare a acestei realități, dar concluzionează: „Economia sărăciei este cealaltă parte a economiei bogăției. Profiturile nebunești pe care unele companii le realizează în ultimul timp sunt în detrimentul pierderilor generalizate ale multora”. Amin, conchide cotidianul spaniol.
