Linkuri accesibilitate

Mitul Revoluției e înlocuit de mitul loviturii de stat (Alexandru Gussi/contributors.ro)


Revista presei de la București.

La București e agitație mare. Nu e vorba de obișnuita „febră a sărbătorilor”, ci de protestele față de legea certificatului verde organizate de Alianța pentru Unirea Românilor. Asalt asupra clădirii Senatului, fără vreo reacție a forțelor de ordine. Banner uriaș în sala de ședințe, în fața parlamentarilor, cu mesajul AUR – fără certificat verde. Au fost și alte incidente, pe care presa încă le inventariază.

Mitul Revoluției e înlocuit de mitul loviturii de stat (Alexandru Gussi/contributors.ro)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:39 0:00

Comentariile se leagă toate de semnificația zilei de 21 Decembrie – acum 32 de ani, în această zi începea la București revoluția, tancurile aveau să treacă peste protestatari în câteva ore, iar Nicolae Ceaușescu fugea o zi mai târziu. Analiștii fac bilanțul acestor 32 de ani, iar rezultatul e scris cu enormă frustrare.

„Un ocean de minciuni acoperă încet dar sigur ruinele rămase în urma încercărilor autentice de a elibera, de a democratiza, de a căuta adevărul”, scrie profesorul universitar de științe politice Alexandru Gussi pe platforma contributors. El crede că „Mitul Revoluției e înlocuit de mitul loviturii de stat”, or dacă mitul revoluției delegitima comunismul prin recunoașterea unei mișcări de eliberare de jos în sus, „mitul loviturii de stat e de facto o încercare de a scrie istoria din punctul de vedere al lui Nicolae Ceaușescu. (…)e o revanșă istorică a ceaușismului împotriva anticomunismului”. „Realitatea unei forme de libertate (care s-a câștigat) e incontestabilă, dar incontestabilă e și neputința de a beneficia de ea la nivelul sferei politicului. O neputință colectivă, o neputință a societății românești. Rezultatul e o democrație frustrată. Aparent există toate instituțiile democratice, toate legile. Spiritul acestora(…) nu e însă unul al libertății. E chiar un spirit al fricii de expresiile concrete ale libertății”.

Justiţia e blocată în trecut, într-o tradiţie a menţinerii ei sub papuc politic

Sabina Fati scrie (Deutsche Welle) pornește de la formula lui Anneli Ute Gabanyi „revoluția neterminată” : „În România, spune Fati, Justiţia e blocată în trecut, într-o tradiţie a menţinerii ei sub papuc politic.(…) democraţia a crescut strâmbă de la început, pentru că dictatorul a fost răsturnat şi asasinat în urma unui proces simulat, iar elitele politice care au preluat puterea au fost recrutate din planul secund al nomenklaturiştilor marginalizaţi”.

Mădălin Hodor, în revista 22 : „Dosarul Revoluției este în același stadiu ca acum 32 de ani, adică în aer. Singura diferență față de anterioarele promisiuni de „tragere la răspundere a vinovaților” este că între timp majoritatea lor au decedat liniștiți. Despre Revoluție (cităm déjà din articolul lui) avem un belșug de teorii care nemulțumesc pe toată lumea și ocolirea subiectului în programa de învățământ, cât să fim siguri că generațiile născute după 1990 nu vor ști absolut nimic despre subiect”.

Tot aici, în revista 22, Cristian Câmpeanu amintește de consensul inițial al dreptei politice pe importanța unei justiții independente politic, consfințită prin acceptarea Mecanismului de Cooperare și Verificare instituit asupra României de către Comisia Europeană. Între timp, acest consens a fost aproape înlocuit de altul, acela că „Uniunea Europeană ar fi un colos (neo)marxist, progresist, care încearcă să își impună valorile deviante asupra statelor membre ce preferă să-și păstreze tradițiile creștin-conservatoare și/sau liberale”. Dintr-o dată, MCV, deciziile curților europene de justiție sunt considerate „imixtiuni (…) în sistemul de drept și constituțional românesc”.

XS
SM
MD
LG