Linkuri accesibilitate

Miza alegerilor din circumscripția Hânceşti şi reacții la ultimele evenimente din procuratură


Retrospectiva săptămânii cu jurnalistele Alina Radu şi Cornelia Cozonac.

Mihai Druță, care de mai mulți ani muncește în străinătate, este cel care a fost propus de către Partidul Politic Platforma „Demnitate și Adevăr” să fie candidatul unic al forțelor proeuropene și democratice la alegerile parlamentare noi din circumscripția uninominală nr. 38 Hâncești, dar acesta a decis să nu participe la scrutinul din 15 martie. El a precizat că urma să participe doar dacă ar fi fost desemnat în calitate de candidat comun al PPDA și PAS, dar și al cel puțin două formațiuni unioniste.

Retrospectiva săptămânii cu jurnalistele Alina Radu şi Cornelia Cozonac
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:38 0:00
Link direct



Pentru directoarea „Ziarului de Gardă”, Alina Radu, decizia formațiunilor politice de a merge cu candidați separați la Hâncești ar fi una bună, întrucât este vorba despre un test înainte de scrutinul prezidențial.

Alina Radu
Alina Radu


Alina Radu: „Electoratul trebuie să înțeleagă ce înseamnă partide noi. Și partidele mai noi trebuie să facă niște exerciții care par să fie obligatorii, adică nu naști un partid deja cu experiența de a ști cum să înaintezi candidați comuni, cum să-i alegi pe cei mai buni, așa că trebuie, probabil, toți cetățenii să asiste la modul în care partidele exersează și desigur că să observăm ce dexterități, ce talente și ce abilități au de a face din acest exercițiu o oportunitate pentru cetățeni, ca să-i poată alege pe cei mai buni dintre cei mai buni.

Deocamdată, aceste formațiuni sunt într-o dificultate, pentru că sunt și partide noi cu mai puțină experiență, dar sunt și partide care vor să arate o deschidere spre transparență și spre democrație. Deci, sunt procese care trebuie testate, nu există un ordin unitar și o supunere unitară a tuturor, așa cum s-a mai întâmplat cu alte partide.”


Europa Liberă: Cum se vede cearta, supărarea celor din Partidul Acțiune și Solidaritate și PPDA?

Alina Radu: „Eu nu o văd ca pe un exercițiu, un exercițiu necesar. Eu cred că e și o dificultate, pentru că aceste două partide sunt cumva pe același segment de pe eșichierul politic. Și atunci când devine prea strâmt pe un segment, încep animozitățile și mișcările, desigur că va câștiga cel care va ști să iasă într-un mod inteligent din această dispută, dar și să propună cetățenilor ceea ce e mai bun pentru cetățeni. La acest moment cred că fiecare partid trebuie să propună un candidat pentru această circumscripție, care ar întruni cel puțin trei calități de bază. Și acesta ar fi un candidat integru, un candidat cu abilități și cunoașterea misiunii pe care și-o asumă și, probabil, ar trebui să fie un candidat care cunoaște regiunea sau e cunoscut de oamenii din această circumscripție.”


Europa Liberă: Faptul că Mihai Druță s-a retras a ridicat semne de întrebare sau din contra?

Alina Radu: „Faptul că Mihai Druță s-a retras a însemnat o lecție foarte inteligentă, delicată, dar și puternică pentru toate partidele care se bat acum pentru această regiune și este un exemplu despre cum să vrei să faci ceva pentru Republica Moldova, să vrei să te implici, să participi, dar să știi să spui foarte clar condițiile și să știi să explici că participarea ta necesită anumite reguli. Deci, e o lecție bună.

Mihai Druță nu a pierdut nimic, nimeni nu a pierdut nimic...


Dacă vor mai fi asemenea persoane, eu cred că Mihai Druță nu a pierdut nimic, nimeni nu a pierdut nimic, deocamdată vedem ce poate Republica Moldova câștiga și ce poate câștiga alegătorul din această circumscripție. Se face, desigur, prea mult caz despre alegerea unui singur deputat pe o singură circumscripție. Asta nu va schimba foarte mult matematica politică din parlamentul actual, mai ales că aud voci care vorbesc despre posibile anticipate, deci, deputatul care va fi ales ar putea să ajungă să servească prea puțin poporul său și alegătorul în actualul parlament, dar va fi un exercițiu care va da de gândit alegătorului pentru ulterioarele alegeri. Vin prezidențialele, vor veni și alte locale, vor veni și alte parlamentare.”

Și tot în această săptămână, Consiliul Superior al Procurorilor a remis demersul procurorului general Alexandru Stoianoglo privind suspendarea din funcție a procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție până la adoptarea definitivă a dosarului în care este vizat. Situația privind arestarea lui Viorel Morari este calificată de mai mulți experți drept răfuială a președintelui socialist Igor Dodon. Jurnalista de investigație Cornelia Cozonac spune că această situație știrbește bunele intenții ale procurorului-șef.

Cornelia Cozonac
Cornelia Cozonac


Cornelia Cozonac: „Reținerea procurorului anticorupție Viorel Morari și plasarea lui în penitenciar a eclipsat orice alte încercări ale procurorului general Alexandru Stoianoglo de a schimba abordarea în cercetarea dosarelor de corupție. El a prezentat într-o conferință de presă un raport detaliat pe dosarele cele mai grele din ultimi ani pe care societatea a obosit să aștepte niște finalități, dar acest raport, care, de altfel, pare destul de bun la prima vedere, a rămas oarecum în umbră, pentru că arestul lui Morari pare a fi legat direct de dosarul finanțării PSRM și, mai ales, că totul a început imediat după ce procurorii antrenați la dosar au solicitat de la Fisc mai multă informație despre liderii PSRM, printre care și mai mulți deputați.

Dacă nu era acest dosar la mijloc, lucrurile păreau să fie în albia normală a unui început de mandat de procuror general, însă strategia aleasă de Stoianoglo de a începe lupta cu corupția chiar de la procurorul-șef anticorupție nu mi se pare una care va da rezultate, pentru că pentru această reținere ar fi trebuit să existe dovezi grele, foarte grele și greu de contestat. Or, tocmai acest lucru se pare că nu s-a întâmplat.

Oricât de bună ar fi intenția, ea din start este afectată, procurorul Stoianoglo s-a grăbit să atace presa...


Mai mult, la controlul efectuat la cele două procuraturi au fost delegați procurori asupra cărora planează suspiciuni că nu ar fi integri, iar numele unor chiar figurează în dosare instrumentate de aceste procuraturi. Au dovedit-o și investigațiile jurnalistice. Și atunci, oricât de bună ar fi intenția, ea din start este afectată, procurorul Stoianoglo s-a grăbit să atace presa, să spună că ceea ce a scris presa nu este adevărat, dar nu a venit cu nicio dovadă probatorie în acest sens.

În ultima săptămână, în cele două procuraturi unde s-a efectuat controlul – în Procuratura Anticorupție și PCCOCS – se pare că există o stare de presiune, pentru că de la sursele pe care le avem noi acolo am aflat că cel puțin 12 procurori deja au depus cereri de demisie. Parcă pare normal ca procurorii care au probleme de integritate să plece și să se curețe sistemul de elementele care afectează imaginea procuraturii, dar acțiunile procurorului Stoianoglo și oamenii cu care se înconjoară el, de fapt arată contrariul, pentru că și cei din anturajul lui Stoianoglo, cei pe care îi angajează el acum și pe care i-a luat subalterni, adjuncți, de fapt, tot au probleme de integritate. Și atunci, ne întrebăm: ce pe ce schimbăm? Sau de aici și îndoiala că rezultatele schimbărilor pe care le vrea noua conducere a procuraturii nu vor fi cele care se dorește.”

XS
SM
MD
LG