Cum (nu) are loc recuperarea banilor din „dosarele miliardului furat” este titlul articolului de fond din „Ziarul de Gardă”. Autorul, jurnalistul Anatolie Eșanu, amintește că prin sentințe ale instanțelor de judecată, rămase definitive, prin hotărâri ale Curții Supreme de Justiție, au fost condamnați, în numitul „dosar al miliardului”, fostul premier Vlad Filat, nașul și cumnatul acestuia, Ion Rusu, dar și fostul deputat și om de afaceri Veaceslav Platon. Pe lângă anii de închisoare împărțiți celor trei, judecătorii au dispus și încasarea de la aceștia a unei sume de aproape 1,4 miliarde de lei. Doar că de la pronunțarea sentințelor până la executarea lor deplină, s-a dovedit a fi cale lungă. În cazurile lui Filat și Rusu, care între timp au ieșit din pușcărie, confiscările au rămas doar pe hârtie, iar în cazul lui Platon, deși a fost încasată suma dispusă de instanțe, dosarul nu are o finalitate certă.
Un articol de pe Mold-street.com arată că de investigarea fraudei bancare se ocupau până recent doar 6 procurori. Jurnaliștii îl citează pe procurorul general Alexandr Stoianoglo care insistă că într-o altă cauză, pornită pe un pretins fapt de spălare de bani, „a fost dispusă formarea unui grup de urmărire penală din 45 de persoane – 19 procurori și 26 de ofițeri de urmărire penală și ofițeri de investigații”. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în prima lună a acestui an, cele trei bănci implicat direct în frauda bancară – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank – au reușit să ramburseze doar aproximativ 10 milioane de lei, din creditul de urgență de peste 14 miliarde, acordat de BNM sub garanția Guvernului între anii 2014-2014.
...o politică externă crăcănată
Mai mulți comentatori analizează declarația ministrul de Externe, Aureliu Ciocoi, care joi, în cadrul unei conferințe de presă, a spus că în timpul evenimentelor din 1992 „intervenția militară a Federației Ruse în conflictul de pe Nistru a avut drept scop doar oprirea vărsării de sânge”. Fostul ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, Anatol Țăranu, consideră că declarațiile ministrului de Externe oglindesc „o politică externă crăcănată”. Într-o scurtă declarație pentru Radio Chișinău, Anatol Țăranu consideră că „nu poți să mergi concomitent pe câteva direcții. Modelul civilizațional occidental nu se combină cu cel eurasiatic. Igor Dodon și ministrul lui nu pot să spună adevărul, fiindcă aceasta ar însemna să lezeze interesele fundamentale ale Rusiei”.
Portalul Anticorupție.md al Centrului de Investigații Jurnalistice scrie că ex-vicepreședintele Partidului Democrat, Serghei Iaralov, este cea de-a doua persoană care a obținut în mod fraudulos identitate dublă în Republica Moldova, ca și șeful său de partid, Vladimir Plahotniuc. Numele fals al lui Serghei Iaralov este Serghei Haikin. Centrul de Investigații Jurnalistice a obținut copia ordonanței prin care Serghei Iaralov și Vladimir Plahotniuc sunt cercetați într-un dosar penal. În Ordonanța privind începerea urmăririi penale, emisă de procurorul anticorupție Grigore Potoran, se menționează că angajații Agenției Servicii Publice au acționat în complicitate și în interesul unui grup criminal atunci când au perfectat acte liderului PD, Vlad Plahotniuc, și lui Serghei Iaralov.
Într-un comentariu publicat pentru Cotidianul.md, analistul politic de la București Armand Goșu constată teama de pierderea puterii a determinat elita politică moscovită să izoleze Rusia în ultimii 20 de ani. Putin a fost îngrozit de perspectiva că pe lista victimelor „revoluțiilor colorate”, Șevarnadze, Ianukovici, s-ar mai putea adăuga un nume, al său. El crede că la originea tuturor tulburărilor politice din fostul spațiu sovietic se află Occidentul, care complotează la adresa Rusiei. Populațiile care se răscoală față de regimurile autoritare sunt simple unelte în mâinile vesticilor. Deci, ele trebuie cu orice preț scoase de sub influența Occidentului. O uriașă mașinărie finanțată de Rusia are ca obiectiv câștigarea competiției pentru mințile și inimile rușilor, în special, și pentru ale foștilor cetățeni sovietici, în general.
Portalul Moldova.org scrie că de mai bine de o săptămână, Muzeul Zemstvei și-a pierdut imaginea de casă a culturii underground din Chișinău. Art-Labyrinth și alte peste 20 de organizații de cultură alternativă și artă independentă, care foloseau spațiile din vechea clădire a Zemstvei Guberniale, au primit un aviz de evacuare până pe 3 februarie 2020, fără să fie invocat un motiv argumentat. De atunci au fost organizate proteste, creative, de sigur, pentru că altfel nu se putea. Pe 1 februarie, cu tobe, costumații, patos și pancarte, aceștia au coborât pe strada Maria Cebotari, spre Cafeneaua Guguță, apoi l-au vizitat pe Ștefan cel Mare, au trecut pe la Guvern și Primăria municipiului Chișinău. Un reportaj video despre aceste evenimente – pe Moldova.org.
