Linkuri accesibilitate

Radu Carp (București): Modernizarea depinde de investiții, iar acestea cer „armonizarea cu legislația UE”


Politologul și profesorul universitar de la București Radu Carp crede că în acest moment, prin victoria clară a partidului pro-prezidențial Acțiune și Solidaritatea, R. Moldova a depășit dilema geopolitică „Est sau Vest”, fiind înscrisă ferm pe calea spre Uniunea Europeană. În opinia sa, numirea noului guvern trebuie să fie prioritatea momentului, urmată de o dezbatere serioasă a programului de guvernare. Care ar trebui să arate clar cum se va alinia R. Moldova la standardele legislative europene și dacă va prelua și unele din prioritățile UE, cum ar fi trecerea spre energia alternativă.

Interviu cu politologul Radu Carp (București)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:28 0:00
Link direct

Europa Liberă: Cum se văd evoluțiile de pe scena politică de la Chișinău, de acolo, de la București, au surprins rezultatele alegerilor parlamentare anticipate de la 11 iulie?

Radu Carp: „Da, oarecum, a fost o surpriză, nimeni nu se aștepta la o asemenea majoritate, nici la Chișinău, cred că nici la București nu s-a anticipat acest rezultat. Dar la București au fost destul de multe comentarii imediat după alegeri. În ultima vreme subiectul Republica Moldova nu era foarte dezbătut, dar cu ocazia acestor alegeri am observat că a existat acest interes vizavi de ce se întâmplă la Chișinău.”

Europa Liberă: Așteptările din partea cetățenilor, dar și din partea partenerilor externi ai Republicii Moldova sunt mari, în primul rând, pe domeniul procesului de reforme. Credeți că e cu șanse, în sfârșit, să se vorbească despre Republica Moldova ca despre o țară unde reformele încep să fie implementate și să dea roade?

Radu Carp: „Nu știm deocamdată. Eu personal am ascultat cu atenție discursul d-nei Maia Sandu și prioritățile pe care le-a exprimat și, dacă acestea vor fi puse în aplicare, sunt semne foarte bune pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dna Sandu a spus că e timpul unei adevărate revoluții în felul în care este guvernată țara, în primul rând, toleranță zero la corupție. O reformă în justiție, astăzi, credeți că ar putea fi aplicată cu mai mult succes?

Să fie investit un guvern, cât mai rapid, și să existe o dezbatere asupra programului de guvernare.

Radu Carp: „Așteptările sunt foarte mari și eu sunt convins că va exista suficientă inteligență și maturitate pentru a pune în aplicare reformele necesare. Deocamdată, nu știm, am văzut doar acest discurs, dar ne-am mai dori să fie investit un guvern, cât mai rapid, și să existe o dezbatere asupra programului de guvernare. Cel mai important lucru în momentul de față e de a ști care va fi programul de guvernare și cine e persoana care va fi premier desemnat pentru a pune în aplicare acest program.”

Europa Liberă: Cel mai probabil, premier desemnat va fi dna Natalia Gavriliță, despre aceasta se vorbește deja în spațiul public, ea a fost propusă și în cadrul fostului parlament în calitate de candidat pentru funcția de premier.

Radu Carp: „Da. Și chiar la momentul respectiv am spus că e o propunere foarte bună pentru premier. Dacă ar fi dna Gavriliță, eu personal m-aș bucura, pentru că, efectiv, a fost foarte promițător discursul domniei sale, apariția sa, ideile pe care le-a exprimat în spațiul public. Cred că ar fi o alegere foarte bună.”

Europa Liberă: Dna Sandu zicea la tribuna parlamentului că viitorul guvern trebuie să construiască un nou model de creștere economică. Regândirea modelului economic ar presupune un efort din partea tuturor actorilor din Republica Moldova? Cum credeți că ar arăta acest model de creștere economică?

Radu Carp: „Evident că acest model se bazează pe investiții, dar premisele nu sunt foarte favorabile.

În general, în întreaga lume investițiile sunt în suferință, pentru că toate companiile au fost afectate de criza Covid și au mai puțină propensiune spre a se deplasa în alte țări. Deci, efortul de a atrage investiții va fi destul de greu pentru actualul guvern, din cauza felului în care arată economia globală în momentul de față.

Pe de altă parte, însă, cred că Republica Moldova are un atủ important, respectiv, Germania, care a susținut în permanență acest parcurs european și cred că este prima interesată în a-și transfera anumite investiții în Republica Moldova. Sigur, dacă va exista și un climat favorabil și dacă va fi o armonizare cu regulile europene, pentru că toate companiile din Uniunea Europeană, inclusiv din Germania, desigur, sunt interesate să aibă condițiile de previzibilitate și de predictibilitate care există la ora actuală în statele Uniunii Europene.

Moldova are o șansă de a-și moderniza  și a-și armoniza legislația cu legislația UE.

Cred că astfel Republica Moldova are o șansă de a-și moderniza și a-și armoniza legislația cu legislația UE, pentru a fi atractivă pentru investitori. Nu numai pentru a accede în UE și a spune că s-a bifat un capitol, ci cred că efortul trebuie să fie în această direcție. Anume legislația ar trebui armonizată, pentru că aceste companii să fie stimulate să investească în Moldova, repet, există o predictibilitate. Și mai există un aspect important: companiile mari, atunci când investesc, vor să aibă garanția unei justiții independente, dintr-un motiv foarte simplu, vor să aibă garanția că în cazul când există un litigiu, acesta e soluționat rapid și corect.

De aceea e important de a avea o reformă a justiției în Republica Moldova, la fel cum s-a întâmplat și în România. Până când justiția, pe domeniul acesta, comercial, nu a funcționat, nici firmele nu au fost interesate să investească.

Deci, eu aș vrea să văd în programul de guvernare al dnei Gavriliță și acest aspect, cum anume vor fi atrase investiții prin armonizarea regulilor din Republica Moldova cu cele ale Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Este adevărat, problema problemelor noii guvernări va fi economia, cum să asigure bunăstarea cetățenilor, cum să creeze noi locuri, atractive, de muncă, cu salarii mai bune? Deocamdată, există promisiuni din partea Bruxelles-ului, UE a anunțat despre oferirea celor 600 de milioane de euro, dar și Bucureștiul zicea că o să renegocieze acordul, pentru că nu a fost folosită întreaga sumă de 100 de milioane de euro, oferite încă în 2014.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în România este un barometru foarte bun al domeniilor în care va investi Uniunea Europeană, în viitor.

Radu Carp: „Da, e foarte adevărat, acei bani nu au fost folosiți pentru că nu au fost proiecte. Eu sper ca aceste proiecte să existe, pentru că nevoi sunt foarte mari și sper ca Republica Moldova să privească cu un ochi și la evoluțiile din spațiul românesc referitoare la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). De ce? Pentru că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în România este un barometru foarte bun al domeniilor în care va investi Uniunea Europeană, în viitor.

Sigur, deocamdată, nu e aprobat acest PNRR la Bruxelles, probabil în septembrie, dar cred că forma aprobată a acestui plan de dezvoltare a României ar fi foarte util și pentru Republica Moldova, în vederea găsirii unor obiective coerente. În momentul de față, prioritățile s-au schimbat, oarecum.

Cei de la Bruxelles vor să investească foarte mult în energia verde, deci, sunt oportunități în acest domeniu, care nu au prea fost exploatate în Republica Moldova. De exemplu, eu nu cunosc în Republica Moldova un program special dedicat celor care vor să investească în automobile hibrid sau electrice.

De aici pot veni foarte mulți bani. Nu cunosc, de exemplu, un program prin care să fie prioritizate aceste investiții în energia regenerabilă, în eoliene etc. Acuma, pentru că s-a scăpat cumva de această presiune geopolitică și orientare, est-vest, cel puțin o perioadă, o perioadă de grație, ar trebui să existe o dezbatere.

Care este mixul energetic cel mai favorabil pentru Republica Moldova? Nu cumva ar trebui ca investițiile să se îndrepte spre aceste zone de energie verde, unde, repet, Uniunea Europeană e dispusă să dea bani?

Și în felul acesta, evident, și presiunea gazelor ar scădea foarte mult, adică n-ar mai fi o problemă atât de stringentă, înțeleg că acum se renegociază un nou acord cu Gazprom, deci sunt probleme care nu pot fi rezolvate în esență, decât printr-o urmărire atentă a evoluțiilor de la Bruxelles.”

Europa Liberă: Dar ar exista o lămurire că se face abstracție de geopolitică, pentru că chiar în acest discurs, pe care l-a avut președinta Sandu în fața deputaților, a lipsit capitolul ce ține de politica externă, adică Estul și Vestul?

Radu Carp: „Păi, tocmai așa cum am spus, e o perioadă de grație în care disputa politică nu are această dimensiune, orientare, rezultatul alegerilor a fost foarte clar, nimeni nu mai poate să conteste în momentul de față orientarea pro-europeană a Republicii Moldova, ea s-a observat la urne. Și e un moment de revelație. De ce?

Dacă aceste reforme vor eșua, va reveni discuția geopolitică.

Dacă aceste reforme vor eșua, va reveni discuția geopolitică. Deci, repet, e un moment de care trebuie profitat integral și trebuie ca oamenii să vadă concret că această dezbatere este spre folosul lor. Și în România oamenii au văzut foarte clar că, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, le-au crescut veniturile. Și în Moldova cred că s-ar putea realiza ceva de acest gen, într-un an, să zicem, oamenii să vadă că salariul mediu a crescut, că pensiile au crescut, datorită armonizării regulilor cu UE, datorită investițiilor, datorită banilor care ar putea să vină în Moldova. Urmează o perioadă în care, repet, așteptările sunt foarte mari și trebuie de văzut, într-adevăr, dacă se poate face ceva în acest sens.

Eu insist pe un alt aspect, care văd că nu a fost prezentat în programul dnei Maia Sandu, adică, sigur, a fost prezentat, dar nu atât de mult pe cât m-aș fi așteptat – relația cu diaspora.

Republica Moldova trebuie să construiască mecanisme noi de implicare a membrilor noi din diaspora europeană.

Votul în diaspora a fost masiv și eu cred că Republica Moldova trebuie să construiască mecanisme noi de implicare a membrilor noi din diaspora europeană, prin reprezentare mai amplă în parlament, prin implicarea în luarea deciziilor etc. Cred că toată această relație cu diaspora trebuie regândită, în sens bun, în sensul de a acorda mai multă atenție diasporei.”

Europa Liberă: Acum încă mai e momentul când se mai împart funcții, dar de mâine, de poimâine se începe rutina și trebuie să se aștepte cei de la putere ca în loc de felicitări să vină și critici sau să fie în vizorul oponenților mai degrabă critica decât lauda.

Radu Carp: „Observ că capacitatea actualei opoziții de a formula o critică coerentă e destul de redusă. Eu nu înțeleg, de exemplu, de ce dna Durleșteanu, care are experiență în economie, vine din mediul privat, știe despre ce este vorba, de ce cei care au propus-o ca premier nu au folosit-o ulterior? Ar fi fost o voce destul de credibilă și destul de experimentată. Acesta e barometrul clar al faptului că nu se vrea, de fapt, o opoziție bazată pe criticarea proiectelor, pe soluții economice alternative.

Am auzit că dl Dodon e plecat în Turcia, în momentul de față, deci, și-a schimbat puțin orientările geopolitice. Nu știu ce se va întâmpla, dar observ că există o lipsă de interes. Și cine ar putea să vină cu o critică obiectivă? Domnul Șor, care să prezinte ce, anume, Modelul său de afaceri bazat pe furt? Cine din opoziție ar putea să vină să spună: iată, sunt un investitor de succes, necorupt, pot să spun ce ar putea să facă guvernul. Sincer, nu văd o asemenea figură în momentul de față.”

Europa Liberă: Cel puțin, deputații fracțiunii Șor au arătat că ei sunt gata să renunțe la imunitate și chiar să voteze pentru modificarea Constituției, la acest capitol.

Radu Carp: „Da, am văzut aceste declarații, dar ele sunt retorice. Nimeni nu vrea ridicarea imunității așa, în abstract. Sigur că e nevoie de o reformă constituțională, dar nu acesta este punctul cel mai important care ar putea să facă obiectul acestei discuții. Mi-aduc aminte că anul trecut, cam tot prin vremea aceasta, dl Dodon convoca o comisie care să modifice Constituția, care să vină cu propuneri. Din câte știu, n-a venit cu nicio propunere și, din câte știu, și cei de la Partidul Șor au participat la acele discuții. Ar trebui întrebați ce s-a discutat acest subiect, a fost doar o temă de campanie electorală, o chestie de propagandă, ce s-a întâmplat cu acel proiect?”

Europa Liberă: Credeți că totuși se vor găsi suficiente voturi în parlament ca să fie modificată Constituția? Cei din PAS propun, spre exemplu, să fie modificată legea fundamentală, care ar prevedea confiscarea averilor nejustificate.

Radu Carp: „E un subiect mai sensibil decât pare la prima vedere. Mi-aduc aminte că am avut aceste discuții și în România, la un moment dat, privind confiscarea acestor averi.

E drept că în România, constituțional, există o prezumție de dobândire ilicită a proprietății și atunci chestiunea respectivă nu a putut fi pusă în aplicare. Este o chestiune tehnică. Există o directivă privind confiscarea extinsă și trebuie de văzut în ce măsură Republica Moldova, chiar dacă nu face parte din Uniunea Europeană, ar putea să pună în aplicare respectiva directivă, fără să se modifice Constituția.

Părerea mea sinceră este că în momentul de față directiva poate fi transpusă și în dreptul intern al Republicii Moldova, fără să fie nevoie de modificarea Constituției. Și cred că acesta ar fi un semn foarte bun pentru a vedea dacă sunt doar intenții retorice sau reale. Respectiv, de a pune în aplicare acea directivă privind confiscarea extinsă, care, repet, există de ani de zile în Uniunea Europeană și funcționează destul de bine acest sistem.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG