Autoritățile Republicii Moldova au decis să împrumute circa 20 de milioane de dolari pentru modernizarea și digitizarea serviciilor publice guvernamentale. Parlamentul a ratificat în acest sens un acord la începutul lunii. Până în 2023, Centrul de Guvernare Electronică cu sprijinul Băncii Mondiale urmează să lărgească accesul la servicii publice pe căi digitale. Premierul Pavel Filip a declarat că acești bani vor ajuta guvernanții să ducă până la capăt reforma administrației publice. Experții însă dau de înțeles că există pietre de poticnire în calea realizării acestui proiect.
Dacă ar fi să formulez un rezumat publicitar al proiectului, în câteva cuvinte ori în maxim zece secunde, așa cum recomandă științele comunicării, ca să nu se plictisească interlocutorul, aș spune că guvernul promite să deschidă cât mai larg ușile ca să nu treacă viața pe lângă noi.
„Modernizarea serviciilor guvernamentale” – astfel este intitulat proiectul valabil pentru următorii cinci ani. Își propune doua ținte: reducerea birocrației și simplificarea interacțiunii cetățeanului cu instituțiile statului. Ce înseamnă asta la modul practic. O serie de servicii vor fi regândite, comasate și digitizate, ca să fie disponibile oricărei persoane cu acces la Internet.
Primul pas în realizarea proiectului este inventarierea tuturor serviciilor publice guvernamentale, spune Eugeniu Ursu, director executiv Centrul de Guvernare Electronică. Iată cu ce și-au început munca autoritățile:
„Este vorba de serviciul de modernizare a eliberării permisului de conducere pentru cetățenii Republicii Moldova, este vorba de serviciul cu privire la ajutorul de șomaj și al treilea serviciu este cu privire la determinarea dizabilității cel prestat de Comisia Națională pentru Dizabilitate. Noi mai vociferăm o statistică mai puțin formală. Este vorba că 20% din serviciile pe care le prestează guvernul ar satisface 80% din necesitățile cetățenilor față de serviciile guvernului. Respectiv, vrem să identificăm acest spectru minim de grupuri de servicii care vor fi supuse acestui proces amplu de modernizare.”
Unele servicii ar urma să fie prestate pe bani, a adăugat Eugeniu Ursu, dar cetățenii vor simți neapărat avantajele, cum ar fi economia de timp și bani pentru umblatul pe drumuri. Autoritățile mai promit să pună în capul mesei principiul incluziunii. Serviciile trebuie să fie cât mai pe înțelesul cetățenilor. Cei care nu se simt destul de siguri cu un mouse în mână, le vor putea accesa în mod tradițional.
Proiectul nu este unul numaidecât nou, negocierile au durat câțiva ani. Cele mai mari provocări țin mai ales de așa-zisa reinginerie. La modul practic, asta înseamnă dezghiocarea fiecărei etape a unui serviciu de stat – de la prima ștampilă până la ultimul document – și remodelarea lui într-un format nou, minus birocrația. Abia după asta începe componenta digitizării.
Succesul proiectului depinde în cel mai direct mod de calitatea muncii la etapele premergătoare, în care se pregătește terenul pentru digitizarea serviciilor, punctează directorul de programe pe reforma administrației publice de la centrul analitic Expert-Grup, Ion Gumene:
„Ca proiect este unul foarte bun, este unul de a facilita
accesul cetățenilor la servicii de calitate și ieftine, dar sunt câteva provocări de care guvernul trebuie să țină cont. Începem cu același leadership, cât de mult se va insista să fie corectitudine în implementarea proiectului. Încă sunt autorități și centrale, și locale care prezintă oarecum o reticență în față de modernizarea serviciilor publice. După mine, mai important este leadership-ul la nivel înalt, adică leadership-ul de a coordona reforma, proiectul, politica publică și metodele utilizate pentru a verifica rezultatele obținute. Putem spune că reforma a avut efect dacă oamenii sunt mulțumiți, indiferent de ce spune guvernul sau ce face guvernul.”
Principalul model de urmat în ceea ce ține de e-guvernare este Estonia, țara parteneră a Republicii Moldova în dezvoltarea serviciilor electronice. Și e de bună seamă. Estonia frecvent se află printre fruntașii lumii în topurile privind implementarea serviciilor electronice la nivel de stat. Iată ce spune activistul civic Dumitru Alaiba, care colabora activ cu Centrul e-Guvernare în perioada muncii sale în cadrul Guvernului și care a petrecut două luni la Academia de guvernare electronică din Estonia:
„Evident că nu facem aceste investiții pentru că e la modă, dar facem asta pentru că în primul rând reduce corupția, crește transparența și reduce costurile pentru fiecare dintre noi. Dar asta trebuie să fie făcut în direcțiile care într-adevăr au un impact. Or, ceea ce am văzut noi în proiectul precedent a fost orice numai nu dorința reală de a schimba. Noi vorbim aici de date deschise, care totdeauna cu
Conform Bazei de date ONU din 2016, privind cunoștințele în domeniul e-guvernării, R. Moldova ocupa locul 65 pe o lista de 193 de țări...
probleme, noi vorbim aici de servicii electronice lansate și lăsate de mântuială pentru ca să nu aibă un uptake, ca să rămână acolo la un 3-5% făcute pe alocuri chiar deliberat prost, ca oamenii să nu le folosească.”
Conform Bazei de date a Națiunilor Unite din 2016, privind cunoștințele în domeniul e-guvernării, Republica Moldova ocupa locul 65 pe o lista de 193 de țări. Nici la coadă, dar nici în frunte. Ca investițiile în serviciile modernizate să fie făcute cu cap, e important, spun experții, să se aplice criterii de eficiență, transparență și indicatori de performanță cât se poate de clari și prietenoși cu, măria sa, beneficiarul.
