Cu scopul de a îmbunătăți mediul de afaceri şi climatul investițional, autoritățile au elaborat câteva zeci de amendamente la Codul Muncii, document despre care mai mulţi experți au declarat că ar conține prevederi din perioada sovietică. Reprezentanții guvernului, sindicatelor, patronatelor şi experți independenți au analizat astăzi, la Institutul „Viitorul”, principalele articole ce se propun a fi modificate.
În materie de noutăţi, amendamentele propuse reglementează atestarea angajaților, acordarea perioadei de probă, contractele de muncă pentru persoane pensionate şi completează lista temeiurilor pentru concedierea angajatului.
Expertul independent în legislația muncii Adrian Lungu a analizat aspectele problematice ale proiectului de lege. Concluzia lui e că scopurile guvernanților, în mare parte, sunt declarative, iar unele prevederi sunt caduce.
Simplificarea legislației muncii, în ceea ce privește lipsa unei evidențe stricte a statelor de personal şi a contractelor individuale de muncă, pot genera munca informală, achitarea salariului în plic, neachitarea impozitelor pe venit, inclusiv contribuții pentru fondurile asigurărilor sociale şi medicale mai mici, este o altă observație a lui Adrian Lungu.
Chiar dacă actuala redacție a legii, care ar putea fi votată în această săptămână, şi-ar fi propus să elimine numitele reminiscențe sovietice, expertul spune că parte dintre ele au rămas bine-merci. Astfel, a fost extins unul dintre temeiurile de concediere în cazul salariatului care „mânuiește valori materiale ori bănești şi a celui care administrează sisteme informaționale”. El poate fi disponibilizat daca a comis acțiuni culpabile ce au cauzat „pierderea încrederii angajatorului”. Trimiterea la sentimentul de încredere ar fi o poartă larg deschisă pentru abuzuri şi tălmăciri.
Adrian Lungu are cuvinte de laudă în schimb pentru procedura de atestarea angajaților: „Codul Muncii prevede temeiuri de concediere, însă procedura de concediere nu este reglementată şi atunci îl determini pe angajator să-şi elaboreze propriile reguli a căror valabilitate este pusă la îndoială inclusiv de instanța de judecată. Nu susțin poziția reprezentanților salariaților, cum că, odată angajat, salariatul corespunde funcției. Or atât relațiile de muncă sunt susceptibile de a se modifica, inclusiv şi persoana salariatului este supusă unor transformări pe parcurs, care nu e exclus să afecteze îndeplinirea obligațiunilor de muncă în modul corespunzător”.
Din punctul de vedere al viceministrului muncii şi protecţiei sociale, Viorica Dumbrăveanu, obligativitatea înregistrării contractelor individuale de muncă într-un registru special nu a produs niciun impact asupra relațiilor de muncă, prin urmare este doar o povară birocratică pentru oamenii de afaceri. În ceea ce privește atestarea angajaților, ministrul adjunct a spus că este un aspect sensibil pe marginea căruia urmează să fie găsit un consens:
„Atestarea competențelor salariaților, aţi invocat că e bine să existe în baza unei convenții colective de muncă. A existat, şi mă uit că aici sunt reprezentanții sindicatelor şi patronatelor, din anul 2007 au fost multiple încercări de a găsi un consens în ceea ce ţine de reglementarea anume a elementului atestării competențelor profesionale. Actualmente, anume pe această filieră există anumite abuzuri”.
Vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor, Sergiu Sainciuc, a afirmat că amendamentele la Codul Muncii sunt, în opinia lui, doar viziunea a investitorilor străini.
„Se diminuează drepturile şi garanțiile salariaților, se diminuează rolul şi importanta negocierilor colective şi a contractelor colective de muncă, în același timp se fortifică drepturile angajatorului, adică din contul diminuării garanțiilor salariatului. Vom avea deja 24 de temeiuri de concediere din inițiativa angajatorului, dintre care la momentul de față doar trei sunt cu acordul sindicatelor. Dacă s-a mai propus cu încălcarea repetată a disciplinei muncii, deci vor rămâne doar două”.
Președinta comisiei parlamentare pentru protecţie socială, sănătate şi familie, Oxana Domenti, constată lipsa de consens pe propunerile Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, ceea ce i-a pus în dificultate pe deputați. Pe de o parte, aleșii poporului vor să schimbe Codul Muncii care este învechit, din punctul de vedere al mediului de afaceri, şi asigură protecționism membrilor de sindicat, iar pe de altă parte, vor să protejeze garanțiile salariaților. Situație descrisă cu multă savoare de proverbele populare pe care le cunoaște toată lumea.
