Republica Moldova încearcă astăzi să iasă din strânsoarea Rusiei, scrie Alexandru Rotaru într-o sinteză pentru portalul românesc Digi24. Autorul subliniază că la capătul unei campanii tensionate, în care lupta anticorupție, sărăcia și amenințările cu dezintegrarea statului au fost laitmotivele dezbaterilor, alegătorii trebuie să decidă vectorul dezvoltării Republicii Moldova. „Cele două direcții sunt antagonice și au fost un motiv în plus de divizare a societății, care nu reușește să-și găsească liantul pentru a construi împreună viitorul celui mai sărac stat din Europa”, scrie Rotaru.
Aceste alegeri ar putea pune capăt crizei politice îndelungate
Redacția ucraineană a BBC subliniază că alegerile ar putea determina viitorul țării pentru mulți ani înainte. „Republica Moldova alege între integrarea europeană rapidă, incertitudinea în care trăiește în ultimii ani și apropierea de Rusia”, se menționează în articol. În opinia jurnaliștilor ucraineni, de rezultatele alegerilor vor depinde inclusiv relațiile țării cu Ucraina și securitatea regiunii Odessa, care ar putea fi afectată în cazul victoriei aliaților Moscovei la Chișinău. „Aceste alegeri ar putea pune capăt crizei politice îndelungate. Sunt o posibilitate de a trage o linie finală sub epoca oligarhului Vladimir Plahotniuc, care a fost numit „stăpânul Moldovei” în anii 2015-2019”, consideră redacția ucraineană BBC.
„Sandu împotriva lui Dodon” – așa este intitulat un material publicat pe site-ul „Ukrainskaia Pravda”. Jurnaliștii ucraineni afirmă că decizia președintei Maia Sandu de a organiza alegeri anticipate a fost precedată de o lungă luptă între șefa statului și parlament, care a fost dominată de susținătorii fostului președinte al țării, Igor Dodon.
Schimbări în vectorul geopolitic nu ar trebui așteptate
Redacția rusă a portalului Deutsche Welle subliniază că la aceste alegeri principala luptă se desfășoară între Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor și Partidul pro-european „Acțiune și Solidaritate”. Totuși, opinează jurnaliștii ruși, niciunul dintre partidele care participă la cursa electorală nu va obține o majoritate parlamentară, adică 51 de mandate. „Schimbări în vectorul geopolitic nu ar trebui așteptate, majoritatea cetățenilor doresc relații bune atât cu Occidentul, cât și cu Rusia”, se scrie în articol.
Într-un articol de analiză semnat de Maria Melnikova, publicat pe site-ul RTVI, se arată că rezultatul votului va deveni o alegere de facto între Est și Vest, care a fost întotdeauna inerentă Moldovei. Politologul Serghei Lavreonov, citat în material, a subliniat că înrăutățirea relațiilor cu Rusia ridică riscul unor pierderi financiare, din cauza că mai multe sectoare ale economiei Republicii Moldova sunt dependente de piața rusă, de exemplu, agricultura. Un alt motiv semnificativ pentru care Chișinăul nu poate refuza să coopereze cu Moscova, consideră el, este lipsa unei alternative pentru gazul rusesc.
La alegerile parlamentare anticipate președinta Maia Sandu caută să-și consolideze poziția împotriva forțelor pro-ruse, scriu jurnaliștii portalului francez France24. Aceștia subliniază că în noiembrie, Sandu l-a învins pe Igor Dodon, datorită promisiunilor să lupte împotriva corupției în una dintre cele mai sărace țări ale Europei. „Sandu a iritat Kremlinul, propunând înlăturarea militarilor ruși din regiunea transnistreană”, consideră jurnaliștii francezi. În articol se subliniază că rezultatele alegerilor vor fi, probabil, o lovitură pentru Rusia, care ar vrea ca Republica Moldova să rămână în sfera sa de influență.
Într-un articol pentru agenția de știri Reuters, Alexandru Tanas scrie că moldovenii aleg un parlament nou pe fundalul îngrijorărilor legate de întârzierea reformelor. În articol se subliniază că Occidentul și Rusia luptă pentru influența în mica republică ex-sovietică, care a trecut printr-o recesiune economică puternică din cauza pandemiei COVID-19. „Moldova a suferit de instabilitate și scandaluri de corupție în ultimii ani, inclusiv dispariția unui miliard de dolari din sistemul bancar”, conchide Tanas.
Redacția internațională Deutsche Welle scrie că președinta Maia Sandu dorește să oprească influența rusă și să aducă statul mai aproape de UE. Jurnaliștii subliniază că în țară „corupția este percepută ca fiind sistemică” și că „întărirea statului de drept este o prioritate pentru Republica Moldova”.
Jurnaliștii portalului ucrainean „Evropeiskaia Pravda” scriu că în alegerile din Moldova va fi decisivă vocea migranților, care votează în număr mare în țările UE. „La alegerile prezidențiale de anul trecut, numărul acestora a fost de 16% din toate voturile. De data aceasta diaspora ar putea bate un record”, se menționează în articol.
Jar putea fi o victorie à la Pirus, deci cu un cost prea mare (Izvestia)
urnalistul rus Aleksei Poplavschi scrie într-un articol de sinteză pentru portalul Gazeta.ru despre așteptările de la alegerile parlamentare anticipate. Potrivit analistului politic Alexei Martynov citat în articol, rivalitatea dintre Vest și Est e un clișeu impus din exterior, pe care forțele politice îl folosesc în interesele lor electorale. „După cum arată practica, când socialiștii lui Dodon au deținut aproape putere deplină în stat, puține s-au schimbat. Când Sandu a devenit președinte, la fel, nu s-au schimbat multe”, a remarcat expertul.
În ajunul alegerilor, Ksenia Loghinova de la portalul Izvestia a publicat un articol în care a sintetizat prognozele mai multor experți ruși în legătură cu rezultatul scrutinului. Chiar dacă partidul Maiei Sandu va obține o majoritate, se opinează în material, acest lucru nu va avea un efect prea mare asupra societății moldovene, deoarece populația e extrem de divizată. Pe deasupra, se mai scrie în articol, victoria forțelor pro-europene ar putea însemna o concentrare prea mare de putere și responsabilitate în mâinile președintei. „În acest caz, ar putea fi o victorie à la Pirus, deci cu un cost prea mare”, conchide Izvestia.
