Republica Moldova începe să își ia mai în serios starea de beligeranță în care se află, împreună cu întreaga Lume liberă, în raport cu Rusia lui Putin. Spunând „beligeranță”, nu avem în vedere „războiul fierbinte” – cu salve de tun, cu morți și răniți, cu distrugeri. Din fericire, nu e vorba despre asta și sperăm să evităm catastrofa. Dar te poți afla într-un conflict de principii și valori, în care n-ai cum să invoci „neutralitatea constituțională”: ești obligat să îți declari identitatea, să arăți limpede, fără ambiguități, de partea cui te situezi în această confruntare existențială Est-Vest.
Când o țară pașnică și prietenă, Ucraina, cu aspirații democratice și proeuropene ca și Republica Moldova, este atacată barbar, când agresorul, intimidat de riposta militară pe care o primește, masacrează populația civilă, omoară femei, copii, bătrâni, aplică torturi de Ev Mediu care îți îngheață sângele în vene, nu mai e loc de nuanțe, perifraze, atitudini intermediare. Ești fie cu agresorul, fie alături de victimă – politic, uman și moral.
După o perioadă în care solidaritatea cu poporul ucrainean, la Chișinău, se vădea mai ales prin ajutorul acordat refugiaților și mai puțin prin sancțiuni împotriva Rusiei la care Republica Moldova, oficial, nu aderase din cauza unor grave vulnerabilități interne, guvernarea, iată, adoptă decizii de natură să ne scoată din zona gri a incertitudinii și a jumătăților de măsură.
Astfel, este respectat, suntem asigurați, regimul bancar restrictiv al relațiilor cu Rusia și Belarus. A fost anulat contractul semnat cu compania rusească Silovîie Mașinî, aflată sub sancțiuni occidentale, care fusese angajată pentru „modernizarea” centralei termice Termoelectrica (nu e clar de ce nu s-a optat din start pentru o retehnologizare occidentală din temelii, dar s-a mers pe varianta unor cârpeli la echipamentul sovietic, învechit, al acestei întreprinderi?).
Însă decizia cea mai spectaculoasă a guvernării – una care a suscitat o sumedenie de comentarii și emoții – este interzicerea simbolurilor militariste ale Rusiei: panglica bicoloră, negru-oranj, sau „de colorado”, cum i se mai spune ironic, precum și alte însemne și atribute asociate crimelor de război și crimelor împotriva umanității, cum sunt literele „Z” și „V”, pe care le vedem inscripționate pe tancurile și blindatele rusești din Ucraina.
Unii observatori externi ai scenei politice moldovene s-au întrebat de ce n-au fost interzise și „secera și ciocanul”? Ar fi fost un bun prilej să rezolvăm „la pachet” dosarul moștenirii sovietice, care amână despărțirea noastră de un trecut infamant, grevează avansarea Moldovei spre Europa. Oricum, chiar și așa, putem spune că votul majorității parlamentare de la Chișinău reprezintă un important pas înainte, de care fostele guvernări pretins proeuropene (e drept, în timpuri mai calme) n-au fost capabile, în ce privește delimitarea Republicii Moldova de ideologia „russkii mir”.
Unii juriști și foști politicieni cer să se facă mai mult de atât. Noua lege, spun ei, ar trebui să prevadă penalizarea sau chiar scoaterea în afara legii a partidelor politice care propagă în Moldova ura, discriminarea, xenofobia.
Dacă literele incriminate – un fel de svastică putinistă adaptată – evocă actuala agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei, așa-zisa panglică a Sf. Gheorghe, cusută pe uniforma soldaților ruși, a devenit de ani de zile simbolul politicii revanșarde a Moscovei în fostele teritorii ocupate de Uniunea Sovietică, între care și Basarabia – Republica Moldova.
Opoziția socialist-comunistă din parlament nu a ezitat să-și manifeste dezacordul față de modificările votate: a protestat, a făcut declarații sfidătoare. Am văzut chiar „ieșiri în decor” ale lui Vladimir Voronin la o conferință de presă în sediul Parlamentului, când șeful PCRM l-a invocat pe Ștefan cel Mare ca purtător ancestral al panglicii de război rusești.
Socialiștii au spus că vor contesta la Curtea Constituțională schimbările din Codul Contravențional, votate de majoritatea parlamentară, le vor contesta pe motiv că acestea ar leza dreptul la opinie și liberă exprimare. Doar că tot Legea Supremă a Republicii Moldova interzice propaganda războiului, incitarea la ură și discriminare, la violență publică, la separatism teritorial ș.a. – adică exact ceea ce aduc cu ele simbolurile rusești, de aceea înclinăm să credem că demersul „opoziției roșii” nu va avea sorți de izbândă.
Așteptăm de ani de zile din partea blocului comunist-socialist să ne explice în cuvinte simple, ca să înțelegem și noi, contradicția logică dintre recursul pe care-l fac la „democrație”, la „pluralismul politic”, la „libertatea de exprimare”, de care beneficiază în Republica Moldova, și agenda lor politică de apropiere de Rusia, unde nu există nici democrație, nici liberă exprimare, nici pluralism politic.
În Moldova poți fi un critic oricât de virulent și categoric la adresa puterii și nu ești arestat, nu ești maltratat dacă protestezi pașnic, așa cum se întâmplă, strigător la cer, în orașele rusești. Și atunci de ce vrea Dodon, Voronin, Bătrâncea și ortacii lor pentru Republica Moldova un regim ca în Rusia? Cu ce-au greșit moldovenii?
Tare am vrea ca cineva să le pună aceste întrebări tovarășilor comuniști și socialiști, să nu-i lase să se ascundă după clișee de genul: „nu comentăm, sunt treburile interne ale Federației Ruse”. Și am mai vrea să știm ce cred acești „prieteni ai URSS” dintre Prut și Nistru despre masacrarea populației civile ucrainene de către armata lui Putin. Avem vreo șansă să le auzim „punctul de vedere”?
Dodon a amenințat că el și adepții lui vor ieși în stradă de 9 Mai cu panglica „de colorado” în piept, în pofida „deciziei abuzive” a guvernanților, în pofida amenzilor usturătoare. O asemenea sfidare, dacă se va materializa, n-ar trebui să provoace tulburări și ciocniri între cetățeni. Credem că autoritățile Republicii Moldova vor ști să păstreze calmul în societate și, în același timp, să aplice cu fermitate legea care interzice propagarea simbolurilor rusești ale exterminării omului de către om.
Punctele de vedere exprimate în acest acest articol nu reprezintă neapărat poziția postului de radio Europa Liberă.
