În Republica Moldova se discută mult în aceste zile şi despre cauzele din care, la aproape trei ani de la frauda bancară, nu s-a reuşit să se recupereze mai nimic.
Mulţi dintre finanțiști cred că, odată ce a reuşit pe cale legislativă să pună povara furtului pe umerii contribuabililor, guvernarea de la Chişinău nici măcar nu-şi construiește mari perspective de a recupera banii furaţi din cele trei bănci şi acoperiți din rezerva de stat. Dovada ar fi că dacă a şi obţinut ceva până acum, acestea sunt surse provenite din lichidarea băncilor falite, nu din returnarea banilor extrași propriu-zis din bancă sub formă de credite neperformante sau depozite interbancare dubioase.
Totuşi, guvernatorul Băncii Naţionale, Sergiu Cioclea, spune, la fel cum a spus ieri şi speakerul Andrian Candu, că la dezbaterea privind reuşita recuperării trebuie să ținem seama de faptul că multe dintre activele pe care cele trei bănci le aveau în momentul lichidării fuseseră agonisite inclusiv din banii fraudați, prin urmare, cred cei doi, ar fi greşit să se afirme că nu s-a recuperat nimic, în timp ce aproape un miliard de lei, bunăoară, s-a acumulat până acum din vânzare de active şi recuperare de gajuri.
„Sunt proceduri juridice complicate care durează cel puţin până la 18-24 de luni. Nu uitați că banii lui Ianukovici, de exemplu, au fost blocați la Londra şi nu au putut fi recuperați din cauza unor proceduri. Deci, este important să se facă bine, ca să nu avem frustrarea că ştim unde sunt banii, dar nu putem să-i luăm. Deci, afirmația nu este corectă că nu s-a recuperat nici un ban ”, a spus astăzi într-o conferinţă de presă Sergiu Cioclea.
„Dar activele de la bănci nu au fost cumpărate din anumiţi bani furaţi?”, spunea ieri Andrian Candu, răspunzând la aceeaşi întrebare.
„În luna septembrie vom aproba strategia de recuperare şi vom porni procedurile de recuperare în instanțele de judecată, apoi, pas cu pas, vom începe să recuperăm ceea ce a identificat Kroll peste hotare”, a dat asigurări speakerul democrat.
600 milioane de dolari SUA ar fi fost identificați în cadrul investigației Kroll, aşa cum anunţa în urmă cu mai multe luni BNM, bazându-se pe un extras din raportul pe marginea fazei a doua a anchetei. Jurnalistul de investigaţie de la publicația cu profil economic mold-street.md Ion Preaşcă nu este foarte încrezător totuşi că aceste sume vor ajunge să fie şi returnate:
„Bănuiesc că ceva poate se va recupera. Însuși preşedintele parlamentului vorbea o lună în urmă despre o treime din sumă. Cert e că una e să descoperi locul banilor, dar cu totul alta e să-i poţi recupera. În Kazahstan, de exemplu, a existat o fraudă bancară care a cauzat o gaură de vreo 15 miliarde. Până la urmă au fost recuperate doar vreo 10%”, explică Ion Preașcă.
Pe de altă parte, guvernatorul băncii centrale a intrat astăzi şi în detaliile tranzacțiilor prin care se încearcă, deocamdată fără succes, atragerea de investitori străini în două din cele mai mari bănci comerciale, MAIB şi MICB, în care BNM a descoperit acţionari ce operau concertat şi le-a scos în vânzare pachetele de acţiuni:
„Am înțeles riscul unor percepții din partea investitorilor străini că aceste tranzacții ar putea să fie riscante și principalul răspuns a fost să dăm BNM-ului o putere decizională în această materie, cum ar fi irevocabilitatea deciziilor BNM. A fost una dintre principalele clauze ale pachetului legislativ adoptat în octombrie anul trecut. Adică, deciziile BNM sunt cu efect și irevocabile. Dacă BNM va fi greşit în trecut, iar un investitor a fost, pe cale de consecinţă, păgubit şi are acum câștig de cauză în instanţă, el are dreptul la despăgubire. Nu poate el să vină după doi-trei ani, ca să ia de la noul investitor acțiunile. În asemenea caz, niciun investitor nou nu va veni în Republica Moldova, pentru că este prea riscant. În luna mai 2017, un grup de deputați a solicitat interpretarea acestei clauze la Curtea Constituțională și, neavând încă răspuns de la CCM, întrebarea este încă suspendată”, a precizat Sergiu Cioclea.
Jurnalistul de investigaţie de la mold-street.md, Ion Preașcă, găseşte justificate temerile care, aşa cum afirmă guvernatorul, le-ar avea potențialii investitori:
„Cea mai mare problemă, în cazul MAIB de exemplu, este arbitrajul de la Stockholm, unde un acţionar a atacat deciziile BNM de a-i declara acţiunile concertate. Există riscul ca acest arbitraj să adopte o decizie favorabilă acelei companii. Respectiv, s-ar putea să se revină la situaţia din martie 2016. În aceste condiţii, orice investitor stă şi analizează. Fără anumite garanţii, un investitor serios nu va veni.”
Acţiunile despre care este vorba aparţin unui grup de companii ruse care, aşa cum se crede, ar aparţine lui Veaceslav Platon, omul de afaceri anchetat de justiţia moldovenească pentru spălare de bani.
