Economia Republicii Moldova continuă să sufere din cauza furtului bancar din 2014, crede Banca Mondială. „Potenţialul economic după frauda bancară s-a redus. E nevoie de reforme şi investiţii”, spune economistul Băncii Mondiale, Marcel Chistruga. Raportul anual despre mersul economiei, prezentat de premierul moldovean, Pavel Filip, săptămâna trecută în parlament era mai optimist. Economia îşi revine, iar prima dovadă e creşterea de 4,5 la sută din 2017. Paşi mici, în loc de viziuni mari, crede economistul Institutului Economie de Piaţă, Viorel Gîrbu.
Viorel Gîrbu: „Da, cu siguranță, frauda bancară a lăsat o urmă adâncă în traiectoria economică a Republicii Moldova, a influențat-o destul de mult. Moldova abia anul trecut a recuperat nivelul Produsului Intern Brut din anul 2014 pe care l-a avut până la frauda bancară. Deci, anii respectivi, trei ani de zile, au fost, efectiv, ratați.
Dar nu doar aici este impactul furtului bancar. Amprenta acestui furt nu este doar asupra sectorului bugetar care trebuie să poarte povara restituirii mijloacelor respective către banca națională, dar furtul din sectorul bancar a produs un efect destul de profund asupra mediului economic.
După frauda bancară, nivelul creditării a scăzut în jumătate...
Aici este bine să facem referință la modul în care evoluează sectorul bancar. În anii înainte de 2014, înainte de furtul din sectorul bancar, băncile comerciale din Republica Moldova ofereau credite agenților economici în mărime de 50 miliarde de lei. Vorbim, iarăși, despre o perioadă care nu era una de succes, dar, totuși, sectorul bancar oferea 50 de miliarde de lei anual agenților economici pentru investiții, dezvoltare, pentru consum. Începând cu anul 2014, această nomenclatură a scăzut la jumătate, la 25 de miliarde de lei. Respectiv, agenții economici au mai înregistrat multă reticență pentru modul în care evoluează economia și un defect față de viitorul economic al Republicii Moldova.
Deci, sunt foarte rezervați. În aceste condiții nu se mai creditează la băncile comerciale, nu investesc în afaceri și în acest sens, cu siguranță, Moldova a ratat din capacitatea sa de dezvoltare, nu a fortificat, nu și-a dezvoltat propriul său potențial.
Opinia mea este că Moldova a avut mereu și rămâne să dispună de anumit potențial economic. Întrebarea este dacă noi știm cum să-l fortificăm. În perioada anterioară am ratat acest potențial, dar potențialul este prezent și acum.”
Europa Liberă: Dar când vorbiți despre potențial economic care există, ce aveți în vedere?
Viorel Gîrbu: „Capacitatea pe care o are Republica Moldova. Noi avem un anumit volum de forță de muncă, care nu este foarte mare, dar există, noi avem lucrători care doresc să lucreze pentru un salariu nu foarte înalt, noi avem o anumită infrastructură economică nu este ruinată chiar în totalitate, noi avem un sector financiar-bancar care funcționează, noi avem un sector administrativ bugetar care funcționează, noi avem resurse naturale, noi avem agricultură, care ne oferă un anumit potențial de creștere economică.
Suntem cea mai săracă economie de pe continentul european...
Noi avem capacitatea să creștem, noi am pierdut această capacitate. Moldova a eșuat destul de mult. Statele care erau apropiate de noi, care înregistrau un nivel de dezvoltare economică și socială similară celei din Republica Moldova, acum sunt cu cel puțin de două ori mai dezvoltate decât Republica Moldova. Statele respective au înregistrat o creștere de 5-6% în ultimii 10 ani. Or, Republica Moldova a înregistrat o creștere de doar 3%, la jumătate. Din acest motiv noi suntem cea mai săracă economie din continentul european, din statele europene, noi suntem undeva la coada clasamentului din grupul statelor CSI. 4% creștere economică înseamnă că noi o să ajungem la nivelul prezent, mediu, de dezvoltare economică pe care îl au statele Uniunii Europene în 50 de ani. Nu știu dacă cetățenii moldoveni își dau seama ce înseamnă acest lucru.”
Europa Liberă: Domnule Gîrbu, premierul Pavel Filip spunea săptămâna trecută în Parlament că economia Republicii Moldova își revine din criză, a argumentat dumnealui cu o creștere a salariului mediu pe economie cu 12%, creștere de pensii, creșterea îndemnizațiilor, a vorbit mult despre măsurile pe care le-a luat Guvernul pentru a micșora numărul de controale în business. De ce aceste măsuri nu dau rezultate?
Viorel Gîrbu: „Acest gen de abordări nu a produs rezultat nici în perioada anterioară și nu are cum să producă rezultate nici în perioada următoare. Faptul că a crescut salariul mediu pe economie este, în primul rând, un factor negativ mai degrabă, decât unul pozitiv, fiindcă acest lucru vorbește despre exodul, deficitul forței de muncă.
În prezent, agenții economici nu se confruntă doar cu probleme generale, cu lipsa infrastructurii, cu sistem administrativ nu foarte eficient, dar, între timp, antreprenorii nu mai reușesc să găsească forță de muncă. Din acest motiv sunt obligați să mărească salariile. Or, această creștere a salariilor se produce pe un fundal caracterizat de lipsa unor investiții. Efectiv, agenții economici nu plătesc salarii mai mari ca urmare a productivității mai mari a lucrătorilor, dar din cauza lipsei lucrătorilor. Chiar și la salarii mari nu mai găsești persoane care să lucreze.
Or, agenții economici, în aceste condiții, înregistrează pierderi, nu reușesc să acumuleze capital suficient pentru a investi în dezvoltarea tehnologică, în dezvoltarea proceselor, marketing, în promovarea afacerilor. Deci, este un proces de degradare lentă a agenților economici. Acest lucru nu este un progres. Din acest motiv cred eu că acest argument nu este unul tocmai plauzibil.
Reformele Guvernul Filip sunt niște reforme anemice...
Reformele la care face referință Guvernul Filip sunt niște reforme anemice, controalele rămân, Guvernul nu și-a schimbat atitudinea. Deci, era bine nu să diminueze numărul controalelor, dar să fie pusă presiunea autorităților care au funcții de control, astfel încât să fie responsabile pentru aceste controale.
Noi avem nevoie de control. Sunt la buză foarte multe domenii, vedem calitatea produselor alimentare, de exemplu, pe care le procurăm în magazine. Deci, sunt destul de multe abuzuri ale agenților economici. Dar aceste controale trebuie să fie productive, să abordeze problemele reale existente și să le soluționeze. Or, la noi controalele se fac cu un singur scop - să colecteze mită de la agenții economicii. Și, în aceste condiții, desigur că agenții economici, în număr din ce în ce mai mare, își închid afacerile și pleacă din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Avem cifre care să demonstreze, iată, această teză a dumneavoastră, că își închid afacerile și pleacă?
Viorel Gîrbu: „Da, sigur. Anul trecut, numărul companiilor care au falimentat a fost la un nivel record. Cel puțin acest indicator ne vorbește despre faptul că businessul nu se dezvoltă și nu se simte foarte bine în Republica Moldova.
Un alt aspect la care putem să facem referință ține de investițiile în activele materiale pe termen lung, care este un indicator esențial. Aceste investiții ne vorbesc despre încrederea pe care o au agenții economici față de procesele economice care au loc în Republica Moldova, și politicile, de altfel, și încrederea pe care o au agenții economici față de viitor. Și în acest indicator vedem că avem o performanță destul de anemică, iar investițiile făcute de agenții economici străini sunt chiar în scădere.”
Europa Liberă: Am văzut un anunț, un consorțiu internațional format dintr-o instituție financiară internațională, două fonduri străine de investiții au depus cerere pentru achiziționarea pachetului de 41 la sută de acțiuni la MoldovaAgroindbank. Mai devreme, la început de an, s-a anunțat că Banca Transilvania a devenit acționar la Victoriabank. Reprezentanta BERD spunea la un eveniment recent că s-a spart gheața, că punctul de cotitură pentru sistemul bancar a fost atins. Împărtășiți astfel de poziții, opinii despre performanța la care s-a ajuns în asanarea sistemului bancar?
Odată cu numirea noii conduceri a Băncii Naționale lucrurile s-au mișcat destul de bine în direcția corectă...
Viorel Gîrbu: „Da și nu. Odată cu numirea noii conduceri a Băncii Naționale lucrurile s-au mișcat, s-au mișcat destul de bine în direcția corectă, autoritatea națională are o atitudine foarte severă față de performanța băncilor comerciale, față de modul în care se desfășoară fenomenele pe interior în sectorul bancar, au un control foarte eficient. Deci, din acest punct de vedere, sigur, lucrurile un pic s-au îmbunătățit, iar în sectorul bancar Moldova are un potențial de creștere economică foarte mare. Creditele oferite de băncile comerciale raportate la PIB sunt cam în jumătate față de cât ar trebui să fie, deci, există potențial foarte mare de creștere economică.
Totuși, aspectul critic pe care eu îl văd este legat de furtul din sectorul bancar, furt care nu a fost soluționat nici până în prezent și autoritățile nu dau dovadă de insistență și de interes în vederea soluționării acestor aspecte și, din acest punct de vedere, oricât de multe reforme nu ar fi fost făcute în sectorul bancar din Republica Moldova, Moldova deja dispunea de instrumente suficiente și în anul 2014 pentru a oferi posibilitatea dezvoltării și unei activități transparente, eficiente în sectorul bancar. Or, autoritățile nu s-au folosit de un cadru normativ și, de fapt, au dat dovadă de abuz în gestionarea sectorului respectiv, astfel încât s-a permis furtul acelui miliard.
Nu suntem feriți de abuzuri pe viitor. Nu am văzut să fie trași la răspundere persoanele care au furat un miliard...
Și dacă noi nu scoatem la bun sfârșit acest caz, nu se reușește tragerea la răspundere a persoanelor care sunt responsabile de furtul din sectorul bancar, oricât de multe reforme nu am face noi în sectorul respectiv, oricât de multe legi noi am aproba, atâta timp cât legile respective nu sunt folosite, nu se aplică, sunt gratuite toate speranțele noastre de normalizare din sectorul bancar.”
Europa Liberă: Nu a devenit acest sector mai atractiv pentru investitorii străini, așa cum zice domnul Cioclea?
Viorel Gîrbu: „Sigur că este mai atractiv, dar, din punctul meu de vedere, noi încă, momentan, nu suntem feriți de abuzuri pe viitor. Deci, eu nu am văzut să fie trași la răspundere persoanele care au furat un miliard din sectorul bancar. Atâta timp cât autoritățile nu penalizează acest gen de comportament, mereu planează asupra noastră riscul că acest gen de evenimente se pot întâmpla și în viitor.
Momentan, totul se face, guvernatorul, totul se face autoritatea responsabilă, este bine – sunt reforme reale, este o dovadă reală de schimbare a atitudinii și a managementului din sectorul bancar.
Dar, repet, nu totul depinde de Banca Națională. Dacă nu reușim să ne spălăm de această rușine, nu reușim să tragem la răspundere pe cei care au furat mijloace masive din sectorul bancar, din rezervele Băncii Naționale, mereu o să ne aflăm sub riscul repetării situațiilor similare.”
