Linkuri accesibilitate

Moldova la un an după fuga lui Plahotniuc


Șeful de atunci al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc (centru), Andrian Candu (stânga) și Pavel Filip

În lupta sa grea cu pandemia Republica Moldova a trecut de pragul psihologic al celor zece mii de infectați.

Zilnic sunt raportate între 200 și 240 de contaminări la aproximativ o mie de teste efectuate. Dacă numărul testelor ar fi mai mare, cel mai probabil am avea mai mulți infectați oficial recunoscuți. Cu acest raport în față, putem spune că fiecare al patrulea sau al cincilea moldovean este purtător de virus, într-o formă asimptomatică sau agresivă.

Moldova la un an după fuga lui Plahotniuc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:15 0:00
Link direct

Critici vehemente curg din toate părțile: opinia publică, opoziția parlamentară, specialiștii din sistemul medical (cei care au curajul să vorbească) nu contenesc să acuze lentoarea, aroganța, deciziile eronate ale guvernanților. Aceștia însă pretind că situația e sub control și doar în unele momente de sinceritate involuntară premierul Chicu admite că dacă moldovenii vor ignora regulile sanitare și vor aglomera cimitirele de Blajini, în curând nu vor mai fi locuri în spitale și nici medici care să ne trateze.

Dodon s-a și avântat în campanie electorală prin piețele, curțile și chiar… pe arăturile patriei

Boicotul carantinei și neglijarea pericolului nu poate fi pus exclusiv pe seama cetățenilor inconștienți. Această sfidare a realității este ilustrată și încurajată chiar de guvernanți. Dodon s-a și avântat în campanie electorală prin piețele, curțile și chiar… pe arăturile patriei. Prezidentul postează aproape zilnic reportaje foto de la întâlnirile sale cu publicul – adulți, bătrâni, copii –, întâlniri la care el e singurul ce nu poartă mască. O bătrânică va fi amendată cu 22 500 de lei și îmbrâncită de poliție în stradă pentru că încearcă să vândă niște verdețuri din grădina ei, pe când ștabii politici nu riscă nicio sancțiune pentru conduita lor scandaloasă: instituțiile fac sluj în fața lor.

Parada de iresponsabilitate a guvernanților devine automat un model pentru mulți moldoveni. Dacă Dodon sfidează fără teamă Covidul, de ce ar proceda altfel ei, alegătorii prezidentului?

Carantina, colapsul economic și financiar au făcut ca în ultimele săptămâni în Republica Moldova, ca și în alte țări, să explodeze teoriile conspirației. E o reacție psihologică, un fel de replică față de jena și frica pe care au trăit-o oamenii în această perioadă. Acum pentru o parte a populației virusul e o minciună, un bluf, o invenție mediatică pentru înfricoșarea noastră. Să nu le facem jocul!

Pentru o altă categorie de sceptici, coronaviriusul este o diversiune minuțios orchestrată de oculta mondială care vrea să oprească expansiunea demografică și să controleze comportamentul uman prin implantarea de cipuri. Filantropul Bill Gates are și în Moldova o faimă funestă în acest sens, după ce i-au fost piratate programele Windows.

Pe rețelele de socializare înfloresc cabalele, auzi cele mai fantasmagorice ipoteze care susțin, de pildă, că există medici care oferă bani rudelor celor decedați la spital ca să accepte să-i treacă la rubrica „victime ale Covid-19”, chiar dacă au murit de alte maladii. Evident, nu există probe, totul e din auzite – culmea, tocmai aceste aberații prind cel mai bine! –, iar atunci când indivizilor care le răspândesc li se reproșează că mint, că manipulează și induc panică în rândurile populației, ei se apără invocând dreptul la opinie. Cacofonia Fake-News-urilor și aiurelilor generate de epidemie slăbește armătura organismului social.

În contextul crizei sanitare care ia proporții în Republica Moldova, spre deosebire de declinul epidemiei în țările europene, la 8 iunie s-a împlinit un an de la debarcarea regimului Plahotniuc – o dată de la care s-a crezut că Moldova va începe să edifice o societate mai dreaptă și mai bună, și va lăsa în urmă tarele statului captiv.

A fost un an în care evenimentele s-au derulat ca într-un caleidoscop aproape absurd. Am avut schimbări de personaje în prim-planul scenei politice, dar esențial este faptul că, după o scurtă perioadă de liberalizare și înviorare, Moldova s-a reîntors la situația deplorabilă de dinainte de 8 iunie 2019.

PD e în plină descompunere și hemoragie de cadre ce nu mai poate fi oprită

Instalat după fuga lui Plahotniuc, guvernul Maia Sandu a fost răsturnat, la nici 5 luni de activitate, de o coaliție dintre PSRM și PD (ultimul îi îngloba pe atunci și pe disidenții lui Candu), iar azi guvernul Chicu – fructul prieteniei regăsite și declarate fățiș dintre vechi aliați – poate pierde ușor sprijinul majorității parlamentare. PD e în plină descompunere și hemoragie de cadre ce nu mai poate fi oprită. Acuzațiile se îndreaptă spre Plahotniuc – oligarhul animat de o vendetă personală împotriva lui Dodon –, dar și spre un alt fugar, Shor, care ar stimula și finanța dezertarea parlamentarilor PD.

La aniversarea unui an de la izgonirea lui Plahotniuc asistăm la o adevărată competiție retorică între cei care l-au răsturnat de la putere.

Cele mai mari merite și le arogă Dodon. Marota lui e să vorbească despre riscurile și sacrificiile pe care și le-a asumat, deși cronica evenimentelor din iunie 2019, ca și secvențele video difuzate în spațiul public, vorbesc despre altceva: îl înfățișează ca pe un om care a negociat cu Plahotniuc înțelegeri și alianțe de subordonare până în ultimul moment.

Din păcate, nici forțele politice care au tratat schimbarea de regim ca pe un început de reformare autentică a statului nu pot invoca un bilanț pozitiv al acestei perioade. Moldova rămâne un stat foarte sărac și capturat acum de o garnitură coordonată de Dodon, ajutat de stataliștii PD-ului. Nici unii, nici ceilalți nu și-au dorit cu adevărat europenizarea Republicii Moldova, în caz contrar nu ar fi demis cabinetul Sandu, care deblocase relația cu Occidentul.

Actuala guvernare de la Chișinău se lasă tot mai mult pradă ispitei totalitare. Lupta lui Dodon cu magistrații de la Curtea Constituțională sau amendamentele PSRM la legea ONG-urilor, care ar conduce practic la sufocarea acestora, demonstrează că nu reformele și democratizarea reprezintă obiectivul principal al socialiștilor, ci schemele de îmbogățire ilicită și controlul asupra statului în maniera lui Plahotniuc și, mai presus de toate, un nou mandat pentru Dodon, indiferent de costuri pentru țară.

După ce Pavel Filip a avut luni un briefing tăios, în care a dat nume și sume de bani cu care sunt momiți colegii săi (prețul „pe cap” de deputat a pornit de la sute de mii de dolari și a ajuns la milioane!), arătându-se convins de integritatea și rezistența la corupere a partidului pe care-l conduce, la doar câteva ore un nou parlamentar PD, pe nume Agache, a trecut la Pro Moldova.

Stabilitatea guvernului Chicu e pe muchie. PPDA-ul lui Andrei Năstase a înaintat o moțiune de cenzură și așteaptă susținerea acestei inițiative de către alte forțe politice din parlament, în primul rând de PAS. În viziunea lor orice zi în plus a acestui executiv înseamnă o catastrofă pentru Moldova.

Orice guvern care va veni în locul actualei garnituri exasperante va avea de înfruntat o criză de proporții

Nu știm cum vor evolua lucrurile. Regruparea de voturi, realizată, vedem, prin metode deloc ortodoxe, prin migrări de deputați dintr-un buzunar în altul, plasează o mină cu efect întârziat la temelia viitoarei construcții, o face dependentă de fluctuația intereselor politice și… penale ale unora, adică o situație pe care am avut-o și în 2019. Oricum, e clar că orice guvern care va veni în locul actualei garnituri exasperante va avea de înfruntat o criză de proporții în toate domeniile: sănătate, educație, economie.

* Opiniile exprimate în acest material aparțin autorului și nu sunt neapărat ale Europei Libere.

XS
SM
MD
LG