Linkuri accesibilitate

Diana Lazăr: „În situații de criză trebuie să fim solidari cu producătorii noștri”


Există riscul ca exportul de vinuri moldovenești din acest an să fie cel mai mic din ultimii 20 de ani.

Conform estimărilor, exporturile pot scădea sub 100 de milioane de dolari, Datele sunt oferite de experții Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) Viitorul, într-o notă informativă adresată deputaților, privind măsurile de sprijin care se impun pentru a ajuta vinificatorii moldoveni. Diana Lazăr, vicedirector al Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova, expertă în turismul vitivinicol vorbeşte despre criza exporturilor care va afecta nu doar vinificatorii.

Interviu cu Diana Lazăr, de la USAID Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:44 0:00
Link direct

Europa Liberă: Să vorbim despre coronavirus și cât de mult a reușit să sece din industria vinului. Ce s-a întâmplat cu această industrie pe timp de pandemie?

Diana Lazăr: „Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei, în care am onoarea să activez, este partenerul strategic al industriei vinului din 2016, deci de cinci ani. Și, desigur, prima reacție pe care am avut-o când s-a declanșat această criză a fost să ținem mâna pe puls, să fim aproape de producători și să estimăm, să evaluăm alături de ei șocul prin care trec. Așa cum nimeni nu s-a așteptat și nimeni nu știa ce o să fie și cum o să se manifeste economic această criză, încă suntem în proces de a determina impactul economic...”

Europa Liberă: Deci, evaluări, estimări încă nu s-au făcut?

Unii din producătorii de top și-au revăzut planurile de vânzări la 50%

Diana Lazăr: „Primele evaluări pe care le-am efectuat au demonstrat că la diferite categorii de crame, de producători, conform volumului de vin, impactul este diferit. Marii producători și producătorii mijlocii au atestat o scădere a vânzărilor pe care o estimau aceștia la sfârșitul lunii martie la aproximativ 40-50 la sută din totalul vânzărilor planificate pentru anul 2020. Deja vorbim despre un impact economic destul de mare, chiar unii din producătorii de top, care sunt și exportatori în Top 3 exportatori, au spus că ei deja și-au revăzut planurile de vânzări la 50 la sută, iar producătorii mici și medii spre mici, în special cei care sunt în categoria de vinuri Premium, vinuri de calitate, cei care depind foarte mult de piața locală, aceștia au văzut un impact mult mai dramatic, de peste 70 la sută. Luna aprilie a fost oarecum luna în care ne-am uitat să verificăm dacă acestea se vor manifesta și pe export. Am avut total o scădere a exporturilor de vinuri din Moldova cu 12 la sută, dar și aceasta s-a manifestat diferit în funcție de exportul de vin în sticle sau vin în vrac și în funcție de piețe. Am constatat că au existat unele scăderi nu atât de dramatice, de aceea luna mai o așteptăm acum pentru a analiza împreună cu partenerii noștri din industrie totuși care sunt tendințele de scădere pentru a putea să știm cum reacționăm. Cel mai ușor ne-a fost să reacționăm desigur pe piața locală, pentru că aici cunoșteam care sunt măsurile luate de guvern, care sunt restricțiile, cam care sunt termenele pentru acele restricționări de activitate comercială care au avut o influență asupra vânzărilor și am putut foarte rapid să reacționăm prin ajustări de programe, de activități.”

Europa Liberă: Majoritatea țărilor care importă vin moldovenesc au anunțat deja măsuri de relaxare, așa că s-ar putea totuși într-un timp previzibil să fie deschise majoritatea frontierelor și, cel mai probabil, dacă există contracte serioase între parteneri, va reîncepe acest export de marfă din Republica Moldova către punctele destinatare.

Diana Lazăr
Diana Lazăr

Diana Lazăr: „Așa este, aveți perfectă dreptate. În special, piețele noastre tradiționale sau constante, de valoare sunt cele care ne dau un sentiment, un pic de stabilitate. Chiar dacă au arătat, iată și România, care este paiața noastră de top pentru exportul de vinuri îmbuteliate, chiar dacă a arătat o scădere de 15-20 la sută în importul de vin îmbuteliat din Moldova în aprilie doar, noi credem că va reveni ulterior, pentru că este o piață apropiată, cunoscută pentru noi. La fel ne uităm atent și pe piața Poloniei. Cu regret, însă suntem un pic mai pesimiști în privința unei piețe care este în Top 5 destinații de export, și anume China, care deja a arătat o scădere de peste 60 la sută în primul trimestru, desigur pentru cauzele legate de pandemie. Și aici este un pic mai dificil să înțelegem care va fi durata acestor afecțiuni ale exportului.”

Europa Liberă: Și totuși, vinificatorii încearcă să-și promoveze marfa la maximum, s-au făcut campanii – „Vin la tine”, „Revin la tine”, „Vinul meu” etc. Sunt valabile pentru mici producători, ați spus că ei au fost grav afectați, aproape 70 la sută. Cât de populare ajung să fie aceste campanii și cât de solidari sunt consumatorii locali?

Campania „Vinul meu”, care este destinată producătorilor mici...

Diana Lazăr: „Aș începe de la sfârșit, de la solidaritate. În situații de criză trebuie să fim solidari cu producătorii noștri. Acesta este sentimentul pe care noi credem că moldovenii l-au regăsit și l-au înțeles acum mai bine decât înainte, pentru că am avut campanii - „Din inimă”, „Cumpără autohton” - și anterior, dar acum s-a perceput cel mai mult și vreau să zic că primii care au ieșit cu reacții au fost înșiși consumatorii. Noi, prin Proiectul de Competitivitate, suntem partenerii alături de industrie și cu precădere la producătorii mici care sunt de-abia în creștere, în lansare, în tranziție de la a fi un producător de vin țărănesc la un producător care îmbuteliază vinuri și asta este o treabă destul de serioasă, un lucru destul de responsabil și costisitor. Și, iată, campania „Vinul meu”, care este destinată producătorilor mici, „Ajută un producător mic să rămână voinic”, așa slogan au găsit colegii mei, a venit, de fapt, de la consumatori. Am fost contactată de câțiva activiști din mediul civic, care sunt în industria creativă, care în media, cei care sunt influenceri pe mediile sociale au zis: „Dar ce fac producătorii mici, pentru că pe acești mari îi vedem, sunt, fac tot felul de promoții în magazine, dar ce fac acei mici, că nu-i vedem deloc”? Și atunci, noi le-am zis că ei sunt foarte afectați, pentru că produsele lor nu se regăsesc pe rafturile magazinelor de la care noi ne facem de obicei cumpărăturile, fiind destinați să-și vândă produsele în vinoteci, în colecții private, în restaurante. Și iată a venit acest mesaj de la iubitorii de vin, de la consumatori, ceea ce pentru noi a fost ceva inedit. De obicei, campaniile vin de la producători sau vin de la cei care vor să vândă, aici viceversa, a venit de la cumpărători și au zis: „Haideți să-i vedem și să-i ajutăm cu ceva” și s-a născut această campanie „Vinul meu”, în urma căreia noi, ca proiect, am ajutat să facem niște filmulețe și să spunem povestea acestor oameni. Și avem 27 de asemenea filmulețe despre oameni, cum ei trăiesc această criză fiind profund afectați, dar, în același timp, optimiști. Și mi s-a părut că acest mesaj este foarte relevant pentru oricare dintre noi, în orice domeniu am activa. Ele s-au plasat pe mediile sociale, iar restul și-a făcut acest efect de la implicarea consumatorului și a celui care, într-adevăr, îi pasă de produsul pe care îl degustă sau îl consumă, oricare ar fi el. Avem un grup acum care a depășit trei mii de membri, cei care s-au raliat direct la acest demers de a susține producătorii de vin și aici vorbim nu doar de producătorii mici, chiar dacă campania a venit pentru cei mici, grupul este pentru a susține toți producătorii de vin. Pe lângă producătorii de vin, am demarat comunicări și discuții despre turism.”

Europa Liberă: În alte țări, autoritățile încearcă să vină în sprijinul celor care au înregistrat pierderi, inclusiv pentru cei care activează în industria vitivinicolă. Și în Republica Moldova aud tot mai multe voci din partea experților că ar trebui să se vadă ce e cu impozitele, pentru că va fi o a doua lovitură pentru cei care nu au reușit să exporte marfa pe care o au în depozite, iar stocurile arată cantități destul de mari. Iată s-ar putea totuși ca cei de la guvernare să se gândească să amâne parte din impozite?

Diana Lazăr: „Exact. În special pentru producătorii de vinuri care au vacanțe destul de lungi la plata mărfurilor pe care le vând și local, dar în special la export ajunge până la 120 de zile ca să-ți recuperezi banii pentru vinul exportat, deci avem o penurie foarte dramatică pe lichidități, pe tot ce înseamnă capitalul acesta circulant, circulantele, cash flow-ul, care deja se resimte în companiile inclusiv cele mari și medii, nu doar ăștia mici, în special exportatorii. Din acest considerent, noi acum suntem în proces de evaluare împreună cu câțiva experți în domeniul financiar și de management financiar al întreprinderilor, ca să înțelegem foarte clar care este acest impact, pentru că rezultatele se vor resimți la nivel de industrie și nu doar. În primul rând, aceste companii care nu vor avea bani în cont nu vor putea achita taxele și impozitele. Doi: nu-și vor putea onora acele taxe și angajamente pe care ei le au cu furnizorii de servicii, de lucrări și, implicit, cel mai dureros, cu salariații. Sondajul realizat în contextul evaluării impactului COVID în domeniul vitivinicol a arătat că 40 la sută din proprietarii de crame se gândesc foarte serios să reducă personalul, fiind vizați peste trei mii de angajați din cei permanenți care sunt angajați în crame și deja în mod secundar acele gospodării țărănești care produc struguri și așteaptă luna august și septembrie să-i vândă cramelor. Și aici vorbim despre zeci de mii de oameni care vor fi afectați, dacă aceste companii nu vor avea lichidități să procure acești struguri pentru a produce din nou vin. Contextul este foarte divers și multi-aspectual, trebuie analizat. Desigur avem componentul COVID, componentul economic determinat de pandemie, avem această criză determinată de condițiile climaterice, avem seceta, avem, iată, acest sezon mai rece care implică faptul că floarea de vie încă nu este și vom avea mai puțin termen ca acești struguri să ajungă la o calitate corespunzătoare. Deci vom vedea ce impact vor avea toate acestea, noi analizăm ce fac și alte state, ce fac colegii noștri din statele vitivinicole din Uniunea Europeană și chiar de peste Ocean și, iată, Oficiul Național al Viei și Vinului a organizat o discuție cu colegii din afară, din Europa și de la UIV, anterior s-a discutat cu colegii din Australia. Ce fac ei? Cum reacționează? Cel puțin, în Europa și, iată, în Franța colegii mei care sunt în industria vitivinicolă mi-au comunicat că acum câteva zile guvernul a aprobat o măsură de a aloca 177 de milioane de euro care vor fi direct alocați pentru producători. Deci nu vorbim despre măsuri indirecte, dar direct în buzunarele producătorilor prin anumite măsuri de criză care sunt, de exemplu, distilarea de criză - se vor achita 78 de cenți per litru producătorului care va trimite vinul său în distilare și tot statul va plăti distilatorului pentru a-l transforma în alcool și, ulterior, pentru a stoca acest produs. Aceste măsuri, desigur, vin să salveze oarecum producătorii în aceste state, care sunt ulterior și concurenții noștri, de aceea urmează să vedem cum vom putea să rămânem competitivi pe piețele de export după această criză.”

Europa Liberă: Pentru că a început vara, foarte mulți spuneau adio vacanțelor de vară, iar dacă spun adio vacanțelor de vară, pot spune adio și turismului. Haideți să vedem ce se întâmplă pe itinerarul turistic. Și aici sunt foarte multe dependențe, pentru că HoReCa a fost și ea grav afectată, ar putea consecințele încă să urmeze. Ce ne puteți spune despre situația din turismul local?

Diana Lazăr: „Industria turismului a fost afectată pe toate dimensiunile și poate a fost cea mai afectată. Estimările și iarăși sondajele, evaluările pe care le-am făcut au arătat din start 70 la sută scădere imediată, acum vorbim despre 80-90 la sută scădere a încasărilor pe întreg anul 2020. Deci, optimismul era mai mare în martie, acum optimismul descrește la acești operatori de turism. Dacă e să vorbim pe componentul de turism receptor, atunci când în Moldova vin turiștii străini, deci aici avem destul de multe variabile, desigur el a scăzut 100% în această perioadă, inclusiv continuă până în mijlocul lui iunie, operatorii încearcă să revigoreze oarecum unele angajamente, dar acestea sunt sporadice. Respectiv nu putem să contăm nici pe acei turiștii străini care veneau în Moldova, chiar dacă erau foarte puțini, vorbeam despre 170-180 de mii, cifrele oficiale de turiști străini cazați în structuri de cazare, dar statisticile ne arătau că acești turiștii străini cheltuiau în Moldova, iată, în 2018 au cheltuit jumătate de miliard de dolari. Deci, vorbim despre încasări foarte mari de pe seama străinilor care veneau în Moldova. Or, aceste încasări nu vor fi și ele nu se vor resimți nici în restaurante, nici în cafenele, nici în pensiuni, nici în hoteluri și în tot lanțul valoric. Pe noi ne îngrijorează în Proiectul de Competitivitate foarte mult segmentul de prestatori de servicii turistice, și aici vorbim despre microîntreprinderi sau așa-numitele afaceri de familie. Asistăm prin programul nostru peste 30 de pensiuni rurale, care au apărut și s-au extins, s-au dezvoltat datorită suportului nostru și acum aceștia sunt într-o situație deplorabilă, pentru că au pierdut o parte a sezonului, vor scădea dramatic veniturile și unii dintre ei au și credite, unde nu pot să aibă nici o marjă de negociere cu banca care își cere ratele la timp. Ce facem cu acești prestatori de servicii? Unica șansă este să impulsionăm din nou turismul domestic, turismul local, asta poate să fie și o reacție la faptul...”

Noi contăm foarte mult pe acest turism domestic...

Europa Liberă: Apropo, foarte mulți moldoveni spun că redescoperă Moldova programându-și turismul inclusiv pe acest timp de pandemie?

Diana Lazăr: „Iată, anul trecut peste 300 de mii de moldoveni au plecat la mare sau la munte, sau în vacanțe prin intermediul operatorilor sau agențiilor de turism în țările străine. Deci, acești 300 de mii de moldoveni, probabil că o parte din ei, dacă nu mai mult de jumătate, vor rămâne în această vară mai mult pe acasă și oricum vor avea necesitatea de a ieși undeva, de a se simți bine și de a crea niște experiențe în familie. Și atunci, oferta de turism local pe care o pot oferi atât aceste pensiuni rurale, unde nu doar poți să mergi să mănânci, dar poți să ai tot felul de experiențe - și culinare, și în natură, și să privești păsările, și să te dai cu barca, cu caiacul, cu bicicleta - sunt minunate pentru familii, pentru tineri, pentru oricare din moldoveni care vor să redescopere viața la țară sau anumite locații pe care nu le cunoșteau. Noi contăm foarte mult pe acest turism domestic și dintre toate țările de unde primeam turiști străini unica țară care ne promite ceva este România, unde am demarat colaborări de comunicare cu agenții din România și cu colegii noștri de acolo pentru a continua să promovăm oferta turistică. Am putea oarecum să salvăm o parte, dar nu vom putea, probabil, să avem aceleași încasări pe care le planificam. Noi vedeam o tendință foarte pozitivă a dezvoltării turismului receptor în ultimii ani și ne bucuram de asta, pentru că făcuserăm campanii foarte mari de promovare, am investit foarte mult în dezvoltarea produselor de turism local, experiențelor, acestor facilități turistice, evenimente și chiar în cadrul elaborării noii Strategii pentru industria turismului împreună cu asociațiile, cu Ministerul Economiei eram foarte ambițioși și credeam că în 10 ani am putea să creștem această industrie a turismului de 10 ori și erau calcule realiste. Acum, cu regret, trebuie să revedem aceste planuri și, probabil, ne vom dezvolta mai încet, dar poate mai durabil, mai sustenabil.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG