Noul salt i-a surprins chiar și pe unii jurnaliști de la Chișinău încrezători în progresele țării și breslei lor. Pe de altă parte, organizația franceză atașează clasamentului constatări negative despre subordonarea presei moldovene intereselor politice, despre autocenzură și despre insultarea și intimidarea jurnaliștilor de către autorități.
Moldova în urcuș abrupt
Într-un nou index al libertății presei publicat la 3 mai de organizația Reporteri Fără Frontiere (RSF), cu sediul la Paris, R. Moldova figurează pe locul 28 în lume, între Australia și Austria, înaintea multor țări din Uniunea Europeană, inclusiv a vecinei privită de unii ca un model, România.
În 2021, Moldova se afla în clasamentul RSF tocmai pe locul 89, după Haiti sau Lesotho. Marele salt l-a făcut peste un an, în 2022, când era deja în index pe locul 40.
Saltul acela de aproape 50 de poziții a avut loc însă după ce RSF a schimbat metodologia de evaluare a libertății presei, atrăgând de atunci atenția că „trebuie avut grijă când se fac comparații între indexurile dinainte și de după 2021”.
În linii mari, indexul RSF este în armonie cu alte asemenea clasamente globale, mai puțin cunoscute sau „disipate” în studii mai largi despre democrație: în frunte sunt de obicei țări nordice europene, la coadă Rusia, Coreea de Nord, China, Cuba sau țări în conflict armat.
Au coborât alte țări
Solicitată de Europa Libere să explice saltul impresionant al Moldovei în indexul global, Reporteri Fără Frontiere a spus că „o bună parte din această deplasare se poate explica printr-un efect mecanic, datorat ranking-ului altor țări din jur”.
RSF a mai spus că în privința scorurilor, numai cele referitoare la climatul politic și economic în care activează presa s-au îmbunătățit mult, restul au rămas cam la fel ca anul trecut. „De asemenea, agențiilor regulatorii nu mai sunt așa politice ca în trecut, noul Consiliu Audiovizual a făcut o treabă mai bună decât înainte”. RSF a adăugat că a observat mai puțină hărțuire a presei, ca și un număr mai redus de insulte ale politicienilor și oficialilor la adresa jurnaliștilor. S-ar fi îmbunătățit de asemenea transparența proprietății asupra organizațiilor de presă, ca și accesul la tipografii și distribuție pentru presă scrisă.
Oligarhi, supunere, legi aplicate arbitrar
În ciuda scorului strălucit al Moldovei din 2023, RSF notează că „presa din Moldova este divizată în tabere pro-ruse și pro-occidentale” și că „oligarhii și liderii politici influențează puternic pozițiile ei editoriale”.
Se mai menționează că „imperiul media” construit de Vlad Plahotniuc și-a pierdut influența, fiind întrecut de companii apropiate socialiștilor, iar mai recent lui Ilan Șor. Sunt menționate ca televiziuni „în mâinile liderilor politici”: TV6, NTV Moldova, Prime TV.
Raportul sugerează că presiunea politică asupra jurnaliștilor vine din mai multe părți.
„În vreme ce unele organizații de presă își asumă riscul de a aborda chestiuni care pot pune în situație jenantă autoritățile, multe urmează linia partidului la care sunt afiliate”, se scrie în raport.
În Moldova libertatea presei – continuă raportul - este garantată prin lege, iar bunele practici sunt încurajate prin codul de etică jurnalistic, dar „în realitate legile care guvernează sectorul sunt aplicate arbitrar de agenții regulatorii orientate politic”.
Se mai spune în raport că unele subiecte de presă sunt „sensibile” din punct de vedere socio-cultural, ducând la autocenzură sau la atacuri împotriva presei pe criterii etnice, religioase sau de gen.
„Jurnaliștii pot deveni țintele insultelor și intimidării din partea oficialilor și politicienilor guvernamentali”, arată raportul, iar „suporterii lor (ai autorităților) uneori recurg la hărțuire cibernetică împotriva reporterilor considerați ostili ideilor lor”.
Intimidează puterea locală, nu centrală
Directorul executiv al Asociației Presei Independente din R. Moldova, Petru Macovei, a declarat Europei Libere că el însuși a fost surprins de noul salt al țării în clasamentul RSF, dar a adăugat că el survine după progrese reale.
Macovei crede că intimidarea jurnaliștilor, despre care scrie RSF, este opera autorităților locale, nu centrale.
„Noi avem situații de pildă în autonomia găgăuză. Guvernul local, de la Comrat, partidele care dețin majoritatea în Adunarea Populară, sau bașcanul, foarte des au lansat atacuri împotriva jurnaliștilor incomozi. La fel și în alte regiuni. În ce privește puterea centrală de la Chișinău, nu cred că ar exista situații relevante care ar indica asupra faptului că guvernanții indimidează jurnaliștii și instituțiile mediatice”.
Presa liberă, argument la integrare EU
Saltul Moldovei în clasamentul RSF a fost salutat, imediat ce a fost publicat indexul nou, de ministrul de externe Nicu Popescu.
„Republica Moldova a reușit să urce cu 12 poziții în Indicele Libertății Presei, clasându-se acum pe locul 28 din 180 de țări, alături de așa state precum Franța, Marea Britanie sau Austria”, se spune într-o declarație dată de șeful diplomației cu ocazia Zilei Libertății Presei, marcată la 3 mai.
„Ne angajăm să protejăm în continuare libertatea și securitatea presei, precum și accesul la informații de interes public ca elemente esențiale ale unei societăți europene”, promite ministrul.
De fapt, Popescu s-a mândrit cu „scorul” bun al Moldovei în clasamentele RSF pentru a doua oară în numai câteva zile.
Te-ar putea interesa și: Informația de interes public: restricții în mai multe domenii, dacă este adoptată o lege nouă
La 25 aprilie, la o conferință de presă, într-o trecere în revistă a felului cum Moldova îndeplinește cele 9 recomandări în vederea începerii negocierilor de aderare la UE, Popescu a spus: „Conform organizației Reporteri Fără Frontiere, Republica Moldova și-a îmbunătățit substanțial locul în tot ceea ce ține de libertatea presei”.
Înființată în 1985, Reporteri Fără Frontiere a devenit în ultimii ani cea mai populară sursă de evaluare a libertății presei în lume. În afara acestei preocupări, organizația desfășoară numeroase activități de sprijinire a jurnalismului independent, inclusiv prin instruirea ziariștilor în țări cu presă în dezvoltare sau prin proteste împotriva abuzurilor și violențelor la care sunt supuși unii dintre ei.
Ca și anul trecut, țările cu cea mai mare libertate a libertății presei sunt considerate state nord-europene ca Norvegia sau Islanda, dar și două foste republici sovietice: Lituania și Estonia (locurile 7 și 8).
România, deși a urcat și ea față de anul trecut, se află pe locul 53. Situația din alte țări UE, ca Bulgaria, Polonia sau Ungaria, este considerată încă și mai rea.
