Linkuri accesibilitate

Ştiri

Moldova se află de 3 ani în stare de urgență | Ultima a fost prelungită până la 8 octombrie

Porțile orașului Chișinău, Republica Moldova
Porțile orașului Chișinău, Republica Moldova

În ultimii trei ani, Parlamentul de la Chișinău a declarat stare de urgență în sănătate, în domeniul energetic și din cauza războiului din Ucraina.

R. Moldova se află în stare de urgență din 17 martie 2020, atunci când Parlamentul a declarat stare de urgență din cauza creșterii cazurilor de infectare cu COVID-19. Peste 60 de zile, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) a declarat stare de urgență în sănătate publică, prelungită ulterior până la 15 aprilie 2022.

Între timp, Parlamentul a instituit stare de urgență în sectorul energetic, pe 22 ianuarie 2022, care a fost anulată pe 24 februarie 2022, când a fost declarată stare de urgență din cauza războiului din Ucraina. Cea din urmă a fost prelungită de câteva ori, ultima dată - până la 8 octombrie.

Pe durata stării de urgență, legislativul cedează o parte din putere Comisiei pentru Situații Excepționale, în frunte cu șefa Guvernului. Comisia poate lua un șir de măsuri privind regimul de intrare și ieșire din țară, regimul de circulație pe teritoriul țării, raționalizarea consumului de gaze naturale etc. Deciziile comisiei sunt obligatorii și executorii.

Vezi ultimele știri

update

Cel puțin șapte morți la Harkov, după atacuri rusești „extrem de brutale”

Pompierii ucraineni în acțiune la Harkov, la 23 mai, într-o tipografie lovită de rachetele rusești.
Pompierii ucraineni în acțiune la Harkov, la 23 mai, într-o tipografie lovită de rachetele rusești.

Atacurile rusești asupra orașului Harkov, din nord-estul Ucrainei, au făcut cel puțin șapte morți joi. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, le-a numit „extrem de brutale”.

Atacul a avariat infrastructura de transport și serviciile comunale, ca și o tipografie, provocând un incendiu.

Guvernatorul Oleh Sîniehubov a spus că rușii au lovit orașul cu cel puțin 15 rachete. Au fost atacate de asemenea localitățile Zolociv și Liubotîn, din regiunea Harkov. În fiecare din cele două orașe au fost rănite cel puțin două persoane.

Poliția regională de la Harkov a spus că forțele rusești au folosit o bombă ghidată în atacul de la Zolociv, avariind o locuință privată și infrastructura civilă.

„Atac extrem de brutal la Harkov și la Liubotîn. Potrivit datelor preliminare, Rusia a lansat 15 rachete, deodată”, a scris președintele Zelensky pe X, fostul Twitter.

El a mai spus că „teroriștii” profită de lipsa bateriile de apărare antiaeriană pe care Kievul le cere mereu Occidentului.

Rusia și-a întețit atacurile asupra regiunii de nord-est a Ucrainei în această primăvară, țintind mai ales infrastructura energetică și de transport cu bombe ghidate, rachete și drone.

Tot joi, guvernatorul Oleh Sîniehubov a spus că din regiunea Harkov au fost evacuați peste 10.900 de locuitori.

Alte evoluții din războiul din Ucraina:

  • Secretarul de stat american Antony Blinken a spus că speră că se vor face progrese în efortul de a folosi avuțiile rusești înghețate din Occident pentru a finanța înarmarea Ucrainei. Chestiunea urmează să fie discutată la un apropiat summit al celor mai industrializate puteri globale, din grupul G7;
  • Rusia a calificat drept „discriminatorie” decizia Norvegiei de a nu mai primi turiști ruși ca răspuns la continuarea agresiunii rusești împotriva Ucrainei. Norvegia a anunțat că de la 29 mai rușii vor putea fi întorși de la graniță chiar dacă au vize în regulă, cu anumite excepții umanitare;
  • Suedia, țară recent intrată în NATO, a anunțat joi că va oferi Ucrainei încă 6.5 miliarde de euro ca ajutor militar, eșalonat pe durata a trei ani. „Cauza Ucrainei este cauza Suediei”, a spus la Stockholm premierul suedez Ulf Kristersson, anunțând ajutorul. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Kosovo închiriază Danemarcei celule de închisoare. Costul: 210 milioane de euro

Închisoarea cu 300 de celule de la Gjilan, în Kosovo, închiriată Danemarcei, într-o fotografie din 2021, când au început discuțiile despre neobișnuita tranzacție.
Închisoarea cu 300 de celule de la Gjilan, în Kosovo, închiriată Danemarcei, într-o fotografie din 2021, când au început discuțiile despre neobișnuita tranzacție.

Parlamentul din Kosovo a votat joi în favoarea unui acord prin care statul balcanic va închiria Danemarcei 300 de celule de închisoare, ca să ajute la descongestionarea penitenciarelor din țara scandinavă.

Reuters scrie că celulele, care vor fi într-o închisoarea reconstruită, vor adăposti condamnați originari din țări nemembre în UE care urmează să fie deportați din Danemarca după executarea sentinței.

Când acordul a fost anunțat în premieră, în 2021, au apărut îngrijorări legate de condițiile de detenție din Kosovo. Danemarca a dat însă asigurări că vor fi tratați ca în propriile ei închisori.

Kosovo urmează să primească 210 milioane de euro în următorii 10 ani pentru cele 300 de celule aflate la Gjilan, în estul țării.

Guvernul de la Priștina spune că banii vor fi folosiți pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție din toate închisorile kosovare și pentru proiecte de energie verde.

Ministrul danez al Justiției, Peter Hummelgaard, a declarat după votul din parlamentul kosovar că proiectul le va transmite „delincvenților străini” că viitorul lor nu este în Danemarca.

Știrea vine pe fondul pregătirilor din Albania de deschidere a unor centre de detenție pentru străinii care așteaptă răspuns la cererea de azil în Italia – altă înțelegere criticată copios de apărătorii drepturilor omului, după planul britanic de a-i trimite pe solicitanții de azil tocmai în Rwanda.

În cercuri politice conservatoare germane s-a vorbit chiar și de Moldova și Georgia ca țări unde ar putea „aștepta” străinii cu cerere de azil în Germania. Berlinul și Chișinăul au respins însă viguros că ar purta asemenea discuții. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministrul român al energiei: Suceava-Bălţi este o interconexiune de „prioritate zero”

Ministrul român al energiei, Sebastian Burduja
Ministrul român al energiei, Sebastian Burduja

România a accelerat finanțarea proiectelor de interconexiune energetică cu Republica Moldova, iar construcția liniei de înaltă tensiune Suceava-Bălţi a devenit „prioritatea zero” a guvernului de la București.

Anunțul l-a făcut ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, joi, la cea de-a 8-a ediție a evenimentului „Black Sea and Balkans Security Forum” de la București.

„Am început să apăsăm pedala investițiilor, iar Suceava-Bălţi, ca interconexiune, este prioritatea zero, cu finalizare până în 2027. Sunt încrezător că Transelectrica va realiza acest proiect de prioritate zero, la fel și a treia linie, de la Gutinaj la Străşeni, aproape de Chișinău”, a spus ministrul, citat de Agerpres.

Oficialul român a afirmat că aceste investiții sunt „absolut esențiale”, în condițiile în care interconexiunea din sudul Moldovei cu Ucraina „nu este cea mai bună opțiune”.

Referindu-se la interconectarea rețelelor de gaze, Sebastian Burduja a declarat că România a avut un „rol de lider în regiune”, contribuind la inversarea fluxului de gaze naturale prin așa-numitul coridor vertical, astfel încât acesta să poată asigura livrări către Republica Moldova, Ucraina şi centrul Europei cu gaze care vin din Turcia, în Grecia, în „amontele” conductei.

Burduja a lăudat eforturile Chișinăului și Kievului de a-și sincroniza rețelele de energie electrică la cea europeană, la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, spunând că acesta a fost un „efort uimitor” care a subminat „șantajul energetic” al Rusiei.

„Cu toate investițiile în infrastructura de gaze şi interconectări în rețelele noastre, Rusia nu mai are această armă a șantajului sau, cel puțin, există într-o proporție mult redusă. Este cea mai bună dovadă pentru moldoveni că nu trebuie să mai depindă de Gazprom”, a afirmat oficialul.

Ministrul Energiei a mai spus că, din 2027, România va fi, datorită proiectului Neptun Deep, numărul unu ca producător de gaze în Europa.

„Sunt mândru că o companie majoritar deținută de stat, Romgaz, a jucat un rol esențial în acest proiect, l-a avansat şi a luat decizia curajoasă să facă o investiție de un miliard de dolari, inițial cota Exxon, şi să intre în proiect. Cred că este pe o cale fără întoarcere, date fiind investițiile deja făcute în proiect şi aproape 90% dintre contracte deja semnate”, a menționat demnitarul.

Ediția actuală a „Black Sea and Balkans Security Forum” de la București, din 23-24 mai, este dedicată problemelor de securitate și apărare din regiunea extinsă a Mării Negre şi a Balcanilor.

La forum participă și o delegație din Republica Moldova, din care fac parte ministrul de externe, Mihai Popșoi, și spicherul Parlamentului, Igor Grosu.

Potrivit organizatorilor, la forum și-au anunțat prezența peste 160 de oficiali, diplomați, militari și analiști de renume din statele-membre ale UE şi NATO, precum și din țări partenere.

Guvernul de la Chișinău a obținut finanțări externe de zeci de milioane de dolari (în principal de la BERD și USAID) pentru construcția a trei linii de interconexiune energetică cu România: Bălți-Suceava, Strășeni-Gutinaș și Vulcănești-Chișinău (o linie care unește sistemul energetic al Republicii Moldova cu cel al României, ocolind regiunea transnistreană).

În anii următori, sunt planificate investiții de 220 de milioane de dolari pentru creșterea stabilității sistemului electroenergetic al Republicii Moldova și a oportunităților de generare internă, inclusiv prin folosirea resurselor de energie regenerabilă.

Autoritățile moldovene consideră că aceste proiecte reprezintă „un pas important” pentru asigurarea securității energetice a țării. Totodată, acesta ar oferi oportunități pentru dezvoltarea altor surse de energie, inclusiv din surse regenerabile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cehia vrea ca diplomații ruși să nu se mai poată „plimba” prin Schengen. Sunt spioni, susține ministrul de Externe Lipavský

Cehia a fost una din primele țări trecute de Rusia pe lista „statelor ostile”, inclusiv pentru că a început încă din 2014 să expulzeze diplomați ruși. Mai nou, de când este ministru de Externe Jan Lipavský, relațiile sunt încă și mai încordate.
Cehia a fost una din primele țări trecute de Rusia pe lista „statelor ostile”, inclusiv pentru că a început încă din 2014 să expulzeze diplomați ruși. Mai nou, de când este ministru de Externe Jan Lipavský, relațiile sunt încă și mai încordate.

Ministrul de Externe al Cehiei, Jan Lipavský, și-a detaliat pentru presă inițiativa de limitare a dreptului circulației diplomaților ruși în Spațiul Schengen, fără frontiere interne. El a spus că mulți dintre ei sunt de fapt spioni și ar trebui să stea doar acolo unde au postul.

„Spionii deghizați în diplomați nu sunt bineveniți la noi”, a spus Lipavský în interviul publicat la 22 mai pe pagina de net de radioul public din Cehia, relatând despre ultimele ecouri ale inițiativei sale, lansată în aprilie în forurile UE, de limitare a dreptului diplomaților ruși la liberă circulație în Spațiul Schengen.

Cehia este în prezent una din țările cu cei mai puțini diplomați ruși acreditați – numai 7 - pentru că a început să-i expulzeze mai devreme decât alții, după exploziile puse la cale de agenții ruși într-un depozit cehesc de muniții, în 2014.

Problema cehilor – spune Lipavský – este că numai la Viena (nu în toată Austria!) sunt acreditați 500 de diplomați ruși, fiindcă acolo își au sediul tot felul de organizații internaționale. Cei 500, dintre care mulți sunt, după Lipavský, spioni, pot să umble pe unde vor în Spațiul Schengen.

„Nu văd de ce ar trebui să se bucure de intrare liberă în Cehia, nici de ce trebuie să-și facă de lucru serviciile noastre de securitate cu urmărirea lor”, a mai spus Lipavský.

Șeful diplomației cehe a recunoscut însă că nu toate țările din Uniunea Europeană sunt gata să limiteze dreptul de mișcare al diplomaților ruși. În vreme ce Polonia sau țările baltice sunt pentru, altele – pe care a refuzat să le numească – încă ezită.

Lipavský a spus că unii, în UE, se tem că Rusia va limita apoi la rândul ei dreptul diplomaților străini de a circula liber pe teritoriul ei, micșorându-le de pildă contactele cu societatea civilă sau cu compatrioți aflați în dificultate în regiuni mai îndepărtate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Împreună”, PAS și MAN se pregătesc să semneze duminică un pact pentru Europa

Politicienii pro-europeni sunt așteptați la Muzeul Național de Istorie, duminică, pentru semnarea unui „Pact pentru Europa”.
Politicienii pro-europeni sunt așteptați la Muzeul Național de Istorie, duminică, pentru semnarea unui „Pact pentru Europa”.

Blocul „Împreună” spune că 15 partide sunt așteptate să semneze duminică un „Pact pentru Europa”, inclusiv partidul de guvernământ PAS. Formațiunea MAN a primarului Chișinăului, Ion Ceban, a spus Europei Libere că va fi și ea printre semnatari.

Un lider al blocului „Împreună”, Igor Munteanu, a spus Europei Libere că semnarea pactului prin care politicienii pro-occidentali vor să promită că nu se vor abate de la obiectivul de integrare europeană va avea loc la Muzeul Național de Istorie din capitală.

PAS și MAN vor semna

Spicherul Igor Grosu, liderul PAS, a spus public în luna aprilie că partidul de guvernământ va semna pactul, iar o consilieră a spicherului a spus Europei Libere joi că declarația rămâne valabilă.

Deputatul Gaik Vartanean, un aliat apropiat al primarului Chișinăului, a confirmat Europei Libere că MAN va semna pactul, dar nu a precizat dacă cel care își va pune semnătura va fi chiar liderul partidului, Ion Ceban.

Primarul Ceban spune că sprijină aderarea R. Moldova la UE, deși a criticat-o în trecut și a exprimat poziții pro-ruse, pe când făcea parte din Partidul Socialiștilor.

Igor Munteanu de la blocul „Împreună” a declarat Europei Libere recent că politicienii pro-occidentali trebuie să fie „îngăduitori” în mod „strategic” față de „erorile” trecute ale primarului.

Deputatul Vartanean a spus că MAN va demonstra „prin acțiuni” că este pro-european și va oferi „surprize plăcute” celor care sprijină integrarea europeană.

La pact da, la prezidențiale ba

Semnarea „Pactului pentru Europa” va avea loc într-un moment în care încep pregătirile pentru un referendum despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană convocat de președinta Maia Sandu și stabilit de parlament prin votul deputaților PAS pentru 20 octombrie, concomitent cu alegerile prezidențiale.

Dacă partidele pro-europene sprijină toate un vot „da” la referendum, atunci ele au poziții diferite față de participarea la prezidențiale.

Președinta Sandu, fondatoarea PAS, spune că va cere electoratului un al doilea mandat, cu promisiunea să ducă la bun sfârșit integrarea în UE.

Blocul „Împreună” format din patru partide mici ale opoziției pro-europene spune că este încă în căutarea unui candidat propriu la prezidențiale și că integrarea europeană nu trebuie monopolizată de un singur partid sau politician.

Liderul MAN, Ion Ceban, a promis miercuri că va anunța „în scurt timp” ce a decis: candidează și el la prezidențiale sau nu. Întrebat de Europa Liberă în ce zi va fi făcut anunțul, reprezentantul primarului, Vartanean, a spus că MAN abia urmează să aibă o ședință pentru a lua această decizie.

Ce a căutat omul primarului la întâlnirea cu Dodon, Morari și Vlah

Primarul Ceban a devenit ținta unor critici ale pro-europenilor după ce și-a trimis reprezentantul, chiar pe Gaik Vartanean, la o întâlnire recentă dominată de politicieni pro-ruși, care au discutat și ei despre ideea unui candidat comun la prezidențiale.

Întâlnirea a fost organizată de fosta jurnalistă, Natalia Morari, aflată într-o relație cu fugarul Veaceslav Platon căutat pentru presupuse crime financiare, iar la ea au mai participat fostul președinte pro-rus Igor Dodon și fosta guvernatoare a autonomiei găgăuze, Irina Vlah, în trecut colegi de Partid Socialist și cu Ceban, și cu Vartanean.

„Această întâlnire a fost un simplu schimb de opinii ale opoziției în ansamblu, nu contează că e pro-europeană, centristă sau de stânga”, a spus Vartanean Europei Libere.

Explicând prezența sa la discuții, Vartanean a mai spus că a fost acolo pentru a întreține „un dialog politic” și a „asculta cine și ce spune”, nu pentru a găsi vreun candidat la prezidențiale, iar importanța întâlnirii ar fi fost „exagerată”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Servicii stomatologice gratuite pentru pacienții cu nevoi speciale

Serviciile stomatologice vor fi acoperite de polița de asigurare medicală.
Serviciile stomatologice vor fi acoperite de polița de asigurare medicală.

Persoanele cu nevoi speciale vor putea beneficia, în premieră, de servicii de asistență medicală stomatologică sub anestezie generală, începând cu 1 iunie. Serviciul va fi acordat copiilor la Clinica „Emilian Coțaga” și adulților la Institutul de Medicină Urgentă.

Potrivit ordinului Ministerului Sănătății, persoanele eligibile pentru asistența medicală stomatologică sub anestezie generală trebuie să îndeplinească două criterii:

  • comportament „total necooperant” sau „parțial necooperant”, ce se manifestă în special la persoanele necomunicative, care se opun prin orice mijloc realizării tratamentului stomatologic, capacitatea lor de comunicare fiind absentă sau mult diminuată;
  • risc anestezic ASA II și ASA III.

Riscul anestezic ASA II (Societatea Americană de Anestezie) reprezintă tulburări sistemice ușoare: cardiopatii ce afectează ușor activitatea fizica, diabet zaharat, anemie, vârsta 65-75 ani, obezitatea morbidă, bronșită cronica etc.

ASA 3 reprezintă tulburări sistemice severe: boli cardiace ce limitează activitatea, hipertensiune arterială, diabet zaharat cu complicații vasculare, boli pulmonare cronice care limitează activitatea, angină pectorală, vârsta 75-85 ani, etc.

După evaluarea pacienților cu nevoi speciale, stomatologii din raioane îi vor trimite către cele două instituții medicale. Serviciile stomatologice vor fi acoperite de polița de asigurare medicală.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Germania, Polonia și Franța s-au angajat să consolideze capacitățile de securitate ale Republicii Moldova

Ministra de externe a Germaniei, Annalena Baerbock, și omologul său francez și cel polonez, Radosław Sikorski și Stéphane Séjourné, la o reuniune a „Triunghiului de la Weimar”.
Ministra de externe a Germaniei, Annalena Baerbock, și omologul său francez și cel polonez, Radosław Sikorski și Stéphane Séjourné, la o reuniune a „Triunghiului de la Weimar”.

Țările din „Triunghiul de la Weimar” - Germania, Polonia și Franța - au convenit să acorde ajutor Republicii Moldova în vederea consolidării capacității sale de securitate și apărare.

Cele trei state „s-au angajat să consolideze sectorul de securitate și de apărare al Moldovei, rezistența sa împotriva ingerințelor străine și să sprijine lupta Moldovei împotriva ofensivei hibride rusești”, se spune în declarația fială a miniștrilor de externe din Germania, Polonia și Franța, care s-au întâlnit miercuri, în orașul Weimar, din centrul Germaniei.

Țările din „Triunghiul de la Weimar” vor contribui, de asemenea, la mobilizarea fondurilor UE disponibile pentru inițiative locale și dezvoltare, pentru promovarea integrării europene și combaterea dezinformării, se arată în textul publicat pe site-ul ministerului german de Externe.

După revenirea la putere în Polonia a liberalilor pro-europeni, formatul numit „Triunghiul de la Weimar” a cunoscut un nou avânt, iar șefii diplomațiilor din cele trei țări au discutat despre cum să mențină acest impuls și să elaboreze o nouă agendă geopolitică pentru o UE mai puternică.

„Uniunea Europeană trebuie să devină un adevărat actor geopolitic și furnizor de securitate, capabil să răspundă provocărilor actuale de securitate și să consolideze ordinea internațională. (...) Obiectivul nostru este de a consolida suveranitatea și reziliența europeană”, se spune în declarația citată.

Totodată, miniștrii de externe din Germania, Polonia și Franța s-au angajat „să asigure succesul” procesului de extindere al UE cu Ucraina și Moldova, astfel încât acesta să contribuie la consolidarea stabilității și securității Europei.

„Acest lucru necesită un proces de aderare bazat pe merite și un sprijin puternic pentru eforturile Ucrainei și ale Republicii Moldova de a progresa în ceea ce privește reformele și de a îndeplini criteriile necesare pentru a lansa negocierile de aderare la UE până la sfârșitul președinției belgiene a Consiliului și pentru a deschide apoi grupul de negociere „fundamentală” cu ambele țări”, se mai spune în declarație.

La începutul lunii aprilie, ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi, a purtat discuții la Berlin cu șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, despre sprijinul oferit Republicii Moldova de trioul de la Weimar în contextul războiului din Ucraina.

Formatul de la Weimar a fost lansat în 1991 de miniștrii de externe ai Franței, Germaniei și Poloniei, având ca obiectiv un viitor european comun.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Partidele de stânga europene fac front comun împotriva extremei-drepte

Social-democratul olandez, Frans Timmermans, luptă cu extrema-dreapta la el acasă, după alegerile câștigate în toamnă de anti-imigraționistul Geert Wilders, care încă n-a reușit să facă guvern, dar și în Uniunea Europeană.
Social-democratul olandez, Frans Timmermans, luptă cu extrema-dreapta la el acasă, după alegerile câștigate în toamnă de anti-imigraționistul Geert Wilders, care încă n-a reușit să facă guvern, dar și în Uniunea Europeană.

Câteva partide stângiste de frunte din Uniunea Europeană au promis să nu facă alianțe cu extrema-dreaptă și să combată „ura, rasismul și xenofobia” înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, la care extremiștii de dreapta au șanse să-și consolideze poziția.

„În vremuri instabile este nevoie de un curs clar și de o atitudine fermă. Nu sunt permise aproximările sau lașitatea”, se spune într-un apel comun, publicat joi și citat de Guardian.

Printre semnatari se află Raphaël Glucksmann, liderul Partidului Socialist francez la alegerile din iunie, și Frans Timmermans, fost vicepreședinte al Comisiei Europene, membru de frunte în Partidul Muncii din Olanda.

Alți semnatari sunt lideri de partide de stânga din Belgia, Spania, Germania, Polonia și Italia.

„Într-o vreme când extrema dreaptă face progrese în întreaga Europă, promitem solemn să nu renunțăm la principiile noastre democratice, umaniste și unite”, se spune în apel.

Formațiunile semnatare se obligă să nu intre în alianțe la nivel național sau european cu extrema-dreaptă și să excludă din „familia social-democrată” orice partid care se va abate de la acest principiu.

Apelul vine după ce actuala președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a refuzat să excludă o eventuală colaborare a grupării sale de centru-dreapta cu grupări aflate mai spre dreapta, inclusiv Fratelli di Italia, PiS din Polonia sau Vox din Spania.

Sondajele de opinie sugerează că social-democrații vor încheia alegerile europene din iunie din nou pe locul al doilea. Dar partidele de extremă-dreapta și ultraconservatoare și-ar putea mări semnificativ influența în legislativul UE, terminând pe locul întâi în nouă țări, inclusiv în Austria, Franța sau Olanda și pe locul al doilea sau al treilea în alte nouă țări, printre care Germania, Spania, Portugalia și Suedia.

Semnatarii apelului stângii spun că vor rămâne vigilenți indiferent de rezultatul scrutinului european. „Vom fi acolo. Când veți ataca drepturile femeilor sau persoanelor LGBTQI+, vom fi acolo”, promit politicienii europeni de stânga, atrăgând atenția că dacă un cetățean european este atacat sau umilit „pentru cine este”, atunci toată Europa este atacată sau umilită. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Norvegia nu mai primește turiști ruși, din solidaritate cu ucrainenii

Ambasada Norvegiei de la Moscova a fost una dintre primele care au suspendat emiterea de vize pentru ruși din cauza invaziei din Ucraina.
Ambasada Norvegiei de la Moscova a fost una dintre primele care au suspendat emiterea de vize pentru ruși din cauza invaziei din Ucraina.

Norvegia a anunțat joi că poliția ei de frontieră va putea refuza intrarea în țară chiar și rușilor cu vize valabile.

Țara nordică nemembră în UE, dar membră în Spațiul Schengen, a încetat, practic, să mai emită vize de intrare pentru ruși în primăvara anului 2022, după ce Rusia a invadat pe scară largă Ucraina.

Într-un anunț plasat la 23 mai pe pagina de net a ministerului de Externe de la Oslo, se spune că începând din 29 mai poliția de frontieră va putea trimite înapoi chiar și rușii care au vize „în regulă”, emise înainte de 2022 sau emise de alte țări din Spațiul Schengen, dacă scopul călătoriei lor este turismul sau alte activități „ne-esențiale”.

„Decizia de a înăspri regulile intrării este în conformitate cu poziția Norvegiei de a se plasa de partea aliaților și partenerilor ei în reacția față de războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat ministra norvegiană a Justiției și Securității Publice, Emilie Enger Mehl (Partidul de Centru).

În comunicat se spune că vor fi garantate excepții, de pildă pentru vizite la rude de gradul I cu reședința în Norvegia sau pentru cetățenii ruși care muncesc sau studiază în alte țări Schengen.

Țările din UE și Schengen au înăsprit în grade diferite politica acordării de vize cetățenilor ruși după invazia pe scară largă rusească din Ucraina, în 2022.

Unele țări ca Cehia sau statele baltice au oprit imediat eliberarea de vize Schengen pentru ruși, iar în unele cazuri restricțiile i-au vizat și pe cetățenii R. Belarus, care sprijină invazia rusă din Ucraina.

Norvegia, membră NATO și vecină cu Rusia în nordul extrem al Europei, se numără printre țările care sprijină cel mai mult Ucraina invadată de ruși, pe plan politic, umanitar și militar. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Britanicii spun că China furnizează Rusiei arme letale, în vreme ce Moscova anunță un nou avans în Donbas

Lansator rusesc de rachete „Grad” în acțiune pe frontul din Ucraina, într-o fotografie distribuită la 21 mai de ministerul rusesc al Apărării, fără localizare.
Lansator rusesc de rachete „Grad” în acțiune pe frontul din Ucraina, într-o fotografie distribuită la 21 mai de ministerul rusesc al Apărării, fără localizare.

China livrează Rusiei asistență letală, de folosit în războiul împotriva Ucrainei, a spus miercuri ministrul britanic al Apărării, Grant Shapps, insistând că această colaborare contrazice efortul Beijingului de a se prezenta ca un factor de pace.

Oficialul britanic a făcut dezvăluirea la o conferință ținută la Londra, spunând că se bazează pe datele serviciilor de informații britanice și americane.

„Astăzi pot revela că avem dovezi că Rusia și China colaborează la echipamente de folosit în Ucraina”, a spus Shapps.

El a precizat că s-a hotărât să facă publică implicarea chineză împotriva Ucrainei ca să convingă guvernele occidentale care mai stau pe gânduri să trimită de urgență asistență militară țării invadate pe scară largă de Rusia.

DPA notează că declarația vine după ce președintele rus Vladimir Putin a vizitat China la începutul lunii mai, ridicând în slăvi starea relațiilor bilaterale.

Și mai recent, Julianne Smith, ambasadoarea SUA la NATO, a spus că China continuă să vândă rușilor tehnologie de drone și ingrediente pentru praf de pușcă, printre altele.

Între timp, Rusia a anunțat miercuri o nouă victorie pe frontul din estul Ucrainei, recucerind Klișciivka, unul din cele câteva sate pe care Kievul le controla din nou după contraofensiva sa din 2023.

Klișciivka, recucerită de ucraineni în septembrie, se află în regiunea Donețk, unde armata ucraineană s-a găsit în ultimele două săptămâni sub presiune sporită, pe fondul ofensivei rusești de la Harkov.

AFP scrie că satul este aproape la marginea de sud a orașului distrus Bahmut, controlat acum de ruși, și avea 500 de locuitori înaintea războiului.

Ucraina nu a comentat de îndată anunțul rusesc, dar președintele Volodimir Zelensky a recunoscut în adresarea sa video de marți că situația de pe linia frontului este „extrem de dificilă”. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cetățenii moldoveni care muncesc în Spania vor putea solicita pensii și îndemnizații, de la 1 iunie

Un Acord în domeniul securității sociale între Republica Moldova și Regatul Spaniei a fost semnat la Madrid pe 21 iulie 2022.
Un Acord în domeniul securității sociale între Republica Moldova și Regatul Spaniei a fost semnat la Madrid pe 21 iulie 2022.

Cetățenii moldoveni care muncesc sau au muncit în Spania și au plătit contribuții sociale vor putea să valorifice perioada lucrată nu numai în această țară, dar și în Republica Moldova, începând cu 1 iunie, după ce un acord privind securitatea socială dintre cele două țări va intra în vigoare.

Fiecare stat va calcula și va achita pensia proporțional perioadei de asigurare realizate pe teritoriul său, în conformitate cu legislația națională, precizează Casa Națională de Asigurări Sociale.

Cetățenii moldoveni vor putea solicita de la autoritățile spaniole pensii pentru limită de vârstă, pensii de dizabilitate cauzată de o afecțiune generală, pensii şi indemnizații de dizabilitate cauzată de un accident de muncă sau o boală profesională, precum și pensii de urmaș.

De aceleași drepturi vor beneficia și cetățenii Spaniei care muncesc sau au muncit în Republica Moldova.

Solicitanții de pensii și alte prestații sociale prevăzute de noul acord vor putea să depună o cerere la Casa Națională de Asigurări Sociale din Chișinău sau la instituția competentă din Spania.

Acordul în domeniul securității sociale între Republica Moldova și Spania a fost semnat la Madrid pe 21 iulie 2022.

În prezent, CNAS aplică prevederile a 16 acorduri în domeniul securității sociale semnate cu următoarele state: România, Portugalia, Bulgaria, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Polonia, Ungaria, Belgia, Lituania, Germania, Turcia, Belarus, Elenă și Italia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

R. Moldova va avea acces la fonduri europene pentru ocuparea forței de muncă și incluziunea socială

Ministrul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, Alexei Buzu (stânga), și Comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi social, Nicolas Schmit, după semnarea acordului dintre UE și R. Moldova, Bruxelles, 21 mai.
Ministrul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, Alexei Buzu (stânga), și Comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi social, Nicolas Schmit, după semnarea acordului dintre UE și R. Moldova, Bruxelles, 21 mai.

Republica Moldova va avea acces la fonduri europene pentru realizarea politicilor de ocupare a forței de muncă, incluziune socială și reducere a sărăciei.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a semnat marți, la Bruxelles, un acord cu Uniunea Europeană pentru participarea Republicii Moldova la componenta privind ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) a Fondului social european (FSE+).

Acordul ar avea menirea să crească oportunitățile de angajare și promovarea inovării sociale în Republica Moldova.

„Este un pas extrem de important pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru continuarea reformelor începute, în special în domeniul ocupării forței de muncă și inspecția muncii”, a declarat ministrul Alexei Buzu, citat de serviciul său de presă.

Fondul social european își propune să sprijine asigurarea unor niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, a unei protecții sociale echitabile și a unei forțe de muncă calificate și reziliente, pregătite pentru piața muncii din viitor, precum și a unor societăți favorabile incluziunii și bazate pe coeziune, ce urmăresc să eradicheze sărăcia și să pună în aplicare principiile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale, potrivit sursei citate.

Totodată, acordul ar permite Republicii Moldova să participe la diverse inițiative și proiecte europene, menite să sprijine reformele în domeniul muncii și protecției sociale.

Cu ocazia semnării acordului cu UE, autoritățile de la Chișinău și-au reafirmat angajamentul de a promova incluziunea socială, de a îmbunătăți condițiile de muncă și de a crea oportunități egale pentru toți cetățenii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un parlamentar britanic a revenit la lucru după ce i-au fost amputate mâinile și picioarele

Mackinlay spune că vrea să candideze la un nou mandat, la alegerile de anul acesta.
Mackinlay spune că vrea să candideze la un nou mandat, la alegerile de anul acesta.

Craig Mackinlay, membru în parlamentul Marii Britanii din partea Conservatorilor, a intrat neajutat de nimeni în sala de dezbateri, miercuri, în aplauzele și ovațiile celor prezenți, la 6 luni după ce a rămas fără mâini și picioare.

În toamna trecută, parlamentarul de 57 de ani a intrat în comă din cauza sepsisului (o formă agravată a septicemiei), iar doctorii au fost nevoiți să-i amputeze mâinile și picioarele.

„De obicei nu permitem aplauzele”, a spus miercuri spicherul Lindsay Hoyle, în vreme ce soția și fetița de patru ani a lui Mackinlay priveau de la galerie întoarcerea lui la serviciu. „Dar asta este o excepție”.

Mackinlay a spus că vrea să fie cunoscut de acum ca „parlamentarul bionic” și că va face campanie pentru depistarea timpurie a simptomelor septicemiei și sepsisului. El a mai promis să facă eforturi să convingă sistemul național de sănătate NHS, care l-a tratat, salvându-i viața, să ofere tratament și proteze încă și mai bune oamenilor care și-au pierdut mai mult de un membru.

Associated Press relatează că parlamentarul a povestit într-o serie de interviuri cum a fost dus la spital pe 28 septembrie după ce i s-a făcut rău. La spital, a spus el, s-a colorat în „albastru aprins” odată ce sepsisul a blocat circulația sângelui înspre membrele sale.

Atunci, doctorii i-au spus soției lui Mackinlay că șansele lui de supraviețuire sunt de 5%. La 1 decembrie i-au fost amputate mâinile și picioarele. „Am avut noroc că mi-au salvat destul deasupra coatelor și genunchilor”, a spus parlamentarul.

Mackinlay, care reprezintă în parlament, din 2015, un district din sudul Angliei, spune că vrea să candideze din nou, anul acesta.

„Oamenii habar n-au cât de vesel pot să fiu”, a declarat el în Daily Telegraph. „Nu prea am avut motive de bucurie în ultima vreme, dar asta este firea mea. Dar, pe de altă parte, când nu poți face mare lucru într-o anume chestiune, nu are rost să te consumi prea tare”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Anca Dragu: Firmele românești sunt tot mai interesate să investească în R. Moldova

Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naţionale a Moldovei
Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naţionale a Moldovei

Firmele românești sunt tot mai interesate să investească în Republica Moldova, în condițiile în care economia moldoveană se află pe o traiectorie pozitivă, a declarat guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, la o conferință de la București dedicată pieței financiar-bancare.

„În special, văd interes din partea companiilor din România, care sunt fie companii românești, fie companii cu capital din Uniunea Europeană, dar care se uită acum cu mai mult interes să treacă Prutul şi să-şi extindă operațiunile în Republica Moldova”, a spus Anca Dragu.

Guvernatoarea a declarat că BNM urmărește să îmbunătățească rating-ul de țară și să extindă agențiile de rating care evaluează riscul în cazul Moldovei, ceea ce ar atrage mai mulți investitori. „Desigur, un rating mare atrage și nevoia unor randamente mai ridicate, pentru că vorbim de apetitul pentru risc pe care investitorii îl au”, a menționat Anca Dragu, la conferința „Piaţa financiar-bancară”, citată de Agerpres.

Inflația la nivel scăzut și o rată a dobânzii de politică monetară de 3,6% - sunt elemente care „dau încredere” şi „perspective bune” unor investiții în Republica Moldova, a spus guvernatoarea.

„Economia Moldovei în acest moment arată bine, aș putea spune. Indicatorii macroeconomici sunt pe o traiectorie pozitivă. M-aș referi în primul rând la rata inflației, variabilă care este mai mult în curtea BNM. Avem rata inflației de 3,51% pentru luna aprilie, ceea ce ne-a permis să reducem rata de politică monetară până la 3,6%”, a menționat Anca Dragu.

Ea a relevat că BNM a redus şi rezervele minime obligatorii, iar pe piață există acum, pe termen scurt, lichidități în exces. „Tocmai de aceea, ne uităm la posibilități de a extinde maturitățile şi de a forma o curbă a randamentelor care să ne ajute în toate procesele de finanțare, atât pe plan intern, cât şi pentru finanțările care vin din exterior şi pentru investitorii străini”, a adăugat guvernatoarea BNM.

Vorbind despre sectoarele în care există oportunități de investiții, Anca Dragu a menționat, în primul rând, domeniul IT.

„Cadrul macroeconomic este unul prietenos cu investițiile, iar zone multe din economie sunt extrem de prietenoase cu investitorii - şi m-aş referi aici la zona de IT. (...) Deci, posibilități de investiții sunt în multe domenii: IT, servicii şi producție, bineînțeles, iar cadrul macroeconomic şi politicile generale ale statului sunt foarte pro-investiții şi susţin mediul privat”, a adăugat guvernatoarea Anca Dragu.

La aceeași conferință, organizată de Ziarul Bursa, reprezentanți ai ministerului român de finanțe au declarat că oferă suport colegilor din Republica Moldova în ceea ce priveşte emisiunea de obligațiuni pentru persoane fizice, un proces care devine din ce în ce mai important pentru cele două țări.

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor de la București, Alin Marius Andrieş, a spus că, în perioada următoare, va fi creată infrastructura care să permită achiziția online a obligațiunilor de către românii din diaspora, iar de acest cadru ar fi „foarte interesați” şi reprezentanți din Republica Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sentința în cazul bărbatului care a aruncat cu cocktailuri Molotov în ambasada rusă (video)

Flăcări și fum în curtea Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, în timpul votării în alegerile prezidențiale ruse, pe 17 martie 2024.
Flăcări și fum în curtea Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, în timpul votării în alegerile prezidențiale ruse, pe 17 martie 2024.

Judecătoria Chișinău a pronunțat sentința în cazul bărbatului care în ziua alegerilor prezidențiale ruse din 17 martie a aruncat cocktailuri Molotov peste gardul Ambasadei Rusiei la Chișinău.

Magistrații au decis marți să-i aplice bărbatului o pedeapsă cu muncă neremunerată în folosul comunității de 150 de ore, întrucât cauza penală a fost examinată prin prisma acordului de recunoaștere a vinovăției, semnat de inculpat.

Totodată, judecătorii au inclus în termenul pedepsei perioadele de aflare a acestuia în stare de reținere, arest preventiv și arest la domiciliu, din perioada 17 martie – 6 mai, adică 50 zile, calculându-se o zi de arest preventiv pentru 4 ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

Astfel, magistrații au considerat că pedeapsa aplicată sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 150 ore a fost deja executată.

Sentința este definitivă, dar poate fi atacată în decurs de 15 zile.

Anterior, autoritățile ruse au cerut Chișinăului să aplice pedepse severe atacatorului.

Pe 17 martie, un bărbat a aruncat două cocktailuri Molotov peste gardul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, perturbând pentru scurt timp procesul votării în timpul alegerilor prezidențiale ruse. Europa Liberă a filmat incidentul.

Poliția l-a reținut imediat după incident, spunând că suspectul are cetățenie dublă moldoveană și rusă. Potrivit autorităților, bărbatul și-a motivat gestul prin „unele nemulțumiri care le are în raport cu acțiunile autorităților ruse”.

Secția de votare de la Ambasada Federației Ruse la Chișinău a fost singura deschisă cu acordul autorităților moldovene, dar Rusia a mai deschis șase secții de votare în regiunea transnistreană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

update

Rusia provoacă confuzie în vecini cu un pretins plan de revizuire a frontierei maritime în Marea Baltică

Militari ruși la exerciții pe malul Mării Baltice în august 2022, la câteva luni după ce invadarea Ucrainei a tensionat și mai multe relațiile Moscovei cu vecinele din NATO.
Militari ruși la exerciții pe malul Mării Baltice în august 2022, la câteva luni după ce invadarea Ucrainei a tensionat și mai multe relațiile Moscovei cu vecinele din NATO.

Agențiile de presă rusești au spus miercuri că Rusia nu are de gând să-și revizuiască frontierele maritime din Marea Baltică, după ce fusese publicat un proiect de decret care părea să prevadă asemenea intenție. Incidentul a tensionat relațiile deja dificile ale Moscovei cu vecinii din NATO.

Agențiile de presă rusești și internaționale au relatat miercuri că ministerul rus al Apărării a propus o revizuire a granițelor apelor teritoriale rusești în Marea Baltică, potrivit unui proiect de decret guvernamental.

Decretul rusesc citat de Reuters, datat 21 mai, prevedea ajustarea granițelor în jurul insulelor rusești din partea estică a Golfului Finlandei și al Kaliningradului.

„Trecerea frontierei de stat a Federației Ruse pe mare se va modifica”, se spunea într-un sumar al decretului.

Din text nu reieșea limpede de ce trebuie modificate granițele, nici cum anume vor arăta ele și dacă s-a ținut vreo consultare prealabilă cu țările din jurul Mării Baltice, care sunt toate membre în NATO.

Ministra de Externe a Finlandei, Elina Valtonen, a reacționat spunând că Rusia ar trebui să se supună Convenției ONU privind Legea Mărilor.

Lituania a spus că anunțul rusesc este o ilustrare a „războiului hibrid” pe care îl poartă Moscova împotriva lumii democratice și mai ales a vecinelor sale.

Dar după puțin timp, agențiile de știri rusești au venit cu o nouă relatare pe aceeași temă, citând o sursă din Apărarea rusă cu declarația că nu există vreun plan de retrasare a frontierelor rusești din Marea Baltică.

Confuzia stârnită de relatările contradictorii ilustrează relațiile extrem de tensionate ale Rusiei cu vecinele sale europene.

Incidentul vine la numai o zi după ce Finlanda a cerut ajutorul Uniunii Europene, a cărei membră este, pentru contracararea fluxului de migranți din țări ca Siria sau Somalia pe care Moscova i-ar „împinge” spre granița ruso-finlandeză.

Rusia neagă că ar face asta.

Anterior, mai multe țări de la Marea Baltică s-au plâns că în spațiile lor aeriene s-au semnalat bruiaje ale sistemului de navigație GPS. Țările baltice au dat vina direct pe Rusia, acuzând-o că pune în pericol siguranța aviației civile. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministrul Mihai Popșoi va întreprinde o vizită oficială la București

Miniștrii de Externe ai României și Republicii Moldova - Luminița Odobescu și Mihai Popșoi, susțin o conferință de presă, în timpul vizitei ministrului moldovean la București, 6 februarie 2024.
Miniștrii de Externe ai României și Republicii Moldova - Luminița Odobescu și Mihai Popșoi, susțin o conferință de presă, în timpul vizitei ministrului moldovean la București, 6 februarie 2024.

Vicepremierul și ministrul de externe, Mihai Popșoi, va face o vizită oficială la București, în perioada 23-24 mai.

Șeful diplomației moldovene va purta discuții cu ministrul român de externe, Luminița Odobescu, și va participa la un forum dedicat securității de la Marea Neagră - Black Sea and Balkans Security Forum.

În cadrul panelului de discuții „Importanța strategică a Mării Negre. De ce avem nevoie de o Marea Neagră liberă și deschisă?”, ministrul Popșoi se va referi la importanța strategică și economică a regiunii Mării Negre, precizează un comunicat al ministerului de Externe.

Temele principale ale ediției din acest an ale forumului sunt războiul din Ucraina și impactul acestuia asupra securității în regiunea Mării Negre; integrarea europeană a Ucrainei și Republicii Moldova și susținerea acestui proces în actualul context european. Pe agendă se mai află chestiuni legate de securitatea energetică și alimentară în regiunea Mării Negre.

Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, s-a aflat ultima dată la București în luna februarie, la scurt timp după numirea în această funcție.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Câteva țări europene recunosc statul palestinian după șapte luni de război în Gaza

Recunoașterea statului palestinian împarte în două continentul european aproximativ pe linia fostei Cortine de Fier: esticii sunt „pentru” din vremea comunismului, vesticii se alătură abia acum.
Recunoașterea statului palestinian împarte în două continentul european aproximativ pe linia fostei Cortine de Fier: esticii sunt „pentru” din vremea comunismului, vesticii se alătură abia acum.

Trei țări europene: Norvegia, Irlanda și Spania, au anunțat miercuri, într-un demers sincronizat, noi pași spre recunoașterea statului palestinian, după mai bine de șapte luni de lupte între Israel și milițiile Hamas în Fâșia Gaza.

La Oslo, premierul norvegian Jonas Gahr Stoere a spus că, recunoscând Palestina la 28 mai, țara sa vrea să dea un impuls nou „forțelor moderate” din Orientul Mijlociu, care „au pierdut teren” în conflictul „brutal și prelungit” din Gaza.

Spania și Irlanda au venit aproape în același timp cu anunțuri similare.

Alte țări europene care se pregătesc să recunoască statul palestinian sunt Belgia, Slovenia și Malta.

Din 1988, statalitatea palestiniană a fost recunoscută de 139 din cele 193 de țări membre în ONU.

În Europa, statul palestinian este recunoscut mai ales de țările din est, care au moștenit această relație de la fostele lor regimuri comuniste, în general pro-palestiniene și ostile față de Israel.

Moldova și țările baltice sunt singurele foste republici sovietice care nu recunosc statul palestinian.

Actuala guvernare israeliană, de dreapta, condamnă orice nouă recunoaștere a statului palestinian, văzând-o ca pe o formă de sprijin pentru mișcarea Hamas, considerată teroristă inclusiv de UE.

Ministrul israelian de Externe Israel Katz a anunțat miercuri rechemarea ambasadorilor țării sale în Norvegia și Irlanda, spunând că mesajul lor către Hamas ar fi că „merită să fii terorist”.

Anunțurile celor trei țări europene au fost salutate în schimb de Organizația pentru Eliberarea Palestinei și gruparea rivală ei, Hamas. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Britanic mort într-un avion singaporez lovit de turbulențe

Interiorul aeronavei lovită de turbulențe după aterizarea la Aeroportul Internațional Suvarnabhumi din Bangkok.
Interiorul aeronavei lovită de turbulențe după aterizarea la Aeroportul Internațional Suvarnabhumi din Bangkok.

Un bărbat britanic vârstnic a murit, iar aproape 30 de pasageri au fost răniți când un avion Singapore Airlines a fost lovit de turbulențe, căzând aproape 2000 de metri în câteva minute deasupra Oceanului Indian, marți.

Zborul Londra-Singapore a fost deviat spre aeroportul din Bangkok, unde răniții au primit îngrijiri medicale.

Autorități citate de Associated Press au spus că bărbatul ar fi putut deceda din cauza unui atac de cord, dar informația nu a fost confirmată.

Avionul de tip Boeing 777-300ER, plecat de la Heathrow, avea la bord 211 pasageri și 19 membri ai echipajului.

Un pasager citat de Reuters a spus că avionul a început să se ridice cu partea din față, după care a părut să cadă brusc, iar mulți pasageri s-au izbit cu capetele de locurile pentru bagaje. Cel mai rău s-au rănit cei care nu erau legați cu centura de siguranță, și cei aflați în spații comune, a mai spus martorul ocular.

Imagine din interiorul avionului Singapore Airlines după aterizarea la Bangkok.
Imagine din interiorul avionului Singapore Airlines după aterizarea la Bangkok.

La Bangkok, după aterizare, în avion au intrat echipe medicale despre care același pasager a spus că au părut surprinse de amploarea impactului.

Datele site-ului FlightRadar24, analizate de AP, arată zborul SG321 mai întâi la o altitudine de croazieră de 11.300 m, apoi căzând la 9.400 m, în numai trei minute. Aeronava a rămas apoi la 9.400 de metri, aterizând la Bangkok la mai puțin de o jumătate de oră după incident. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Israelul cere țărilor „civilizate” să promită că nu-i vor aresta liderii, dacă vor exista mandate pe numele lor

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a calificat încă de luna trecută perspectiva unui mandat internațional de arestare pe numele lui drept „acțiune antisemită fără precedent”.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a calificat încă de luna trecută perspectiva unui mandat internațional de arestare pe numele lui drept „acțiune antisemită fără precedent”.

Guvernul din Israel a făcut apel la „națiunile lumii civilizate” să se opună cererii procurorului Curții Penale Internaționale (CPI) de a se emite mandate de arestare pe numele liderilor lui și să promită că dacă se va ajunge până acolo, nu-i vor aresta.

Procurorul CPI Karim Khan a cerut deocamdată emiterea unor mandate pe numele liderilor israelieni și ai mișcării Hamas, considerată teroristă inclusiv în SUA și UE, dar nu este sigur că judecătorii instanței internaționale vor decide să le emită.

Procurorul îi acuză pe premierul israelian Benjamin Netanyahu și pe ministrul Apărării Yoav Gallant de crime de război, prin atacarea și înfometarea deliberată a civililor din Gaza, de la începerea războiului cu Hamas, în toamna trecută.

Liderii Hamas sunt acuzați la rândul lor că au ordonat uciderea, violarea și răpirea civililor, la 7 octombrie.

Israelul, secondat de principalul său aliat, SUA, a condamnat inițiativa procurorului Khan, calificând-o drept o încercare de amestec în campania sa militară împotriva terorismului.

Demersul procurorului a fost apreciat pozitiv doar de câteva țări occidentale, ca Belgia sau Franța.

Teoretic, țările care recunosc CPI ar fi datoare să-i aresteze pe Netanyahu, Gallant sau pe liderii Hamas, odată ce intră pe teritoriul lor.

Întrebat marți dacă liderii israelieni vor evita călătoriile, în eventualitatea emiterii mandatelor, un purtător de cuvânt al guvernului din Israel a spus: „Haideți să nu anticipăm”.

Un expert în CPI contactat de Europa Liberă, profesorul David Bosco de la Universitatea Bloomington, a declarat că vede șanse mai mari ca judecătorii să aprobe eliberarea de mandate pentru liderii Hamas, ale căror acțiuni sunt mai ușor de încadrat penal.

El a mai anticipat că vor fi presiuni politice asupra instanței inclusiv pentru că demersul lui Khan ar putea influența negativ șansele ajungerii la armistițiu în Gaza.

În urmă cu un an, CPI a emis mandate pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al unei funcționare ruse de rang înalt, în legătură cu deportarea și adoptarea forțată a copiilor ucraineni în Rusia. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

UE aprobă folosirea avuțiilor rusești înghețate pentru înarmarea Ucrainei

Folosirea profitului generat de conturile înghețate ale Băncii Rusiei în interesul Ucrainei a fost discutată luni de zile de țările europene. Unii se tem că ar putea „speria” alte terțe țări care vor să-și țină banii în UE.
Folosirea profitului generat de conturile înghețate ale Băncii Rusiei în interesul Ucrainei a fost discutată luni de zile de țările europene. Unii se tem că ar putea „speria” alte terțe țări care vor să-și țină banii în UE.

Uniunea Europeană și-a dat acordul pentru un plan de a folosi profiturile generate de avuțiile înghețate ale băncii centrale a Rusiei pentru ajutorarea militară a Ucrainei. SUA și Marea Britanie au venit cu un plan încă și mai ambițios.

Măsura aprobată marți de Consiliul European este puternic sprijinită de Ucraina. Rusia a condamnat-o încă atunci când s-a aflat în fază de ipoteză, numind-o „furt” și avertizând cu represalii.

Planul prevede ca 90% din profiturile confiscate să fie vărsate într-un fond de ajutorare militară a Ucrainei, iar restul de 10% să fie date Ucrainei pentru alte proiecte, inclusiv de reconstrucție.

Europenii speră ca avuțiile rusești înghețate în 2022 să genereze 15 până la 20 de miliarde de euro până în 2027, cu un profit de 3 miliarde deja anul acesta, din care un miliard să ajungă la Kiev în iulie.

Între timp, cum relatează AFP, Statele Unite și Marea Britanie propun un plan similar, mult mai ambițios, în cadrul G7 – grupul celor mai dezvoltate țări din lume.

Planul anglo-american prevede un credit G7 de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu viitoare profituri din avuțiile rusești înghețate în lume.

Dacă va fi aprobat, poate luna viitoare, la un summit G7, scrie AFP, acest plan va fi mai profitabil decât al europenilor.

Măsurile vin pe fondul răspândirii temerilor că Ucraina ar putea fi copleșită de o nouă ofensivă rusească, în vreme ce ajutoarele militare promise de guvernele occidentale întârzie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vine rândul procurorilor anticorupție la vetting

O delegație a Procuraturii Anticorupție, într-o vizită de studiu în Romania
O delegație a Procuraturii Anticorupție, într-o vizită de studiu în Romania

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va transmite comisiei vetting lista procurorilor de la Procuratura Anticorupție care urmează să fie evaluați din punctul de vedere al integrității etice și financiare.

La ședința CSP din 21 mai, membra consiliului, Aliona Nesterov, a prezentat demersul comisiei de evaluare a procurorilor. Ea a explicat că vor fi verificați toți procurorii anticorupție, inclusiv cei delegați acolo din alte procuraturi între 1 ianuarie 2017 și 22 august 2023.

„Consiliul este obligat în termen de cinci zile să trimită comisiei lista procurorilor care urmează să fie evaluați”, a spus Nesterov, precizând că Procuratura Generală deja a întocmit această listă.

Membrii CSP au admis demersul comisiei vetting.

Conform legii, cei care nu vor să fie evaluați își pot da demisia în decurs de 20 de zile după ce au primit notificarea comisiei despre începutul evaluării.

Scrisoarea Veronicăi Dragalin și demisia Tatianei Răducanu

Pe 14 mai, în presă a apărut o scrisoare a șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care scria că o membră a două comisii de evaluare a procurorilor și judecătorilor, Tatiana Răducanu, ar fi avut legături cu oamenii de afaceri controversați Veaceslav Platon și Ilan Șor și că există un proces penal pe acest caz.

Răducanu a negat informația, dar și-a dat demisia din comisiile vetting și pre-vetting la câteva ore după publicarea scrisorii. Parlamentul i-a acceptat demisiile pe 16 mai.

Spicherul Igor Grosu a spus Europei Libere că nu crede întâmplător momentul apariției scrisorii. „Noi cunoaștem nervozitatea, tensiunea unora (...) care au mari probleme să-și justifice averile”, a spus Grosu.

La rândul său, Procuratura Anticorupție a spus, într-un comunicat, că „nu are scopul să discrediteze procedura de pre-vetting și vetting”.

Anterior, Veronica Dragalin declarase că este sceptică față de evaluarea procurorilor.

La începutul lunii mai, ea a spus la o emisiune televizată că a primit deja cereri de demisie de la câțiva procurori care nu vor să treacă prin vetting, însă i-a convins să rămână.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Baerbock: Ucraina are nevoie urgentă de apărare antiaeriană

Localnici dintr-o suburbie a Harkovului pe ruinele caselor lovite de atacuri aeriene rusești, în zorii zilei de 21 mai, 2024.
Localnici dintr-o suburbie a Harkovului pe ruinele caselor lovite de atacuri aeriene rusești, în zorii zilei de 21 mai, 2024.

Ministra de Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, spune că Ucraina are nevoie urgentă să-și consolideze apărarea antiaeriană pe fondul atacurilor rusești tot mai intense.

„Situația din Ucraina s-a înrăutățit din nou, odată cu atacurile aeriene masive rusești asupra infrastructurii civile și cu ofensiva rusească brutală din regiunea Harkovului”, a spus Baerbock marți, în cea de a opta vizită pe care o face la Kiev de la invazia rusească pe scară largă din Ucraina, lansată în februarie 2022.

„Sprijinul nostru se bazează pe convingerea că Ucraina va câștiga acest război”, a mai spus șefa diplomației germane.

AFP amintește că săptămâna trecută președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că ofensiva lansată luna aceasta de Rusia ar putea fi doar un „prim val” și că rușii ar urmări să cucerească orașul Harkov.

El a cerut repetat Occidentului să dea Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană – cel puțin șapte, dintre care două să fie amplasate tocmai la Harkov.

Associated Press notează că Germania a promis recent să dea Ucrainei încă o baterie Patriot, a treia, dar oficialii de la Kiev spun că tot nu este destul.

În vizita ei de marți de la Kiev, ministra germană Annalena Baerbock a mai spus că președintele rus, Vladimir Putin speră, probabil, că Ucraina și aliații ei își vor pierde la un moment-dat avântul, dar se înșeală. „Noi suntem rezistenți”, a asigurat ea.

Înaintea sosirii lui Baerbock la Kiev, forțele aeriene ucrainene au spus că au interceptat 28 din cele 29 de drone de atac de fabricație iraniană lansate de Rusia peste noapte, mai ales în zonele de sud și de est ale țării.

Autoritățile orașului Harkov au spus că un bărbat de 53 de ani a fost rănit de o rachetă rusească lansată asupra infrastructurii de transport.

AP scrie că ministra Annalena Baerbock urma să viziteze chiar Harkovul, marți, dar plecarea într-acolo a fost anulată din motive de securitate. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Funeralii prezidențiale în Iran

Un panou cu chipul președintelui iranian Raisi la Teheran. Liderul suprem Ali Khamenei a spus că el a atins deja „cel mai înalt rang de martiriu”.
Un panou cu chipul președintelui iranian Raisi la Teheran. Liderul suprem Ali Khamenei a spus că el a atins deja „cel mai înalt rang de martiriu”.

Mii de iranieni s-au adunat marți dimineață în orașul Tabriz la procesiunea funerară în onoarea președintelui Ebrahim Raisi și altor șapte membri ai anturajului său, uciși în prăbușirea unui elicopter la 19 mai.

AFP a relatat că participanții purtau portrete ale fostului șef de stat și steaguri naționale când au plecat în marș dintr-o piață centrală a Tabrizului – orașul din nord-estul Iranului spre care se îndrepta președintele în vârstă de 63 de ani când elicopterul s-a prăbușit.

Și-a pierdut viața de asemenea ministrul de Externe, Hossein Amir-Abdollahian, membri ai administrației locale din provincia Azerbaidjanul de Est și ai echipei de pază prezidențiale.

Armata iraniană a pornit o anchetă pentru a stabili cauza prăbușirii elicopterului, ale cărui resturi au fost găsite într-o zonă muntoasă.

Liderul suprem iranian, Ayatollah Ali Khamenei, a declarat cinci zile de doliu național și l-a numit ca președinte interimar pe vicepreședintele Mohammad Mokhber, de 68 de ani.

Presa de stat din Iran a anunțat că alegerile prezidențiale vor avea loc la 28 iunie.

După procesiunea solemnă de marți, trupul lui Raisi va fi dus în provincia Khorasan de Sud joi dimineață, iar apoi în orașul lui natal Mashhad, unde va fi înmormântat joi seară.

O ceremonie funerară cu mii de participanți în onoarea președintelui ultraconservator a fost organizată marți și într-una din piețele centrale ale capitalei Teheran - ca și în mai toate localitățile importante ale țării.

Agențiile de presă notează că la toate adunările, steagul palestinian a fost arborat alături de cel iranian. Iranul este dușmanul declarat al Israelului, pe care vrea să-l distrugă, și sprijină mișcările radicale palestiniene. Milițiile Hamas, angajate de mai multe luni în războiul din Gaza cu Israelul, au fost printre primele care au trimis condoleanțe după moartea lui Raisi. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Legea votului prin corespondență, subiectul unei noi contestații la Curtea Constituțională 

Vicepreședintele socialist al parlamentului, Vlad Batrîncea, a dus la Curtea Constituțională contestația împotriva votului prin corespondență
Vicepreședintele socialist al parlamentului, Vlad Batrîncea, a dus la Curtea Constituțională contestația împotriva votului prin corespondență

Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au contestat luni la Curtea Constituțională legea recentă a votului prin corespondență, spunând că aplicarea ei doar pentru alegătorii moldoveni din unele țări occidentale încalcă principiul drepturilor egale pentru toți alegătorii. 

Autorii sesizării consideră că, prin legea adoptată de majoritatea parlamentară în aprilie și promulgată de președinta Maia Sandu pe 8 mai, guvernarea PAS mai încalcă recomandările Comisiei de la Veneția de a nu modifica legislația electorală cu cel puțin un an înainte de alegeri.

Legea spune că, la alegerile prezidențiale și la referendumul despre aderarea la UE, din 20 octombrie, vor putea vota prin poștă, în premieră, cetățeni moldoveni stabiliți în șase țări: SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.

Autoritățile spun că vor să aplice inițial votul prin poștă pentru moldoveni din țări unde distanțele până la secțiile de votare sunt mari, dar că vor extinde ulterior procedura și pentru alte țări.

Anunțând contestația la Curtea Constituțională, președintele fracțiunii BCS, Vlad Batrîncea, a spus însă că votul prin corespondență în forma actuală poate avantaja puterea, pentru că se aplică acolo unde președinta Maia Sandu a obținut scoruri mari la alegerile din 2020, dar nu și în Rusia, unde a învins, în 2020, Igor Dodon.

Președinta Maia Sandu a spus recent, într-un interviu pentru jurnalistul rus, Yuri Dudi, că țările au fost selectate de către parlament conform „unor criterii clare” și a sugerat că nu are încredere că poșta din Rusia poate asigura că alegerile vor fi corecte.

Legea votului prin corespondență a mai fost contestată la Curtea Constituțională, cu aceleași critici, de aliații din parlament ai oligarhului fugar, Ilan Șor, reuniți într-o mișcare nouă, „Pobeda”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG