Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participa la Kiev la summitul Platforma Crimeea, un proiect al diplomației de la Kiev menit sa retrezească interesul comunității internaționale pentru soarta peninsulei Crimeea anexata ilegal de Rusia în 2014 și a locuitorilor ei. În cadrul evenimentului, președinta Maia Sandu a spus răspicat că regiunea Crimeea este parte a Ucrainei. „Sunt aici pentru a reafirma sprijinul neclintit al Republicii Moldova pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale internațional recunoscute. Crimeea este parte a Ucrainei, iar anexarea sa ilegală este o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Moldova a fost și va continua să fie partenerul dumneavoastră de încredere. Susținem Rezoluția 68/262 „Integritatea teritorială a Ucrainei” a Adunării Generale a Națiunilor Unite, precum și rezoluțiile sale ulterioare”, a declarat Maia Sandu.
După această declarație făcută la Kiev de președinta moldoveană, opoziția socialistă a reacționat imediat, un fruntaș al PSRM, Vlad Batrâncea, spunând la Chișinău că șefa statului și-ar fi depășit cu mult statutul și, în plus, s-ar îngriji mai mult de probleme internaționale decât de cele de acasă.
„Problema Crimeei, a acestui teritoriu, este problema bilaterală a Ucrainei și Rusiei și la sigur nu Republica Moldova, o țară mică, neutră, care are multe probleme interne, trebuie să fie acea parte care să se expună și să ia o poziție”, a spus socialistul Batrâncea.
Observatorii, pe de altă parte, sunt ferm convinși că alinierea R. Moldova la inițiativa diplomației ucrainene este un lucru absolut natural, așa cum afirmă de exemplu Vlad Lupan, fost ambasador moldovean la ONU, acum profesor al unei universități americane:
„R. Moldova este un stat care a votat, în baza interesului său, pentru rezoluția ONU privind integritatea teritorială a Ucrainei. Votând pentru această rezoluție, noi pornim de la interesul nostru de menținere a integrității teritoriale și suveranității R. Moldova și rezolvarea conflictului transnistrean. Sunt o serie de documente internaționale, care au fost semnate de R. Moldova, Ucraina, Rusia, Georgia, Azerbaidjan etc., etc., de exemplu documentul de la Helsinki din 1975, despre inviolabilitatea frontierelor. Î
Noi nu atacăm Federația Rusă, nu facem acțiuni militare împotriva lor...
n cazul R. Moldova, a Ucrainei, a Georgiei, aceste criterii nu au fost menținute, deci, în aceste circumstanțe este absolut natural ca R. Moldova, în interesul său, nu al altui stat, să se alăture unei platforme care presupune integritatea teritorială a acestor foste state din spațiul sovietic. Se va supăra Federația Rusă că ne-am unit forțele, cel puțin politic? Pentru că este o declarație politică – noi nu atacăm Federația Rusă, nu facem acțiuni militare împotriva lor. Noi creăm o platformă în care țările respective discută despre faptul că teritoriile lor, contrar acordurilor internaționale semnate, au fost preluate de către un alt stat. Acel stat sigur că este nemulțumit de faptul că este arătat cu degetul, dar, dacă nu faci lucrul acesta, Federația Rusă are capacitate și putere suficientă să ne mănânce câte unul”, crede Vlad Lupan.
Opinii critice la adresa președinției, care există totuși în mediul de experți de la Chișinău față de gestul șefei statului, se referă, pe de altă parte, nu atât la faptul alinierii în sine a Chișinăului la inițiativa ucraineană, cât mai ales la maniera în care președinția a pregătit și comunicat despre participarea sa la eveniment. Dionis Cenușă, de exemplu, a spus într-un comentariu că prin faptul că nu a anunțat din timp despre intenția sa de a adera la noua platformă, președinția a lipsit societatea de șansa de a contribui, prin o analiză mai atentă, la anticiparea și prevenirea efectelor reacției rusești la această aliniere, despre care se poate ști cu siguranță că va fi una negativă.
