Cu 100 de ani în urmă, pe 13 martie 1918, Zemstva din Soroca, cum i se spunea consiliului local în vremea imperiul țarist, vota pentru unirea Basarabiei cu România. Ceva mai devreme, la Bălți, era dat startul unei suite de asemenea decizii, care culminau pe 27 martie, în Chișinău, cu votul Sfatul Țării pentru unire. Astăzi, la Soroca, acel vot istoric a fost sărbătorit într-o serie de evenimente.
Câteva zeci de Soroceni s-au adunat azi în Parcul „Mihai Eminescu” din oraș pentru a cinsti memoria înaintașilor care acum 100 de ani au votat moțiunea de unire a Basarabiei cu România și au înaintat-o Sfatului Țării. Discursuri de comemorare au ținut membri ai unui Consiliu al Unirii creat recent la Soroca, urmate apoi de interpretarea de cântece patriotice și o horă a unirii.
Tot azi, autoritățile locale au dezvelit bustul lui Stan Poetaș, instalat în curtea Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca, cunoscut ca un erou al armatei române. La eveniment a fost prezent și ambasadorul României la Chișinăul, Daniel Ioniță.
Victor Cobăsneanu, redactorul-șef al săptămânalului „Observatorul de Nord”, remarcă susținerea de care se bucură curentul unionist la Soroca și regretă că evenimentele legate de Centenarul Unirii au trezit dispute în societate:
„Chiar dacă manifestările au un caracter simbolic, noi tot timpul accentuăm, ele au o mare încărcătură morală și spirituală pentru poporul nostru în general și pentru Soroceni, în particular. Centenarul Unirii a coincis, pur și simplu, cu anul alegerilor parlamentare, adică nu este vina noastră și nu este un fapt care trebuie speculat. Sigur că sunt și oameni care folosesc sentimentul unirii, adică noi trăim în provincie și ne cunoaștem și ne cunoaștem unul cu altul și pe mine mă miră câteodată faptul când văd că unii oameni peste noapte au devenit unioniști.”
În municipiul Soroca sunt două sate - Visoca și Bădiceni - în care aleșii locali au votat, la fel ca în alte peste 100 de localității, declarația simbolică de unire cu România. Chiar dacă unii observatori surprind conotații politice în aceste acțiuni, fosta profesoară și prefect de Soroca, Ana Bejan, crede că dacă nu toți, cei mai mulți din inițiatorii acestui val de manifestare a românismului sunt sinceri. Ea crede însă că în continuare, politicienii, indiferent de orientarea politică, vor exploata electoral aceste acțiuni:
„Eu m-am convins că întotdeauna când sunt intenții și porniri bune din partea oamenilor de rând, de jos în sus, întotdeauna politicienii se folosesc, încearcă să capete dividente politice. Acum e campania electorală, o să facă declarații, o să jure că sunt români, că sunt patrioți, dar noi nu suntem chiar așa de naivi să credem politicienilor. Noi la Soroca am pornit-o cinstit, sincer chiar, din suflet, pentru că noi luptăm de la începuturi.”
Partidul de guvernământ a pus semnarea declarațiilor de unire în mai multe localități pe seama anului electoral. Socialiștii le-au condamnat, la fel și președintele Igor Dodon. El a salutat instalarea unor panouri publicitare anti unioniste, voind să sugereze astfel că nu are nicio legătura cu ele. Anterior, Igor Dodon si fruntași ai Partidului Socialiștilor au optat pentru urmărirea penala a celor care optează pentru unirea Republicii Moldova cu România.
De altfel, Partidul Liberal a anunțat astăzi că a înregistrat în Parlament un proiect al Declarației de unire a Moldovei cu România. Liberalii au promis că vor proceda la colectarea de semnături în favoarea unirii daca legislativul nu va da curs inițiativei lor.
Analistul politic Anatol Țăranu spune că unionismul este curentul de opinie care a devenit familiar unor cercuri mari din societate și inevitabil a fost „încălecat” de unii politicieni:
„Politicienii nu se conduc în cele mai multe cazuri de percepții morale, ei se conduc în exclusivitate de interese. Problema mesajului unionist din societatea nu poate fi examinat cu precădere în termenii aceștia, responsabilitatea sau iresponsabilitate, este un curent de opinie care deja nu mai poate di ținut sub preș. Și acum problema e cât de repede această ideea va deveni una dominantă sau invers, va rămâne una marginală.”
Anatol Țăranu crede că ideea unionistă, amplificată de anul centenarului rămâne deocamdată în zona dezbaterilor intelectuale și nicidecum a unor pași politici, declarațiile de unire semnate de unii aleși locali având o valoare simbolică. În majoritatea acestor localități au fost anunțate diferite evenimente prilejuite de ziua de 27 martie, când se vor împlini 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România.
