Magistrații Înaltei Curți au declarat neconstituțională obligația „de a susține testarea cu poligraful” în cazul persoanelor care sunt desemnate în funcția de președinte sau vicepreședinte a Autorității Naționale de Integritate. Curtea Constituțională a fost sesizată de juristul Teodor Cârnaț, exclus din competiția pentru șefia ANI după ce a ratat testul la poligraf.
Urmare a deciziei Curții Constituționale, rezultatul testării la poligraf nu mai poate fi temei pentru a motiva excluderea unui candidat din competiția pentru șefia Autorității Naționale de Integritate. Magistrații au menținut însă obligația ca după proba scrisă și cea de interviu, persoanele care au rămas în cursă să fie testate la poligraf, fără ca această etapă din concurs să fie decisivă, explică juristul Teodor Cârnaț:
„În nici într-un stat democratic nu poate un expert poligrafist să decidă cine să conducă această țară și cine să acceadă la funcții publice sau la funcții de demnitate publică. Pe viitor, candidații la aceste funcții trebuie numai să se prezinte la expertul poligraf și ulterior să meargă cu rezultatul la angajator, ca acesta să decidă dacă merită sau nu merită să acceadă în această funcție.”
Pe lângă Autoritatea Națională de Integritate, testarea cu poligraful este obligatorie în cazul angajării sau pentru cei care lucrează în cadrul organelor Ministerului Afacerilor Interne, Centrului Național Anticorupție, Serviciului de Informații și Securitate și Serviciului Vamal. Acest instrument mai trebuie să fie aplicat și în cazul celor care vor să ajungă în funcția de judecător sau procuror.
Testarea la poligraf, văzut ca un instrument suplimentar la angajare și nicidecum ca o probă eliminatorie a fost introdusă în urmă cu 10 ani, însă până acum doar câteva instituții din cele menționate pun în aplicare această normă. Se întâmplă la CNA, la SIS și în cadrul concursurilor pentru suplinirea funcțiilor de procurori.
În cazul judecătorilor, candidații la această funcție urmau să fie testați începând cu anul 2015, însă lucrurile nu s-au mișcat din loc. Despre începerea acestei practici s-a anunțat și anul trecut, când Consiliul Superior al Magistraturii a ajuns la o înțelegere cu Centrul Național Anticorupție, dar nici până azi testarea nu a fost aplicată și nici nu se știe când, spune Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii:
„Avem încheiat un acord cu Centrul Național Anticorupție, dar sunt numai doi poligrafiști atestați în Republica Moldova, este unul la CNA și unul la Ministerul de Interne. Până la momentul actual nu a fost posibilă testarea niciunei persoane dintre judecători. Este o listă, până o să ajungem la testare.”
Experta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupție, Mariana Kalughin, constată că după ce a fost lansat cu mult fast, instituțiile nu au manifestat insistență pentru a-l aplica în lupta cu corupția sau pentru a spori credibilitatea celor care ajung în funcții publice. În primii ani după adoptarea cadrului legal, testarea a fost imposibilă în lipsa mecanismelor legale necesare, acum însă nu mai există astfel de piedici, susține experta:
„Evident că acest instrument poate fi util pentru că-ți filtrează într-un anumit sens persoanele. Evident că trebuie să-l folosești echilibrat și să înțelegi că rezultatul testului nu-ți servește decât ca un temei pentru niște verificări suplimentare, în fond, asta trebuie să fie abordarea. Să vedem ce fac mai departe autoritățile.”
Pentru moment, în Republica Moldova sunt trei poligrafologi autorizați. Un număr insuficient pentru ca testarea la poligraf să poată fi aplicată corespunzător, acesta este argumentul invocat de diferite entități. Mariana Kalughin crede însă că din moment ce autoritățile s-au angajat să asigure funcționalitatea acestui instrument, trebuie și să creeze condițiile adecvate pentru aplicare.
