Odată cu liberalizarea regimului de vize pentru spaţiul european, s-au deschis noi destinaţii de care profită nu doar cetățenii de bună credință, dar și traficanţii de fiinţe umane.
Cetățenii rămași fără locuri de muncă și surse de existență sunt ademeniți cu ușurință de traficanți, care promit condiții avantajoase. Dacă în anii trecuți cele mai multe victime ale traficului de persoane erau femei, exploatate de proxeneți, în ultimii ani rapoartele oficiale arată că bărbații sunt exploatați mai des, fiind înșelați la retribuții pentru muncile efectuate, obligați să cerșească ori implicați forțat în activități criminale. De remarcat că fiecare a treia victimă a traficului de persoane este copil.
Acei recrutori, acei traficanți acționează de pe teritoriul statelor de destinație
Procurorii recunosc că, în pofida eforturilor pe care le depun, nu reușesc să diminueze fenomenul, întrucât traficanții lucrează acum de la distanță și prin intermediul tehnologiilor informaționale. Iată ce spune procurorul Sergiu Rusu: „Numărul victimelor sporește, cu excepția anului 2020, an pandemic, când capacitățile organelor de drept pentru contracararea acestor infracțiuni au fost reduse. În anul 2019, a fost făcută o evaluare a numărului victimelor reale și a numărului victimelor identificate. S-a stabilit că în Republica Moldova anual ar fi circa 7700 de victime ale traficului de ființe umane, victime ale infracțiunilor de trafic de persoane, astfel cifra victimelor reale și a celor identificate este într-o discrepanță de circa 20 de ori. Infracțiunea a devenit cu mult mai ușor de înfăptuit. Dacă anterior traficanții veneau în Republica Moldova pentru a recruta victimele, a le transporta, astăzi acei recrutori, acei traficanți, acționează de pe teritoriul statelor de destinație. Ei utilizează toate metodele care le permit tehnologiile informaționale, constrâng victimele, le asigură transportul și monitorizează de la distanță unde se află acestea.”
De cele mai dese ori de recrutare se ocupă persoane care inspiră încredere: un consătean, un prieten sau un fost coleg de clasă. O problemă este și lipsa de informare, mai ales în mediul rural, de unde provin cele mai multe victime, spun experții.
Victimele nu observă semnele că li se întinde o cursă și nici nu cunosc unde ar trebui să se adreseze. Exploatarea de multe ori durează în timp, chiar ani, pănă ce cazul este comunicat autorităților sau ajunge în atenția organelor de drept, constată directoarea organizației La strada, Elena Botezatu:
„Este îngrijorător faptul că, practic, 30 la sută din toate victimele identificate sunt copii, exploatați în scopuri sexuale. Acești copii, în majoritatea cazurilor, sunt exploatați în Republica Moldova, prin implicarea în prostituție, iar despre acest lucru se vorbește foarte rar. Acest lucru este considerat rușinos. Și despre aceasta nu comunică nici măcar membrii comunității. Ajungem în situația când copii sunt exploatați ani la rând până a ajung în vizorul organelor de drept.”
Organizația La strada a lansat, cu ocazia zilei Europene Antitrafic, o campanie de informare despre riscurile la care se expun persoanele care acceptă oferte de muncă, fără a se convinge dacă promisele angajări sunt legale sau nu.
În ultimii ani Republica Moldova a devenit și țară de destinație a traficului de persoane. Cetățeni din țările asiatice sunt aduși în Moldova pentru a fi angajați la muncă, dar ajung să fie exploatați. Un caz ajuns în atenția organelor de drept este cel al unui grup de 45 de cetățeni turci, exploatați la muncă în construcții.
O altă tendință despre care reprezentanți ai organelor de drept vorbesc cu îngrijorare este implicarea tinerilor în activități de transportare a drogurilor în Federația Rusă. Ei sunt ademeniți pentru activități de curierat, dar în realitate transportă droguri. Atunci când aceștia își dau seama în ce activități sunt implicați și vor să renunțe, ei sunt dați de reprezentanții rețelei criminale pe mâna poliției. În prezent în penitenciarele din Rusia sunt încarcerați peste 100 de tineri moldoveni. Organele de drept din Moldova încearcă să dovedească că aceștia au fost victime ale rețelelor criminale de traficanți, dar deocamdată autoritățile din Federația Rusă nu cooperează în acest sens, spune șeful Inspectoratului General de Poliție, Iurie Podarilov:
„Victimele au fost înșelate de la bun început. Persoanele sunt recrutate și în continuare pentru săvârșirea acestor infracțiuni. Asemenea fapte urmează a fi calificate anume ca trafic de ființe umane. Însă cu regret, la etapa respectivă, autorităție din Federația Rusă nu au auzit argumentele care au fost aduse de autoritățile Republicii Moldova.”
Autoritățile au creat în ultimii ani un sistem național de referire a victimelor traficului la nivelul autorităților publice locale și au înăsprit pedepsele pentru traficul de ființe umane.
Cu toate acestea, rapoartele Departamentului de Stat al SUA privind traficul de ființe umane critică în fiecare an Guvernul Republicii Moldova pentru că nu a depus suficiente eforturi ca să aducă în fața instanțelor traficanții și complicii lor din structurile de stat.
Deocamdată nici o persoană cu funcţie de răspundere nu a ajuns pe banca acuzaţilor pentru că ar fi protejat reţele de traficanți, chiar dacă rapoarte internaţionale menţionează repetat că angajaţi ai structurilor de stat ar oferi protecţie traficanților de persoane. Din acest motiv, acum doi ani, Republica Moldova a fost retrogradată la nivelul anului 2010 în lista statelor monitorizate la capitolul trafic de persoane.
