Aproximativ șapte mii de cetățeni moldoveni care se aflau în străinătate în momentul închiderii granițelor și sistării curselor aeriene din cauza epidemiei de coronavirus au solicitat să fie repatriați cu zboruri charter, potrivit datelor Ministerului de Externe. Aceste zboruri sunt planificate de Comisia pentru situații excepționale, iar alegerea destinațiilor, companiilor care efectuează cursele, stabilirea prețului biletelor nu sunt lipsite de controverse. Iar de astăzi a mai intrat în vigoare o regulă nouă: cei care revin cu zboruri charter sunt obligați să-și achite mai întâi polița de asigurare medicală.
În cazul celor care revin în țară prin punctele vamale terestre, Comisia Națională pentru situații excepționale a decis că cetățenii fie vor prezenta confirmarea plății electronice pentru polița de asigurare medicală obligatorie, fie vor semna o declarație pe proprie răspundere prin care promit că în 72 de ore să o achite.
Legea în vigoare spune că anumite categorii de cetățeni sunt excluși de la procedura de asigurare medicală, statul fiind asigurator. Aici intră pensionarii, elevii, studenții, gravidele, persoanele cu dizabilități, șomerii înregistrați oficial, mamele cu patru și mai mulți copii și persoanele care beneficiază de ajutorul social. Polița costă puțin peste 4.000 de lei (echivalentul a 200 de euro), iar autoritățile precizează că suma a rămas neschimbată din 2014.
Obligația intră în vigoare din 1 aprilie și nu va avea efect retroactiv asupra celor peste 20 de mii de cetățeni reveniți din străinătate în luna martie.
Sistemul de sănătate care este pus la o presiune și la încercare foarte grea...V.Dragancea
Ce se va întâmpla cu persoanele care vor semna cerutele declarații, dar s-ar putea să se răzgândească după ce scapă de poliția de frontieră? Inspectoratul General al Poliției, care va centraliza toate intrările și va verifica cât de veridice sunt datele scrise acolo, va avea grijă ca aceștia să nu ignore angajamentele, declară Vitalie Dragancea, unul din consilierii premierului Ion Chicu.
„Poliția are instrumentele pentru a determina. Noi ne asumăm o sarcină, corect? Când noi ne asumăm o sarcină mai departe noi suntem pasibili de o sancțiune. Acești oameni fug din focare. Ei vor acasă, ei acolo nu se regăsesc, probabil că acolo nici nu-i deservesc. Și atunci s-a luat decizia ca acești oameni măcar în forma asta să contribuie la sistemul de sănătate care este pus la o presiune și la încercare foarte grea”.
În cazul cetățenilor cu domiciliul în regiunea transnistreană, necontrolată de autoritățile constituționale, care teoretic ar putea invoca faptul că vor recurge la un alt sistem de sănătate, gestionat de Tiraspol, această măsură nu conține derogări. Vitalie Dragancea precizează că doar cetățenii Republicii Moldova sunt admiși pentru rutele charter, la fel este permisă intrarea în țara numai pentru cetățeni moldoveni.
Decizia guvernului lasă loc, spun unii experți, pentru reproșul că autoritățile aplică legea în mod diferențiat. Această opinie o împărtășește și avocatul Vadim Vieru de la Asociația Promo-LEX. Ar putea servi drept acuzație de discriminare, susține Vadim Vieru, faptul că suma de 4000 de lei este încasată doar de la cei care nu au fost lăsați să vină în Republica Moldova înainte de 1 aprilie, dar nu și de la acei care au reușit să urce în avion cu numai câteva zile înainte.
Sau un alt exemplu: nu sunt buni de plată și cetățenii domiciliați în stânga Nistrului care sunt în afara sistemului de asigurări obligatorii al Republicii Moldova. În schimb, în cazuri de urgență, statul nu va putea refuza asistența medicală la Chișinău a vreunui pacient infectat aflat în stare gravă, deși el nu a contribuit cu nimic, mai spune Vadim Vieru. Tot astfel s-ar putea întreba unii de ce statul nu a prelungit termenul pentru procurarea poliței medicale cu reducere, expirat pe data de 31 martie. Până la această dată deținătorii de terenuri agricole au beneficiat de o reducere de 75%.
Pe planul întâi ar trebui să fie obligația statului să asigure tratamentul...V.Vieru
Avocatul afirmă că standardele internaționale prevăd că acordarea asistenței medicale în momente critice se face indiferent dacă pacientul a plătit sau nu o primă de asigurare medicală. Mai mult, Vadim Vieru spune că ar fi fost binevenit ca executivul să facă un apel de plată voluntară, mizând pe solidaritatea și conștiința cetățenilor.
„Având în vedere că este stare de urgență și sistemul medical se confruntă cu anumite cheltuieli care sunt neplanificate și cu un flux foarte mare de pacienți, în condițiile stării excepționale – ceea ce presupune limitarea unor drepturi - , această măsură ar putea să fie justificată doar dacă guvernul dovedește că cetățenii care vin din afara țării au resurse financiare suficiente ca să-și poată permite o astfel de poliță. Cel puțin unele obligații financiare și de asigurare pe care le au cetățenii noștri în raport cu sistemul medical ar trebui să fie pe planul doi, și pe planul întâi – obligația statului să asigure tratamentul și, evident, prioritar prevenirea acestui virus”.
Avocatul poporului, Mihai Cotorobai, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că cetățenii care muncesc peste hotare reîntorși în țară sau care planifică să revină sunt văzuți ca sursă a infectării cu coronavirus, condamnând mesajele discriminatorii și intolerante. „Retorica care stârnește frica și diminuează egalitatea tuturor oamenilor este contraproductivă”, a menționat avocatul poporului, amintind că provocarea numită COVID-19 este una globală și care nu anulează respectarea drepturilor omului.
