Linkuri accesibilitate

Monopoly european: desemnarea candidaților la funcții de conducere amânată până marți


Un jurnalist la Bruxelles, așteptând deciziile summitului european, Bruxelles, 1 iulie 2019

Viitorul șef al Comisiei Europene va avea o sarcină foarte ingrată, de a da un nou impuls construcției comunitare într-un moment de euroscepticism crescând.

Actualizat: 18.30

În piesa sa Filozofii la mezat, scriitorul satiric antic Lucian din Samosata imaginase un târg de sclavi în care filozofii epocii, scoși la vânzare, trebuiau să-și înșire în fața cumpărătorilor potențiali calitățile care le determinau valoarea presupusă (ca o paranteză, Socrate le spunea cumpărătorilor că el se pricepe la educația băiețeilor, ceea ce smulgea în mod sigur publicului un hohot de rîs... homeric).

La Bruxelles, după 18 ore de târguieli sterile fără întrerupere, cei 28 de lideri extenuați au decis însă să amâne cu o zi luarea unei decizii în privința posturilor cheie din instituții si se vor reîntâlni marți dimineața la ora 11, în același loc.

Până atunci, putem încerca o evaluare a celei mai probabile combinații care circulă în acest moment.

Corespondența lui Dan Alexe de la Bruxelles, aici.

Actualizare: 15.50

Premierul Finlandei, Antii Rinne, al cărui țară a preluat de luni președinția prin rotație a Uniunii Europen, a declarat pentru Politico.eu că există „50% șanse” ca la summitul de marți al liderilor europeni să se ajungă la un compromis legat de candidații pentru principalele funcții în structura UE.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Bruxelles, 30 iunie 2019
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Bruxelles, 30 iunie 2019

Pe de altă parte, premierul ceh Andrej Babis susține că summitul de duminică/luni s-a încheiat fără un rezultat pentru că mulți lideri „nu agreează sistemul candidatului cap de listă (Spritzenkandidat)” și și-ar dori un candidat care să „unească, nu să divizeze Europa”. SocialTimmermans nu este agreat de țările grupului de la Vișegrad (Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia) din cauza faptul că le-a criticat în repetate rânduri, deschis, pentru derapajele de la principiile statului de drept.

Actualizare: 14.20

Premierul polonez Minister Mateusz Morawieck a declarat că numirea lui Frans Timmermans, candidatul Socialiștilor și Democraților, s-a lovit de opoziția țărilor est-europene și a Italiei. Mai mult, el a preciat, citat de Reuters, că liderii europeni sunt departe de un compromis, înainte de reluarea negcierilor, marți, 2 iulie, la Bruxless.

Dineul de lucru al liderilor UE de duminică, care s-a prelungit ore în șir, fără rezultat, Bruxelles, 30 iunie, 2019
Dineul de lucru al liderilor UE de duminică, care s-a prelungit ore în șir, fără rezultat, Bruxelles, 30 iunie, 2019

Negocierile maraton au începutu duminică seară și inițial se părea că s-a găsit soluția de compromis. Cvadratura cercului arăta cam așa: Frans Timmermans, candidatul social-democraților urma să preia conducerea Comisiei Europene, contracandidatul său de la Partidul Popular European, germanul Manfred Weber ar fi fost propus președinte al Parlamentului. Sau i se oferea functia de primvicepreședinte al Comisiei Europene unde PPE ar fi avut și poltiica externă. Planul, relatează Politico.eu dar și toată presa germană, era sprijinit de cancelara Germaniei, Angela Merkel dar s-a lovit de două obstacole serioase: opoziția țărilor din grupul de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia), pe care Timmermans le-a criticat dur în ultimul timp pentru derapajele de la principiile statului de drept, și „revolta” unor lideri conservatori din PEE, care nu s-au împrietenit cu ideea de a ceda cea mai importantă funcție din UE, cea de președinte al Comisiei Europene.

Acualizat: 12:30

Liderii țărilor din UE nu au reuști să cadă de acord asupra candidațiilor la principalele funcții de conducere în structurile europene, așa că negcierile vor fi reluate marți, la Bruxelles în speranța că se ajunge la un compromis înainte de prima ședință a noului Parlament European, convocată pentru 3 iunie.​

-----------------------------------------------------------------------------------------------

Până acum recordul unui asemenea maraton fusese summitul din 13 iulie 2915, consacrat crizei din Grecia, care se întinsese toată noapte și până la 10 dimineața a doua zi. Acesta însă deja l-a depășit în lungime și intensitate.

Este imposibil de știut stadiul negocierilor, în dimineața de luni, întrucât, precum la algerea unui Papă: cei 28 de lideri sunt închiși într-o cameră fără ferestre, iar telefoanele le sunt bruiate, ca să nu comunice cu lumea din afară, să strecoare informații nedorite sau să se consulte cu sfetnici. Totul până hotărăsc. Sau nu.

Deocamdată, nu se vede încă fumul alb la orizont. Discuțiile au fost extrem de complexe si tensionate. În timpul nopții, președintele Consiliului Donald Tusk a oprit reuniunea comună și a început discuții bilaterale cu toți cei 28. Dimineața, a fost reluat conclavul complet.

Actualul șef al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, constatase cu satisfacție încă de la summitul precedent, eșuat, cel din 21 iunie consacrat tot alegerii unui înlocuitor al său: dimineața: „Remarc cu plăcere că nu e ușor ca eu să fiu înlocuit.

Manfred Weber
Manfred Weber

Deși se credea, după summitul de la Osaka, unde Emmanuel Macron și Angela Merkel, împreună cu Theresa May si socialistul spaniol Sánchez căzuseră de acord asupra împărțirii rolurilr, și anume în primul rând ca Frans Timmermans să devină șeful Comisiei Europene, iar fadul eurodeputat german Manfred Weber să fie președintele Parlamentului European, cu mandat plin de cinci ani, liderii cu contaseră pe o revoltă a propriului partid al Angelei Merkel, principal formațiune din Parlamentul European: PPE.

Președintele Parlamentului, italianul Antonio Tajani, a anunțat că grupul lui continua să-l susțină pe Manfred Weber în fruntea Comisiei, iar Parlamentul își va allege singur, pe 3 iulie, președintele, indiferent ce aranjamente fac liderii la Bruxelles.

Frans Timmermans
Frans Timmermans

Socialistul olandez Frans Timmermans ar rămâne, deocamdată, favorit pentru preşedinţia Comisiei Europene, însă ţări estice precum Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehia șiSlovacia se opun, după ce Timmermans le-a criticat cu severitate derivele autoritare.

Arătându-și extrema abilitate, Macron a venit cu o exigență suplimentară: a cerut ca cele patru posturi care îi revin Consiliului să fie împărțite între două femei si doi bărbați.

Indiferent însă cine va fi numit în fruntea Comisiei Europene, bărbat sau femeie, procedura nu va contribui în niciun fel la credibilitatea instituțiilor europene.

Asta pentru că guvernele au dat înapoi, renegându-și promisiunea făcută în 2014 Parlamentului că vor lăsa singura structură europeană compusă din aleși să aibă un rol decizional în numire președintelui Comisiei Europene. Lucrul este de neînțeles, într-un moment în care aceiași șefi de guverne se plâng de ruptura dintre instituții și cetățeni și de reaua percepție a Europei.

Viitorul șef al Comisiei Europene va avea astfel o sarcină foarte ingrată. Va trebui să dea un nou impuls construcției comunitare într-un moment de euroscepticism crescând și în condițiile în care numirea lui dă impresia de a fi evitat singurul mecanism democratic d

Vezi comentarii (2)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG