Mișcarea Europa Acum (PES) din Muntenegru a obținut 25,5% din voturi în alegerile anticipate din 11 iunie, a anunțat institutul de sondaje Center for Monitoring and Research (CEMI), pe baza unei proiecții a rezultatelor obținute dintr-un eșantion de secții de votare.
Partidul Democrat al Socialiștilor (DPS), proeuropean, care a condus Muntenegru între 1990 și 2020, s-a clasat pe locul al doilea, cu 23,8% din susținere. Alianța conservatoare „Pentru viitorul Muntenegrului”, condusă de Frontul Democrat pro-sârb și pro-rus, a obținut 14,7 la sută.
Proiecțiile sondajelor au fost aproximativ în concordanță cu previziunile de dinaintea alegerilor.
O altă grupare pro-UE, formată din Partidul Democrat și mișcarea URA a premierului demisionar Dritan Abazovic, s-a clasat pe locul al patrulea, cu 12,3 la sută, a declarat CEMI pe baza a 90,5 la sută din buletinele de vot numărate într-un eșantion reprezentativ de 400 de secții de votare din întreaga țară.
Cincisprezece partide și alianțe au concurat pentru 81 de locuri în parlamentul unicameral al țării balcanice la 11 iunie, alegeri care, potrivit multor voci, ar putea iniția o eră de stabilitate, după aproape trei ani de turbulențe politice care au dus la înlăturarea a două guverne.
Prezența la vot părea scăzută, depășind cu puțin pragul de 50 la sută la ora locală 19.00, cu o oră înainte de închiderea urnelor. Prezența la vot a fost de peste 76 la sută în 2020.
Rezultatele oficiale sunt așteptate în câteva zile.
Votul are loc după ce fostul lider al DPS, Milo Đukanović, a pierdut alegerile prezidențiale în aprilie și a demisionat după trei decenii la putere.
Muntenegru este puternic divizat între cei care se identifică drept muntenegreni și cei care se consideră sârbi și s-au opus separării țării de Serbia vecină în 2006.
Alegerile ar putea determina cursul candidaturii membrului NATO pentru aderarea la Uniunea Europeană, precum și implementarea reformelor economice. Pentru a adera la blocul comunitar, Muntenegru trebuie să facă mai mult pentru a combate corupția, nepotismul și crima organizată.
Două guverne anterioare, alese în urma protestelor din 2020, care au fost susținute de influenta Biserică Ortodoxă Sârbă, s-au prăbușit în urma moțiunilor de neîncredere, ultimul în luna august.
Țara a aderat la NATO în 2017 și a sprijinit Kievul după invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, ceea ce i-a adus un loc pe lista de „state neprietenoase” ale Moscovei.
Un sondaj de opinie realizat de Centrul pentru Democrație și Drepturile Omului în luna mai plasa PES în frunte, cu 29,1% din voturi. PES este, de asemenea, în favoarea unor legături mai strânse cu Serbia, iar unul dintre membrii săi de partid, nou-venit în politică Jakov Milatović, a câștigat votul prezidențial din aprilie.
Partidul pro-UE DPS a avut o susținere de 24,1 la sută, potrivit sondajului. Frontul Democrat, naționalist sârb și pro-rus, s-a clasat pe locul al treilea, cu 13,2 la sută.
