Kremlinul a intrat într-o ofensivă verbală pe fondul preocupărilor occidentale cu privire la aglomerarea de forțe militare rusești în apropierea Ucrainei, subliniind în același timp importanța unui posibil summit prezidențial neconfirmat despre care Moscova spune că ar fi în pregătire.
Kremlinul i-a răspuns dur duminică secretarului de stat al american Antony Blinken, care spusese cu o zi mai devreme că Washingtonul și Europa au „îngrijorări reale” cu privire la mișcările militare ruse din apropierea graniței cu Ucraina și cu privire la „ unele declarații retorice pe care le-a mai văzut și auzit din Rusia si de pe rețelele sociale.”
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Occidentul crește în mod „artificial” tensiunile, când sugerează că Moscova ar putea invada Ucraina. Șeful informațiilor militare de la Kiev Kirilo Budanov a susținut pe 21 noiembrie într-un interviu cu publicația Military Times că Rusia a adunat 92.000 de soldați în apropierea granițelor sale și că pregătește un atac pentru începutul lunii februarie. Budanov a spus că Rusia a crescut numărul de trupe și echipamentele sale din peninsula Crimeea și a mutat sisteme de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune și alte arme în zona de lângă granița sa.
Rusia își apăra dreptul de a -și deplasa trupele pe teritoriul său așa cum dorește , subliniind în același timp necesitatea ca Occidentul să respecte „liniile roșii” stabilite de Moscova în ceea ce privește răspunsul la anexarea ilegală de către Rusia a Peninsulei Crimeea a Ucrainei și alte probleme litigioase.
Peskov, în comentariile difuzate la televiziunea de stat, a descris răspunsul occidental ca o „isterie” care a fost „promovată artificial”.
Într-o aparentă aluzie la operațiunile legale ale Alianței Nord Atlantice în Marea Neagră, Peskov a spus că „suntem acuzați de un fel de activitate militară neobișnuită pe teritoriul nostru de către cei care și-au adus forțele armate de peste mări”. Kremlinul a descris recentele patrule de rutină ale navelor navale americane în Marea Neagră drept o „provocare” din partea Statelor Unite și a NATO.
Pe 8 noiembrie, o navă care transporta două foste ambarcațiuni de patrulare ale Gărzii de Coastă americane a părăsit Statele Unite către Ucraina, în conformitate cu pachetul de securitate convenit cu Kievul, în urma anexării ilegale a Crimeei de către Rusia în 2014 și a sprijinului acordat de Moscova separatiștilor din estul Ucrainei. Nava, care este destinată orașului-port ucrainean Odesa, a intrat în Marea Neagră pe 20 noiembrie. Acordul americano-ucrainian a dus, de asemenea, la livrarea recentă de echipamente militare, inclusiv muniție și rachete antitanc Javelin, iar Statele Unite s-au angajat să cheltuiască mai mult de 2,5 miliarde de dolari pentru a consolida apărarea Ucrainei.
Pe fondul îngrijorărilor tot mai mari cu privire la masarea de trupe rusești la granița Ucraieni , unii parlamentari americani au cerut administrației președintelui american Joe Biden să desfășoare o prezență militară americană în Marea Neagră pentru a descuraja o invazie rusă, dar Washingtonul nu a luat o astfel de măsură.
Rusia a numit orice efort al SUA sau al NATO de a susține și moderniza structura militară a Ucrainei drept „ o linie roșie” și a avertizat cu privire la eforturile Ucrainei de a se alătura alianței NATO. Peskov a acuzat ieri NATO că a consolidat „un pumn militar” în apropierea granițelor Rusiei și a cerut alianței să înceteze furnizarea de arme moderne Ucrainei.
La începutul acestei săptămâni, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit și el cu îngrijorare cu privire la „concentrarea neobișnuită” a forțelor ruse de-a lungul graniței cu Ucraina, menționând că forțe similare au fost folosite de Moscova în trecut pentru a interveni în țările vecine.
Pe 20 noiembrie, secretarul de stat al SUA Blinken a declarat că preocupările Washingtonului cu privire la acumularea de trupe rusești sunt „împărtășite pe scară largă” de aliații americani. El nu a spus dacă serviciile de informații americane cred că Rusia intenționează să confisce terenuri din Ucraina, unde a sprijinit separatiștii din Donbas care luptă împotriva Kievului din 2014.
Aproximativ 14.000 de oameni au fost uciși în războiul aflat în desfășurare în Ucraina. „Nu știm care sunt intențiile președintelui Putin. Dar știm ce s-a întâmplat în trecut. Cunoaștem jocul acesta de a încerca să fie folosită o provocare iluzorie din Ucraina sau din orice altă țară ca scuză pentru ceea ce intenționează de fapt să facă Rusia.”, a spus Blinken
Cotidianul The New York Times a scris săptămâna trecută că analiștii americani și europeni din serviciile de informații cred că președintele rus Vladimir Putin ar putea lua în considerare o operațiune militară împotriva Ucrainei cu scopul fie de a ocupa teritoriu ucrainean, fie de a destabiliza țara și de a aduce la putere la Kiev un guvern pro-rus.
Deși neagă astfel de acuzații, Kremlinul a vorbit recent de un potențial summit online neconfirmat între președinții Biden și Putin. Pe 21 noiembrie, adjunctul ministrului rus de externe Serghei Riabkov a descris importanța pretinsului summit anunțat de Kremlin de la Moscova drept „uriaș”. „[Trebuie să le explicăm în detaliu ce se întâmplă”, a spus Ryabkov despre întâlnirea virtuală, despre care Rusia spune că ar putea avea loc înainte de sfârșitul anului.
Washingtonul nu a comentat despre o posibilă întâlnire Biden-Putin. „Nu am nicio întâlnire prevazută în acest moment”, a spus pe 19 noiembrie secretara de presă al Casei Albe, Jen Psaki,. „Dacă ceva de genul acesta va fi confirmat sau finalizat, vom fi bucuroși să împărtășim aceste informații...
