În timp ce Angela Merkel face un turneu de adio prin Europa, după 16 ani în care s-a aflat în fruntea guvernului Germaniei, mulți îi analizează moștenirea pe care o va lăsa atunci când va părăsi postul, în urma alegerilor parlamentare din 26 septembrie.
Agenția Reuters s-a oprit la impactul lui Merkel asupra mișcării feministe. „Cea mai puternică femeie din lume”, după cum o numește, a devenit un simbol feminist, chiar dacă a acceptat târziu să-și spună feministă, recunoscând că atingerea egalității de gen este un obiectiv încă îndepărtat.
„Este admirată de femei din întreaga lume, aceasta este principala ei moștenire, faptul că o femeie a arătat de ce este capabilă și face acest lucru cu demnitate și hotărâre", a declarat pentru Reuters activista feministă germană Alice Schwarzer.
O prezență feminină rară în eșaloanele superioare dominate de bărbați ale partidului său conservator, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), Merkel, în vârstă de 67 de ani, a evitat mult timp să apară ca feministă și a acceptat doar cu reticență unele politici promovate de feministe, precum cotele pentru femei în consiliile de conducere.
Dar pentru Alice Schwarzer, chiar și faptul că cineva ca Merkel a existat reprezintă o încurajare a feminismului.
În 2017, la un eveniment la care mai erau de față Christine Lagarde, directoarea de atunci a Fondului Monetar Internațional, și Ivanka Trump, fiica președintelui american de la acea vreme, Merkel a fost îndemnată să spună dacă se considera feministă. Dar a evitat. „Nu vreau să port un titlu pe care nu îl am de fapt”, a spus ea atunci.
Pot spune că, da, trebuie să fim toate feministe
Dar mai aproape de finele mandatului său, Merkel, care a crescut în fosta Germanie de Est comunistă, făcând un doctorat în chimie cuantică, și-a reconsiderat poziția. „M-am gândit mai bine la răspunsul meu și pot spune că, da, trebuie să fim toate feministe”, a admis Merkel mai târziu, la un eveniment la care participa împreună cu scriitoarea nigeriană Chimamanda Ngozi Adichie. Un discurs TED talk al lui Adichie întitulat „Trebuie să fim toate feministe” devenise viral, în 2013.
Luna trecută, la premiera unui film care spune povestea unor politiciene proeminente din Germania de Vest postbelică, Merkel a declarat că este dezamăgită de faptul că femeile ocupă astăzi numai 31% din locurile din parlament. „Nu am realizat încă egalitatea între femei și bărbați în Germania. Mai rămân multe de făcut”, a spus ea.
Activista feministă Alice Schwarzer spune că Germania nu era cu adevărat pregătită de o femeie cancelară, atunci când creștin-democrații au obținut o victorie strânsă la alegerile din 2005, predecesorul lui Merkel, social-democratul Gerhard Schroeder, spunând public că ea nu se ridică la înălțimea funcției.
Dar Merkel mai poate încă să devină cel mai longeviv cancelar al Germaniei, întrecându-și chiar mentorul, Helmut Kohl, dacă formarea unui guvern de coaliție după alegerile din 26 septembrie o să dureze.
Multe femei și fete din Germania cred că impactul lui Merkel, căreia i se spune adesea „Mutti”, sau mama, deși ea însăși nu are copii, a fost profund într-o țară unde ideile tradiționale despre rolul bărbatului și al femeii se schimbă încet.
„A deschis drumul pentru altele. Acum, este absolut normal să vedem femei candidând la funcția de cancelar”, este citată în articolul Reuters Maria Luisa Schill, locuitoare a orașului universitar Freiburg din sud-vestul Germaniei. Lia, o fetiță de 9 ani din Berlin, a spus că ar vrea să fie cancelară într-o zi, ca să lucreze, să facă bani... Iar activista Alice Schwarzer își amintește un banc popular în Germania în care un băiețel își întreabă mama dacă pot deveni cancelari și băieții.
