„Multe dintre traseele transportatorilor moldoveni spre vestul Europei trec prin România” (G4media.ro)
Ziare de la București
Revista presei de la București.
G4Media a ales să difuzeze spre România o informație apărută în publicația diez.md. E vorba de suspiciunea procurorilor din Republica Moldova că doi angajați ai Poliției de Frontieră și doi șoferi ar falsifica certificate medicale care atestă că anumiți cetățeni nu sunt infectați cu Covid-19. Evident, o făceau contra unor sume de 50-90 euro pentru un certificat și 100 de euro pentru a aranja ca respectivul să nu intre în autoizolare obligatorie.
Cei doi ar fi furnizat și contracte de muncă falsificate...
„De notat, scriu cei de la G4Media, că multe dintre traseele transportatorilor moldoveni spre vestul Europei trec prin România”.
Cristian Unteanu, blogger la Adevărul, se plângea într-un articol anterior de slaba reacție a lumii creștine față de decizia președintelui Turciei de a transforma bazilica Hagia Sophia în moschee. Prima ceremonie religioasă se va oficia chiar mâine la Istanbul. Într-un articol de azi, Unteanu remarcă textul scrisorii semnate de preotul român Ioan Sauca, secretarul general ad interim al Consiliului Mondial al Bisericilor, adresate lui Regep Tayyp Erdogan, și la care au reacționat pozitiv chiar și lideri musulmani.
De la muzeu la moschee: istoria în imagini a Hagiei Sophia
1/16Catedrala creștină a fost construită acum aproape 1.500 de ani, când Constantinopol, acum Istanbul, a fost capitala Bizanțului, parte din Imperiul Roman de Răsărit.
Decizia de a transforma vechea catedrală Hagia Sophia din Istanbul, un simbol al Bizanțului și, apoi, al Turciei seculare, într-o moschee încheie o istorie de aproape un secol a clădirii.
2/16Un tablou din secolul al XIX-lea al artistului francez Jean-Joseph Benjamin-Constant înfățișându-l pe sultanul Mehmet Fatih cucerind Constantinopolul. După ce armata sultanului Mehmet, în vârstă de 21 de ani, a cucerit și a jefuit Constantinopolul în 1453, Hagia Sophia a fost transformată în moschee.
Decizia de a transforma vechea catedrală Hagia Sophia din Istanbul, un simbol al Bizanțului și, apoi, al Turciei seculare, într-o moschee încheie o istorie de aproape un secol a clădirii.
3/161852- musulmani care se rugau în Hagia Sophia pe când aceasta era o moschee. Timp de aproape 500 de ani, Hagia Sophia a fost moschee, iar iconografia creștină din interior a fost acoperită cu tencuială sau distrusă.
Decizia de a transforma vechea catedrală Hagia Sophia din Istanbul, un simbol al Bizanțului și, apoi, al Turciei seculare, într-o moschee încheie o istorie de aproape un secol a clădirii.
4/16O schiță înfățisând Hagia Sophia în 1857. La exteriorul fostei catedrale au fost adăugate minarete pentru chemările zilnice la rugăciune ale muezinilor.
Decizia de a transforma vechea catedrală Hagia Sophia din Istanbul, un simbol al Bizanțului și, apoi, al Turciei seculare, într-o moschee încheie o istorie de aproape un secol a clădirii.
5/16Moscheea Albastră (dreapta) și Hagia Sophia fotografiate în 2014.
Hagia Sophia a fost o sursă de inspirație arhitecturală pentru mai multe moschei din Istanbul, inclusiv Moscheea Albastră, construită la începutul anilor 1600, precum și pentru biserici și sinagogi din întreaga lume.
Decizia de a transforma vechea catedrală Hagia Sophia din Istanbul, un simbol al Bizanțului și, apoi, al Turciei seculare, într-o moschee încheie o istorie de aproape un secol a clădirii.
6/16Vitraliile din Hagia Sophia
În 1934, sub conducerea fondatorului Turciei moderne, Kemal Ataturk, Hagia Sophia a devenit muzeu.
Decizia de a transforma vechea catedrală Hagia Sophia din Istanbul, un simbol al Bizanțului și, apoi, al Turciei seculare, într-o moschee încheie o istorie de aproape un secol a clădirii.
7/16Un mozaic (centru) creștin în mijlocul discurilor care prezintă numele liderilor islamici timpurii și celebre învățături musulmane.
Odată cu transformarea clădirii în muzeu de către Ataturk, Hagia Sophia a devenit un simbol al Turciei seculare și al conviețuirii religioase.
Decizia de a transforma vechea catedrală Hagia Sophia din Istanbul, un simbol al Bizanțului și, apoi, al Turciei seculare, într-o moschee încheie o istorie de aproape un secol a clădirii.
8/16Un detaliu al unui mozaic al lui Iisus care datează din 1261.
Din 1934, au fost redescoperite în interiorul Hagiei Sophia mai multe mozaicuri creștine.
Decizia de a transforma vechea catedrală Hagia Sophia din Istanbul, un simbol al Bizanțului și, apoi, al Turciei seculare, într-o moschee încheie o istorie de aproape un secol a clădirii.
9/16Un mozaic realizat în secolul al IX-lea sau al X-lea cu Iisus așezat, care ține o carte cu cuvintele „Pacea să fie cu tine. Eu sunt lumina lumii. ”
Decizia de a transforma vechea catedrală Hagia Sophia din Istanbul, un simbol al Bizanțului și, apoi, al Turciei seculare, într-o moschee încheie o istorie de aproape un secol a clădirii.
10/16Coloane vechi sculptate care se află în interiorul Hagiei Sophia.
Începând cu anul 2018, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a inițiat public discuția despre refacerea clădirii ca moschee.
Decizia de a transforma vechea catedrală Hagia Sophia din Istanbul, un simbol al Bizanțului și, apoi, al Turciei seculare, într-o moschee încheie o istorie de aproape un secol a clădirii.
11/16Hagia Sophia, în zilele noastre.
În cadrul alegerilor din Turcia din martie 2019, Erdogan le-a spus susținătorilor: „După alegeri, vom schimba numele Hagiei Sophia din muzeu în moschee”.
Decizia de a transforma vechea catedrală Hagia Sophia din Istanbul, un simbol al Bizanțului și, apoi, al Turciei seculare, într-o moschee încheie o istorie de aproape un secol a clădirii.
12/16Musulmanii se adună pentru rugăciunile de seară în fața Hagiei Sophia, după ce o decizie judecătorească care permite transformarea ei în moschee a fost adoptată pe 10 iulie 2020.
Primele rugăciuni musulmane oficiale din interiorul Hagiei Sophia urmează să aibă loc pe 24 iulie.
Decizia de a transforma vechea catedrală Hagia Sophia din Istanbul, un simbol al Bizanțului și, apoi, al Turciei seculare, într-o moschee încheie o istorie de aproape un secol a clădirii.
13/16Hagia Sophia, detalii
Un sondaj recent a constatat că reconversia Hagiei Sophia într-o moschee este susținută de 73 la sută dintre turci.
Decizia de a transforma vechea catedrală Hagia Sophia din Istanbul, un simbol al Bizanțului și, apoi, al Turciei seculare, într-o moschee încheie o istorie de aproape un secol a clădirii.
14/16O cruce în curtea Hagiei Sophia.
Conform relatărilor mass-media turcești, este posibil ca iconografia creștină din Hagia Sophia să fie acoperită atunci când clădirea va fi deschisă pentru rugăciuni.
Decizia de a transforma vechea catedrală Hagia Sophia din Istanbul, un simbol al Bizanțului și, apoi, al Turciei seculare, într-o moschee încheie o istorie de aproape un secol a clădirii.
15/16O femeie înfășurată în steagul Turciei sărbătorește în fața Hagiei Sophia după decizia judecătorească din 10 iulie.
Mișcarea de a reface moscheea a atras condamnări din întreaga lume, inclusiv din partea Papei Francisc, care a spus că decizia „i-a provocat o mare durere”.
Decizia de a transforma vechea catedrală Hagia Sophia din Istanbul, un simbol al Bizanțului și, apoi, al Turciei seculare, într-o moschee încheie o istorie de aproape un secol a clădirii.
16/16Hagia Sophia (stânga) se profilează pe orizontul Istanbulului împreună cu Moscheea Albastră (dreapta).
Erdogan a încercat să tempereze criza: „Ca toate moscheile noastre, ușile [către Hagia Sophia] vor fi deschise tuturor - musulmani sau non-musulmani”. Dar Erdogan a mai spus unui jurnalist turc că „Decidentul final asupra statutului Hagiei Sophia este națiunea turcă, nu alții. Aceasta este afacerea noastră internă”.
Decizia de a transforma vechea catedrală Hagia Sophia din Istanbul, un simbol al Bizanțului și, apoi, al Turciei seculare, într-o moschee încheie o istorie de aproape un secol a clădirii.
Secvența anterioară
Secvența următoare
E încurajator, dar tardiv, spune, de fapt, Cristian Unteanu: lumea ortodoxă nu practică prozelitismul, și exact în spațiul acestor biserici a implantat Erdogan numeroase moschei, încă din perioada dezmembrării Yugoslaviei. Scopul lui este reclădirea imperiului otoman, inclusiv prin apariția unor state musulmane în sud-estul Europei. Ce va fi mâine: „Pentru prima oară în istorie, în bisericile din Grecia, din multe ţări ortodoxe din lume dar şi din SUA, în momentul în care va începe rugăciunea islamică la Hagia Sofia, se va auzi «Acatistul Maicii Domnului», închinat întrupării, ca laudă şi mulţumire pentru eliberarea miraculoasă a Constantinopolului în 629, în timpul unei invazii a perşilor şi avarilor”.
Este de așteptat poziția Vaticanului...
„Arhiepiscopul Efidoforos al Americii a desemnat ziua de mâine ca zi de doliu în care vor suna clopotele şi steagurile vor coborâte până la jumătatea catargului, iar clerici de primă mărime ai lumii ortodoxe” s-au unit în a chema la respectarea acestor două acțiuni. Este de așteptat poziția Vaticanului, mai scrie bloggerul de la Adevărul.
Sociologul Barbu Mateescu publică în ziarul Gândul analiza unei ipoteze: aceea că alegerile locale și parlamentare din România ar fi amânate nu până în decembrie, cum se vorbește, ci până în iunie anul viitor. În mod clar, spune Mateescu, diferența de două luni nu are cum să aducă o îmbunătățire semnificativă în lupta cu coronavirusul, așa cum se desenează lucrurile acum.
Presupunând că ar fi așa, sociologul formulează posibile consecințe: Partidul Social-Democrat ar avea de pierdut 1-2% din fotoliile parlamentare, pe cale „naturală”, cinic vorbind: e de presupus că cei care vor mai muri de COVID-19 vor fi mai degrabă bolnavii în vârstă. Apoi, ar fi un răgaz pentru USR+ să se facă cunoscut în teritoriu. Pentru liberali, partid care nu domină în mediul rural, avantajul ar putea fi și mai important, cu condiția ca alegerile locale și parlamentare să fie organizate simultan. Un scor bun la primării va antrena un scor mult îmbunătățit și la parlamentare. În 2016, arată analistul, PNL a obținut mult mai multe voturi la locale decât la parlamentare.
![Hagia Sophia (stânga) se profilează pe orizontul Istanbulului împreună cu Moscheea Albastră (dreapta).<br />
Erdogan a încercat să tempereze criza: „Ca toate moscheile noastre, ușile [către Hagia Sophia] vor fi deschise tuturor - musulmani sau non-musulmani”. Dar Erdogan a mai spus unui jurnalist turc că „Decidentul final asupra statutului Hagiei Sophia este națiunea turcă, nu alții. Aceasta este afacerea noastră internă”.<br />
<br />
<br />
](https://gdb.rferl.org/3802cffa-f4fe-43b3-aad8-5a938b689ae2_w1024_q10_s.jpg)
