Co-fondatoare a Asociației neguvernamentale KLumea, Nata Albot este organizatoarea unui Festival omonim, desfășurat în regiunea Nistrului și implicit în apropiere de frontiera administrativă cu Tiraspolul.
Europa Liberă: Nata Albot, mereu găsești locații în preajma Nistrului și în preajma frontierei administrative cu Tiraspolul. Este un gând anume?
Nata Albot: „(Râde.) Nu-i nici un gând ascuns, adevărul este că pe mine cumva sau circumstanțele, sau intuiția, sau oamenii pe care mi-i trimite destinul mă aduc încoace decât
Poliția noastră de frontieră nu are voie să se afle în exercițiul funcțiunii la Festivalul KKumea, pentru că asta se consideră un pericol pentru administrația transnistreană...
aș căuta eu anume această destinație. Ce nu știam eu, de exemplu, este că Poliția noastră de frontieră nu are voie să se afle în exercițiul funcțiunii la Festivalul KLumea, pentru că asta se consideră un pericol pentru administrația transnistreană. Respectiv, Rusian Vasiloi, care avea planuri să vină aici cu câinii lor, să citească povești la copii, în ultimul moment a spus că nu au voie să fie prezenți aici.”
Europa Liberă: Adică e în Zona de Securitate și provoacă insecuritate?
Nata Albot: „Exact!”
Europa Liberă: Dar d-ta aduci toți oamenii aici probabil cu gândul să demonstrezi că teritoriul acesta totuși aparține Republicii Moldova, nu?
Nata Albot: „El chiar aparține Republicii Moldova!”
Europa Liberă: Formal...
Nata Albot: „Cel puțin, zona asta – Pohrebea, Doroțcaia, ele toate aparțin Republicii Moldova și cu siguranță Nistrul
Cu siguranță Nistrul este la ora actuală una dintre foarte puținele noastre resurse naturale turistice nevalorificate...
este la ora actuală una dintre foarte puținele noastre resurse naturale turistice nevalorificate. Noi trebuie să înțelegem capacitatea turistică a Nistrului și să încercăm cât mai mult s-o valorificăm.”
Europa Liberă: Și-i cordonul ombilical care leagă, de fapt, aceste teritorii.
Nata Albot: „Exact, exact.”
Europa Liberă: Ce estimări ai? Deja la IA Maniae o cărare bătută, la Mai Dulcela fel. Asta-i o premieră.
Nata Albot: „Da...”
Europa Liberă: La ce te aștepți – să surclasezi ce ai mai făcut sau nu?
Nata Albot: „În primul rând, e un festival care se organizează deosebit de dificil, pentru că suntem o țară
Suntem o țară fără infrastructură, drumurile, lipsa conexiunii la electricitate, lipsa canalizării, lipsa apei – toate lucrurile astea îngreunează foarte mult organizarea unui festival ...
fără infrastructură, respectiv drumurile, lipsa conexiunii la electricitate, lipsa canalizării, lipsa apei – toate lucrurile astea îngreunează foarte mult organizarea unui festival. De aceea, eu cel mai mult mi-aș dori ca astăzi să vină lume gata să ne scuze incomoditățile, nu vreau să vină foarte mulți oameni, vreau să vină oameni buni, deschiși și înțelegători, care își dau seama de eforturile nebune pe care noi le depunem și sunt gata să meargă și un kilometru pe jos și, poate, un pic să-și prăfuiască picioarele...
De aceea, dacă la IA Maniavin 10-12 mii de oameni, aici eu sunt OK, dacă au să vină 2.000 de oameni, eu o să fiu fericită.”
Europa Liberă: Deci nu vrei un upstart moldovenesc?
Nata Albot: „Vreau, dar nu la prima ediție.”
Europa Liberă: Acum să te mai întreb ceva. Ai pornit organizarea când era încă altă putere, între timp s-a schimbat ceva la Chișinău. În bine sau în rău?
Nata Albot: „La Chișinău?...”
Europa Liberă: Din perspectiva d-tale, da?
Nata Albot: „Din perspectiva mea, orice schimbare din start ar trebui să fie tratată ca o bună noutate. Ce aduce ea după sine, deja urmează să arate viața, dar schimbarea care s-a întâmplat pe mine mă bucură, mă ajută să-mi desfac aripile și să merg cu încredere înainte.”
Europa Liberă: Întrebarea pe care fiecare al doilea și-o pune: de ce Nata Albot nu se ogoiește, de ce tot pornește noi și noi festivaluri și idei?
Nata Albot: „Pentru că în țara asta există atâta teren nevalorificat și dacă eu simt capacitățile în mine să concep pentru aceste zone frumoase niște lucruri care să le scoată în valoare... Nu știu dacă sunteți la curent, dar în satul Pohrebea a fost închisă școala și locuitorii satului sunt foarte triști din cauza asta, pentru că ei consideră că, odată cu închiderea școlii, se va termina și satul propriu-zis.
Și eu am văzut pe fețele multor oameni din sat pur și simplu o rază de bucurie că la ei în sat ceva se întâmplă, că asta
Un festival înseamnă, în primul rând, niște fluxuri economice enorme...
poate aduce schimbări spre bine, creșterea economică a satului. Eu nu aș vrea să subestimez – un festival, în primul rând, înseamnă niște fluxuri economice enorme. De data asta am reușit să convingem vreo cinci gospodine să se înscrie. Vrem ca să simtă ele ce înseamnă să vină un festival la ele în sat.
Poate la anul viitor se vor mobiliza și mai mulți oameni din sat cu dulcețuri, cu țuică, cu miere, cu tot felul de patiserie să vină aici și să-și pună în valoare satul, care ar trebui în mod normal să înceapă din punct de vedere turistic să devină tot mai atractiv.”
Europa Liberă: Dar se aud voci că-s prea multe festivaluri – al bostanului, nucii, merelor, cartofului... Este adevărat? Deja e saturație?
Nata Albot: „Senzația mea este că în această țară, în primul rând, sunt prea mulți politicieni și prea puțini oameni care fac ceva ajungând să fie politicieni. În rest, să se întâmple cât mai multe festivaluri, pentru că ele nu toate rezistă în timp. Și noi trebuie să înțelegem că o competiție
Lăsați oamenii să învețe școala organizării, să greșească și din asta să-și tragă lecțiile...
se întâmplă atunci când există o varietate cât se poate de mare, dar asta nu înseamnă că toate aceste festivaluri vor dura ani de zile. Lăsați-le să se întâmple, lăsați oamenii să învețe școala organizării, să greșească și din asta să-și tragă lecțiile.”
Europa Liberă: Selecție naturală...
Nata Albot: „Absolut. Este exact acea selecție naturală, de care eu personal mă bucur foarte mult și mă bucur de competiție. Să prindă toți la curaj, să înceapă să facă festivaluri locale și doar cei mai buni să reziste.”
