Linkuri accesibilitate

Natalia Gavrilița: „Anumite servicii inevitabil vor funcţiona mai rău pentru că nu pot fi angajate persoane pe aceste funcţii"


Natalia Gavrilitța, fosta ministră de finanțe în guvernul Maia Sandu.

Guvernul de la Chișinău „a îngheţat” pe încă un an angajările în funcţiile bugetare, vacante în noiembrie 2018, când s-a adoptat reforma salarizării. Un fost ministru al finanţelor, din guvernul Sandu, Natalia Gavriliţa, critică la Europa Liberă nu atât măsura în sine, ci mai degrabă cauza din care s-a luat.

Interviu cu fosta ministră de finanțe, Natalia Gavrilița despre înghețarea angajărilor la guvern
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:21 0:00
Link direct


Natalia Gavriliță: „Acest moratoriu ne arată, de fapt, că plătim pentru deciziile proaste luate încă în 2018, aceste așa-numite reforme care au fost implementate în domeniul salarizării, dar în special în reforma administrației publice centrale. De fapt, au fost niște reforme nepregătite, implementate incompetent și care duc la consecințe importante pentru oameni iată că și în 2020.


În primul rând, atunci când s-a adoptat Legea salarizării în sectorul bugetar, această lege a fost adoptată în pripă, înainte de alegeri, fără a avea un registru al funcțiilor în sectorul bugetar și fără a avea calcule exacte asupra impactului. Iată de ce atunci guvernul a introdus un moratoriu la aproximativ 8000 de funcții vacante și, de asemenea, a introdus moratoriul pentru premiul în sectorul bugetar. Vă reamintesc că această reformă a fost adoptată la sfârșitul anului 2018, pe atunci când actualul premier Chicu era ministru al finanțelor în Guvernul Filip și am văzut deja la rectificarea în 2019 că chiar și cu aceste două moratorii, costurile legii au fost subestimate cu peste un miliard de lei.

Ori mărește salariile pentru oamenii care sunt angajați, ori elimină acest moratoriu pe angajări în sectorul bugetar.


Deci, acum guvernul se află într-o situație în care trebuie să aleagă: ori mărește salariile pentru oamenii care sunt angajați, ori elimină acest moratoriu pe angajări în sectorul bugetar, pentru că eliminarea moratoriului la un număr de peste 8000 de angajați, vă dați seama, ne costă foarte mult, din nou ne costă peste un miliard de lei. Dar problema cea mai mare, noi avem foarte mulți angajați în sectorul bugetar, sunt 180 de mii și problema cea mai mare este că acest moratoriu a fost introdus așa, din topor, pe funcțiile vacante care existau la momentul impunerii moratoriului în noiembrie 2018 și, de fapt, el nu reflectă povara de lucru.

Din aceste 8000 de funcții vacante, peste 2000 revin Ministerului de Interne, la Ministerul Apărării sunt foarte multe funcții vacante, la CNAS (Casa Națională de Asigurări Sociale).


Cunoaște toată lumea că din aceste 8000 de funcții vacante, peste 2000 revin Ministerului de Interne, la Ministerul Apărării sunt foarte multe funcții vacante, la CNAS (Casa Națională de Asigurări Sociale), dar trebuie să ne uităm unde sunt funcțiile acestea vacante, ce servicii nu oferă statul, pentru că nu poate angaja sau ce politici nu poate adopta, pentru că nu poate angaja oameni în aceste instituții. Deci, trebuie să existe o modalitate prin care se face o analiză funcțională, se spune iată câți oameni trebuie să lucreze într-un domeniu sau altul și iată cum organizăm lucrul cu un anumit număr de funcționari, care să fie realist pentru R. Moldova. Vedem că guvernul nu are aceste competențe ca să facă acest lucru într-un mod bine analizat și bine implementat.”

Europa Liberă: Acum, uitați-vă, haideți să ne simplificăm din nou, ca să înțelegem exact, pentru că nu a găsit o cale mai bună, guvernul ce zice, voi –Minister al Justiției, care ai locuri vacante, Minister al Apărării, MAI – nu aveți voie în 2020 să angajați oameni pe aceste funcții vacante, chiar dacă lucrul stă sau nu are cine lucra, nu aveți voie, pentru că nu avem bani?


Natalia Gavriliță: „Da. Asta este problema, chiar a fost și o decizie recentă a Curții de Conturi, care a analizat situația și a apreciat această reformă a administrației publice centrale ca fiind una negândită. Rezultatele nu sunt bune, în special Curtea de Conturi a concluzionat că a scăzut foarte mult calitatea produsului serviciilor financiar-contabile. Deci s-au creat anumite disfuncționalități și probleme majore în activitatea, de exemplu, a Ministerului Afacerilor Interne, unde secția financiar-administrativă a fost redusă de la 24 de unități până la opt unități și cu instituțiile subordonate pe care le are acest minister, dar aceeași situație este și la Ministerul Educației și Culturii.

Sunt anumite servicii care inevitabil vor funcționa mai rău, pentru că nu pot fi angajate persoane pe aceste funcții.

Așadar, problema nu este atât în numărul acestor funcții vacante, pentru că noi într-adevăr avem 180 de mii de persoane angajate în sectorul bugetar, dar cum sunt repartizate aceste funcții și cum ele reflectă serviciile pe care le oferă statul cetățenilor.

S-a luat un moment în timp, deci noiembrie 2018 și s-a introdus un moratoriu pe funcțiile care erau vacante în acel moment și trebuie să ținem minte că atunci s-au reorganizat foarte multe instituții, în perioada 2017-2018 a avut loc concomitent această reformă a administrației publice centrale prin care s-au reorganizat o serie de instituții, au fost create o serie de instituții și nu doar că această reformă a fost făcută fără o analiză funcțională ca să vedem ce funcții are un minister și ce servicii oferă acest minister sau ce politici elaborează acest minister în beneficiul cetățeanului.


Și atunci când s-a introdus suplimentar la această reformă care a fost implementată prost, s-a mai introdus și moratoriul la angajări, pentru că a fost adoptată în pripă și o lege a salarizării în sectorul bugetar s-au creat niște probleme sistemice foarte mari ale căror consecințe iată le simțim și în 2020.”

Europa Liberă: Dvs. ați fi păstrat acest moratoriu dacă rămâneați la Ministerul Finanțelor?

Natalia Gavriliță: „Da, eu l-aș fi păstrat, însă aș fi introdus o modalitate prin care autoritățile, urmând o procedură, ar putea solicita angajarea pe aceste funcții vacante, pentru că în unele cazuri instituțiile nu simt acest moratoriu, dar în alte cazuri sunt subdiviziuni foarte importante pentru realizarea misiunii autorităților publice, care trebuie să aibă posibilitatea de a angaja.

Întotdeauna statul se confruntă cu necesitatea găsirii unei balanțe între creșterea birocrației și livrarea unor servicii calitative cetățenilor. Și aici trebuie o abordare competentă bazată pe o analiză și bazată pe o performanță concretă care trebuie să fie atinsă și, insist, aceasta trebuie să fie în favoarea cetățenilor sau să ducă la o mai bună guvernarea a acestui stat.”

XS
SM
MD
LG