Prim-ministra Natalia Gavrilița spune că, în timp ce scumpirea unor produse de primă necesitate s-a „temperat”, guvernul este „foarte preocupat” de felul cum vor evolua prețurile la carburanți ca urmare embargoului la importurile de petrol rusesc pregătit de Uniunea Europeană.
Șefa guvernului a vorbit în emisiunea „Joi cu Liliana Barbăroșie”, o coproducție a Europei Libere și a postului public M1.
Nouă explozie a prețului carburanților
Prețul de referință al benzinei 95 pentru vineri, 3 iunie, a ajuns la 31 de lei și 93 de bani litrul, iar al motorinei - la 28 de lei și 30 de bani, în creștere accentuată în ultimele zile.
Agenția Națională de Reglementări în Energetică spune că majorarea reflectă „reacția burselor internaționale la cererea tot mai mare din partea pieței ucrainene” și planurile UE „de refuz total, până la sfârșitul anului curent” a importurilor de țiței și produse derivate din Federația Rusă.
În emisiunea „Joi cu Liliana Barbăroșie”, prim-ministra Gavrilița și-a exprimat speranța că sancțiunile europene având scopul să slăbească Rusia pentru a o face să pună capăt războiului contra Ucrainei nu vor duce la o nouă explozie a prețurilor la carburanți, pentru că alte țări exportatoare, membre OPEC, intenționează să sporească producția de petrol.
Tarifele la energia electrică, deocamdată neschimbate
Șefa guvernului a mai dat asigurări că autoritățile fac tot ce e posibil pentru a nu admite noi creșteri ale tarifelor la energia electrică.
S.A. Energocom, întreprinderea moldoveană de stat care achiziționează curentul consumat pe malul drept al Nistrului, a anunțat la 31 mai că a prelungit cu încă o lună contractul cu Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES) controlată de autoritățile transnistrene și firma rusească Inter RAO UES. Curentul de la Cuciurgan va fi achiziționat la prețul neschimbat de 59,90 pentru un megawatt-oră, ceea ce îi va permite R. Moldova să mențină în iunie tarifele vechi.
Tot pe 31 mai, Comisia pentru Situații Excepționale a prelungit cu o lună autorizația de mediu acordată Uzinei Metalurgice de la Rîbnița, unul din cei mai mari contribuabili la bugetul regiunii transnistrene, într-un aparent schimb: curent contra autorizații. Autorizația îi permite uzinei să importe din UE fier vechi, fără de care nu ar avea materie primă.
Întrebată în aceeași emisiune dacă e un schimb corect, Natalia Gavrilița a spus: „Faptul că reușim deocamdată să menținem aproape același preț în ultimele câteva luni pentru energia electrică procurată de la centrala de la Cuciurgan înseamnă că am făcut bine”.
Lupta cu monopolurile - guvernul are puteri limitate
Consiliul Suprem de Securitate a cerut guvernului, după o ședință din 27 mai, să reducă cheltuielile întreprinderilor din sectorul energetic, dar și să facă mai mult contra monopolurilor și lanțurilor de intermediari, spunând că aceștia sunt factori interni care au dus la creșterea mare a ratei inflației, alături de războiul din Ucraina și scumpirea energiei.
Natalia Gavrilița a spus că guvernul are puteri limitate pentru a forța o întreprindere ca Moldovagaz să-și mărească eficiența. „Să nu uităm că noi nu deținem capitalul majoritar în această întreprindere”, a spus șefa guvernului. Totuși, Curtea de Conturi va finaliza în curând un audit al cheltuielilor Moldovagaz reflectate în tariful gazelor naturale, a spus Gavrilița într-un exemplu al presiunilor care pot fi exercitate asupra firmei controlate de concernul rus de stat Gazprom.
Prim-ministra a mai spus că Guvernul urmărește, de câteva săptămâni, prețurile la produsele de primă necesitate în R. Moldova și UE și, dacă observă diferențe mari, intervine: „Nu avem o economie reglementată ca să putem interveni peste tot”, dar „la multe produse prețurile s-au temperat”.
Intervenția guvernului a însemnat includerea unor produse în lista celor de primă necesitate, cu marjă de profit în comerț limitată.
Remanieri guvernamentale nu se planifică
Vorbind despre chemările la remanieri guvernamentale, Gavrilița a spus că acestea nu vor avea loc deocamdată. Ea l-a apărat pe ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu, criticat cel mai mult, spunând că aceste critici sunt nemeritate și cauzate de prețurile mari la energie pe care ministrul nu le poate controla.
Natalia Gavrilița l-a criticat, în schimb, pe guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, despre care a spus că a avut decizii „nehotărâte” și „întârziate”, dar le-a și comunicat prost, ceea ce ar fi favorizat creșterea inflației.
