Ministerul Finanţelor, care săptămânile trecute a anunţat mai multe măsuri fiscale menite să stabilizeze finanţele publice după ceea ce a numit „moştenirea proastă” de la vechiul guvern, s-a ciocnit de critici mai ales pentru intenţia de a reveni la impozitul deplin pentru sectorul hotelier, impozitarea tichetelor de masa şi o majorare a taxei de mediu. După mai multe runde de discuţii publice, ministrul finanţelor, Natalia Gavriliţă, ne-a oferit un interviu, în care, pe lângă explicaţiile despre cum va profita bugetul de pe urma demolării „schemelor” şi cum s-a evitat regimul de austeritate, oferă câte un răspuns fiecărui din cele trei sectoare.
Natalia Gavriliță: „Tichetele de masă sunt un instrument pentru încurajarea angajaților, care este unul de succes în anumite țări, dar trebuie să înțelegem dacă ne putem permite ca țară să avem astfel de instrumente care nu sunt impozitate. Este, de fapt, un cadou din partea statului pentru a încuraja în acest caz alimentația lucrătorilor, însă noi cunoaștem că o problemă foarte mare pentru Republica Moldova este rata de dependență, adică noi avem o societate care îmbătrânește, avem foarte mulți pensionari și avem un deficit sau o gaură mare la bugetul asigurărilor sociale de stat, adică pentru a plăti pensii noi suntem nevoiți să transferăm bani din bugetul de stat, adică din impozitele curente pe care le achită cetățenii. Și pentru noi, în contextul nostru un asemenea cadou din partea statului este destul de generos și, dacă acest instrument se va propaga, teama noastră este că în loc de creșteri de salarii companiile vor oferi aceste tichete de masă neimpozitabile și noi vom pierde venituri la buget. În special ne deranjează pe termen mediu și lung, pentru că suntem un Guvern care se preocupă nu doar de ziua de azi, dar și de moștenirea pe care o lăsăm copiilor noștri, să încercăm să mobilizăm resurse pentru bugetul asigurărilor sociale de stat. Și aici pentru noi este măsura principială dacă oferim aceste scutiri sau nu și, în opinia noastră, cel puțin contribuțiile sociale trebuie să rămână.”
Europa Liberă: Pentru domeniul HoReCa, facilitățile pe care le-a luat Guvernul Filip în raport cu acest sector, cum le explicați?
Natalia Gavriliță: „Am studiat experiența altor țări care au oferit reduceri de impozite în sectorul HoReCa sau hoteluri, restaurante și cafenele și, de exemplu, în Malta Ministerul Finanțelor a analizat foarte minuțios înainte de oferirea acestei scutiri care ar fi scopul pentru care sunt oferite aceste scutiri și cu cât aceste scutiri s-ar traduce în prețuri mai mici care ar spori competitivitatea țării în comparație cu alte destinații de turism. Deci, anumite țări, atunci când oferă aceste scutiri pentru sectorul HoReCa, de fapt, mizează pe creșterea competitivității sectorului în domeniul turismului. La noi însă această măsură a fost mai mult un cadou oferit cu scopul de a scoate acest sector din economia tenebră, adică să încurajeze aceste hoteluri, restaurante și cafenele să iasă din așa-numita „contabilitate dublă” sau din ascunderea veniturilor și evaziunea fiscală. Și dacă vreți, aceasta poate fi privită și ca o amnistie, deci este o amnistie care este oferită pentru cei care nu plătesc taxele și impozitele și așa a fost văzută această măsură în contextul în care a fost adoptată în același timp cu amnistia fiscală și în contextul în care nu a fost făcută o analiză în privința obiectivelor care pot fi atinse prin această măsură.
A fost mai mult un cadou oferit cu scopul de a scoate acest sector din economia tenebră...
Mai mult ca atât, dacă este să vorbim despre contextul R. Moldova, acesta este un sector de consum și de foarte mult timp se vorbește că acest model bazat pe consum de creștere economică pe care se bazează R. Moldova nu este unul sustenabil sau nu poate dura mult timp și trebuie să ne concentrăm pe activități de producere, pe un alt model al economiei. Și atunci, dacă oferim o astfel de reducere, trebuie să fie foarte clar care este obiectivul de dezvoltare, pe când aici a fost doar scopul de a scoate aceste întreprinderi din economia tenebră și aceasta nu s-a tradus într-o descreștere a prețurilor și, în opinia Ministerului Finanțelor, nici nu a avut un impact mare în ceea ce privește scoaterea pe alb a activităților acestor întreprinderi. În acest context, considerăm că este cazul să revenim la cota standard.”
Europa Liberă: Acum cu taxa de mediu care va fi decizia?
Natalia Gavriliță: „Ceea ce am discutat noi cu organizațiile și companiile care vor fi afectate de această creștere de taxă de mediu este că noi, prin impozite și taxe, de fapt, ne dorim să încurajăm un anumit comportament și aici scopul foarte clar este ca să descurajăm crearea și comercializarea tot mai activă a plasticului. R. Moldova și-a asumat anumite angajamente în ceea ce privește aplicarea unor abordări europene unde poluatorul plătește, noi însă nu avem mecanisme foarte clare pentru companii să implementeze acest principiu și de aceea am căzut de acord că, chiar dacă vom mări un pic taxa de mediu, noi vom lucra mult mai activ împreună cu Ministerul Mediului pentru a găsi soluții prin care am putea oferi o reducere la plata acestei taxe în caz că companiile vor avansa în reciclarea deșeurilor și în reciclarea plasticului.”
Europa Liberă: Premierul Maia Sandu spune că cetățenii plătesc, de fapt, acum o notă de plată pentru corupția vechiului sistem, a vechilor autorități. Prin ce plătesc cetățenii această notă de plată? Adică vor avea de suferit?
Natalia Gavriliță: „Haideți să vă spun prin ce plătesc. Bunăoară, noi avem multe întreprinderi de stat. Aceste întreprinderi de stat de obicei au un profit care se impozitează și care merge în folosul statului, dar și dividende pe care le primește statul, pentru că este proprietar al acestor întreprinderi. Dacă în aceste întreprinderi de stat sunt anumite scheme de corupție sau așa-numitele „companii-căpușă”, sau sunt făcute achiziții publice care nu cheltuiesc judicios banii întreprinderii, atunci evident că aceștia sunt bani care nu ajung la bugetul de stat și eliminarea acestor scheme va duce la creșterea veniturilor, însă problema cu care ne confruntăm noi acum este o problemă de timp, pentru că eliminarea acestor scheme va dura ceva timp și implică revederea unor contracte, chiar și unor hotărâri de Guvern și legi pentru ca să ne asigurăm că activitățile pe care le desfășoară aceste întreprinderi duc la venituri în folosul statului. Și aici putem vorbi chiar și despre aceleași plăți pe care le face statul pentru „Arena Chișinău” sau despre monopolul statului care a fost impus pe jocurile de noroc și scutirea de impozite pe care a introdus-o pentru jocurile de noroc. Evident că acestea sunt lucruri pe care noi încercăm acum să le rezolvăm pentru a ne asigura că interesul cetățenilor este prioritar.”
Europa Liberă: Vreau să ne explicați Dvs., au început acum tot felul de deconspirări... Asta pentru că avem deja un procuror interimar în funcție și cumva strategia a fost să avem cui trimite aceste materiale sau anchete, sau investigații care s-au făcut în Guvern sau care a fost strategia?
Natalia Gavriliță: „Strategia a fost să încercăm întâi să ne informăm despre detaliile acestor așa-numite „scheme”. Noi, ca să înțeleagă cetățeanul, când vorbim despre „scheme”, este vorba despre delapidarea bugetului și banului public. Adică cineva ia decizii, încheie contracte care în mod vădit sunt împotriva interesului bugetului și cetățenilor sau încheie niște contracte, sau face achiziții publice, adică procurări și aici vorbim despre elemente multiple care trebuie înțelese. Chiar să vă dau același exemplu cu „Arena Chișinău”, pentru că a vorbit despre acest așa-numit „parteneriat public-privat” și dl ministru Brînzan, aici este vorba despre un contract care a fost încheiat în defavoarea statului, unde parteneriatul, de fapt, constă în cheltuieli publice și venituri private. Și atunci durează ceva timp ca să citim contractele, să înțelegem condițiile, să înțelegem cum au fost luate deciziile, care este pierderea pentru buget și ce putem face pentru a corecta situația, pentru că în unele cazuri sunt companii mari, internaționale, reputabile cu care a fost încheiat un contract, dar acum noi trebuie să încercăm să renegociem sau să vedem care ar fi modalitatea pentru ca noi să nu afectăm agenții economici care au acționat în cadrul normativ, dar unde autoritățile statului au luat decizii în defavoarea cetățenilor.”
Când vorbim despre „scheme”, este vorba despre delapidarea bugetului și banului public...
Europa Liberă: Multe dintre proiectele și chiar inclusiv măsurile fiscale ale Guvernului precedent au fost tratate de la bun început ca și cadouri electorale, dar cadourile oamenii se bucură atunci când le primesc și nu se prea bucură atunci când li se iau înapoi. Vă gândiți atunci când anulați ceva la acest aspect al problemei?
Natalia Gavriliță: „Absolut. Prioritatea noastră nr. 1 este interesul cetățeanului. Noi știm că foarte multă lume își dădea seama când creșteau salariile că eventual, după alegeri, cineva va trebui să găsească resurse pentru acoperirea acestor promisiuni și creșteri și, de fapt, acest Guvern consideră că instituțiile statului pot acționa într-un fel în care să asigure poate creșteri și mai mari de salarii, pensii și cheltuieli prioritare, doar că pentru asta trebuie să avem și un mediu de afaceri favorabil, și o economie sănătoasă ca să mărim baza de impozitare, să colectăm venituri la buget și să avem de unde să plătim astfel de programe înainte de alegeri, nu cadouri, pentru că erau neacoperite, dar noi considerăm că putem face programe care să lucreze în folosul cetățenilor. Dacă e să vorbim despre planurile guvernării precedente, oricum erau planuri și de reducere a cheltuielilor, dar și opțiuni pentru a crește impozitele. Noi am adus o abordare că nu este cazul să creștem impozitele pentru toți cetățenii și toate categoriile de mărfuri și am mers cu o abordare țintită ca să afectăm cât mai puțin cetățeanul de rând. Adică, dacă observați, am luat măsuri care afectează sectoare înguste sau unii agenți economici și cu care purtăm discuții pentru a asigura și o predictibilitate, și anumite acțiuni care ar ajuta să rezolve întrebări mai fundamentale pentru acești agenți economici, dar abordarea noastră a fost să nu afectăm cetățeanul de rând.”
Europa Liberă: Dar atunci când tăiați de la „Prima casă”, iată, prin rectificare sau de la „Drumuri...”, cetățeanului ce i-ați spune?
Natalia Gavriliță: „Pentru „Prima casă”, noi nu tăiem finanțarea, noi ajustăm cifrele în conformitate cu ritmul pe care l-am văzut în prima jumătate a anului, adică în prima jumătate a anului, chiar dacă erau prevăzute resurse în buget, am avut un număr limitat de solicitări și am cheltuit doar o mică parte din suma preconizată. Și atunci, noi ajustăm cifra totală pentru cererea pe care o avem; noi nu schimbăm condițiile programului și nu tăiem din banii care sunt disponibili pentru acest program.
Exact așa și la „Drumuri bune”, acolo unde noi nu avem studii de fezabilitate, contracte încheiate, unde noi știm că nu vom cheltui banii până la sfârșitul anului, noi modificăm, ca să putem folosi aceste sume pentru alte scopuri. Adică și în privința drumurilor, și în privința programului „Prima casă”, noi doar ajustăm cifrele la realitatea de zi, adică în baza executării bugetului în prima jumătate de an.”
Europa Liberă: Erau planuri de reducere cu 30 la sută a cheltuielilor deja în acest an, planuri care existau în Guvernul Filip, ați spus. Deci, lucrurile mergeau spre un regim de austeritate, iar acest regim poate fi evitat doar prin reluarea finanțării externe. Acum ne puteți spune cu certitudine și cu încredere deplină că regim de austeritate nu vom avea?
Natalia Gavriliță: „Dacă aceste modificări la Legea bugetului și la legislația fiscală și vamală vor fi adoptate și vor intra în vigoare, atunci putem vorbi despre o intrare în normalitate și evitarea unui regim de austeritate, ceea ce înseamnă că vom continua să avem un anumit nivel de consum și investiții în economie care să ne permită să continuăm pe calea creșterii economice.”
