Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, l-a felicitat pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan pentru realegerea sa în funcţie, reamintind totodată „valorile fundamentale” pe care a fost fondată Alianţa: democraţia şi statul de drept.
„Îl felicit pe preşedintele Erdogan pentru realegerea sa ca preşedinte. Felicit de asemenea poporul turc pentru participarea mare la alegeri”, a declarat Stoltenberg (norvegian) la reuniunea miniştrilor de externe şi ai apărării de la Luxemburg.
„NATO este fondată pe câteva valori fundamentale: democraţia, statul de drept, libertăţile individuale. Personal, acord multă importanţă acestor valori şi subliniez importanţa lor în numeroase capitale din NATO, inclusiv în Ankara, când mă întâlnesc cu lideri turci”, a adăugat şeful Alianţei.
Turcia este un membru important al NATO, datorită poziţiei sale strategice pe flancul sudic al Alianţei şi apropierii sale geografice de Rusia, şi a avut un rol-cheie în lupta împotriva grupării Stat Islamic în zona irakiano-siriană.
Turcia a jucat un rol important în NATO în timpul războiului rece. Turcia a intrat în NATO în același timp cu Grecia vecină și se consideră că doar faptul că ambele țări fac parte din aceeași organizație a împiedicat, de-a lungul anilor, un conflict militar între ele.
În același timp, în deriva sa autoritară recentă, Erdogan s-a apropiat de Rusia și de Vladimir Putin, ceea ce iarăși îngrijorează NATO. Erdogan a decis să plătească 2,5 miliarde dolari pentru cumpărarea de sisteme rusești de apărare antirachetă S-400.
Sistemul rusesc pe care vrea acum să-l cumpere de la Rusia Turcia lui Erdogan, membru în NATO, nu este însă compatibil cu celelalte structuri din NATO...
Acordul între Ankara și Moscova prevede ca Turcia va primi două baterii S-400 pe parcursul anului 2018, iar apoi, la o data nespecificată, alte două.
Turcia se înțelesese anterior și cu China pentru achiziționarea unui sistem de apărare antirachetă, dar tranzacţia nu a fost finalizată din pricina opoziției NATO, care nu dorește ca un stat membru al Alianței să achiziționeze asemenea material militar de la entități terțe.
Sistemul S-400 numit „Triumf“ este destinat apărării cu rachete de raza medie şi lungă împotriva oricărei amenințări aeriene, inclusiv bombardiere strategice, rachete balistice și de croazieră, ținte hipersonice.
Un asemenea târg cu Moscova constituie însă prima abatere serioasă a Turciei de la regulile NATO în ultimele șase decenii de când Turcia e membru în Alianță.
Conform acordului, Turcia va primi două sisteme de rachete S-400, iar alte două sisteme vor fi produse în următorul an în interiorul Turciei.
Sistemul rusesc pe care vrea acum să-l cumpere de la Rusia Turcia lui Erdogan, membru în NATO, nu este însă compatibil cu celelalte structuri din NATO.
Principala problemă e nu doar politică, administrativă sau tehnică, ci și faptul că în cadrul NATO Turcia nu are dreptul să desfășoare asemenea rachete pe granița cu Armenia, țară asociată, sau pe granița cu Grecia, țară membră în NATO.
Un alt detaliu care a deranjat politic în cadrul Alianței este chiar faptul că respectivele rachete ar putea fi tehnic desfășurate spre o altă țară membră în NATO: Grecia.
Senatul SUA a decis așadar să blocheze livrarea către Turcia a unor avioane militare de tip F-35, nemaiavând încredere în Ankara și temându-se că secrete militare americane ar putea fi livrate Rusiei.
