Potrivit calculelor, cifrelor și statisticilor făcute cunoscute recent de către Pentagon, ministerul apărării al SUA, costul total cumulat al războaielor americane împotriva terorismului duse în ultimele două decenii în Afganistan, Irak, Siria, Somalia și Libia se ridică la 6.400 de miliarde de dolari.
Asta, în condițiile în care niciuna din aceste lungi intervenții nu a fost într-adevăr încoronată de succes. Pentru a înțelege amploarea sumelor, ar trebui să comparăm cu Produsul Intern Brut (PIB) al Rusiei sau al Franței.
Acei 6.400 miliarde de dolari reprezintă, într-adevăr, de patru ori PIB-ul Rusiei pentru anul în curs, 2021. Săptămânalul francez politico-satiric Le Canard enchaîné, în foarte serioasa sa rubrică destinată strategiei și politicilor militare ale Franței, estimează chiar că am putea vorbi de cheltuieli de cinci ori mai mari decât PIB-ul Rusiei, dacă ținem seama de faptul că în urmă cu un deceniu dolarul avea o valoare mai mare decât astăzi. E vorba, desigur, doar de sumele cheltuite de Pentagon împotriva terorismului, ele nu au nimic de-a face cu contribuția SUA la bugetul NATO și pentru menținerea trupelor americane în Europa.
La fel se pune chestiunea și într-o comparație cu PIB-ul Franței: cheltuielile Pentagonului în lupta împotriva terorismului depășesc de mai bine de doua ori bugetul total al Franței pe anul acesta.
Evident, ceea ce frapează în primul rând este faptul că asemenea cheltuieli militare astronomice nu au împiedicat talibanii să ocupe întregul Afganistan practic fără luptă, ba chiar – decizia Washingtonului a fost una unilaterală, lăsând celelalte țări din NATO în fața faptului împlinit.
Inițial, NATO plănuia să păstreze un contingent în Kabul și după retragerea SUA. Ba chiar, se stabilise în cadrul NATO ca Turcia va prelua paza aeroportului din Kabul. Toate aceste planuri au fost obliterante definitiv, de pe o zi pe alta.
Dar mai ales, cum o și afirmă strategii NATO, victoria deocamdată totală a talibanilor le dă un nou impuls militanților islamici, în primul rând din Al-Qaida, aliata istorică a talibanilor atât în Orientul Apropiat, cât și în Sahel, în Africa sahariană, unde Franța duce de mulți ani un război, etalat între mai multe țări din regiune, împotriva jihadiștilor. Război în care Franța, în special acum, cu Macron, încearcă de mulți ani să atragă și un sprijin direct al NATO, similar cu cel adus de NATO, de două decenii, forțelor SUA din Afganistan.
Dar și pentru Franța, războiul, puțin popularizat și prea puțin urmărit de opinia publică, din fostele sale colonii în Sahel, reprezintă o cheltuială de circa un miliard de euro pe an. Este vorba de așa-numitul grup G5-Sahel: Ciad, Burkina Faso, Niger, Mauritania și Mali... altfel zis, cinci printre cele mai sărace țări din Africa (și din lume).
Dar mai ales, experiența Afganistanului a arătat că tocmai în asemenea țări islamismul este cel mai greu de învins.
