„Un sinistru schelet”
Cum atrage atenția Le Monde, în Franța, video-ul de două ore, postat de organizația lui Navalnîi pe YouTube, în care e revelată existența palatului lui Putin de la Marea Neagră, film purtând titlul: Palatul lui Putin – cea mai mare mită din lume, a fost văzut de nu mai puțin de 116 milioane de ori!
The Guardian descrie prima apariție publică (prin video din închisoare) a lui Aleksei Navalnîi de când a încetat greva foamei. Navalnîi a apărut ieri pe ecranul tribunalului “slăbit”, “sfrijit” („gaunt”, scrie The Guardian), ras în cap, epuizat, după ce a pierdut 22 kg în trei săptămâni de greva foamei. „De nerecunoscut”, constată, în Italia, Corriere della Sera.
Navalnîi a apărut, prin video, în fața tribunalului pentru a răspunde de acuzația de “defăimare” împotriva unui veteran de război care vorbise în favoarea prelungirii mandatelor lui Putin în fruntea Rusiei. Adresându-se judecătorului, Navalnîi a vorbit despre Putin ca despre „regele gol” («Ваш король-то голый!») referindu-se la povestea lui Andersen Hainele Împăratului. (În Spania, El Pais traduce introducând și un „hoț” acolo, care nu există în original: “rey ladrón desnudo”.)
Separat, într-o înregistrare audio difuzată de televiziunea rusă independentă Dojd („Ploaia”), Navalnîi a spus: « Ieri m-au dus la baie (…). Era o oglindă acolo și m-am privit: am ajuns un sinistru schelet» (“ein „furchtbares Skelett“, traduce Frankfurter Allgemeine Zeitung”).
Ziarul rus de opoziție Novaia Gazeta oferă un reportaj complet din sala tribunalului, inclusiv cu transcrierea amănunțită a dialogurilor pronunțate și pune ca titlu fraza provocatoare a lui Navalnîi aruncată celor care-l judecau: «Vă consider pe toți niște trădători și niște ocupanți!»
Tot ieri, principalii săi colaboratori, Leonid Volkov și Ivan Jdanov, au fost numiți ca „suspecți” în crearea unei organizații non-guvernamentale „criminale” care poate pune în pericol drepturile cetățenilor, acuzație pentru care ei riscă până la patru ani închisoare.
Cei doi au anunțat închiderea întregii rețele de centre regionale ale organizației, lor fiindu-le imposibil să lucreze în aceste condiții.
Soția lui Navalnîi, Iulia, era de asemenea prezentă la tribunal, iar el i s-a adresat, spunându-i că pentru a reveni lent la normal după trei săptămâni de greva foamei poate mânca 450 de calorii pe zi, respectiv câteva linguri de terci de ovăz și că până acum el nu a reușit să convingă conducerea penitenciarului să-i dea legume proaspete.
Apelul lui Navalnîi de a obține clasarea acuzației de „defăimare” împotriva veteranului de război a fost respins.
Parlamentul European cere noi sancțiuni împotriva Rusiei
Tot joi, cum o anunță la Moscova Kommersant, Parlamentul European a cerut expulzarea diplomaților ruși de la misiunea pe lângă UE și oprirea lucrărilor la conducta de gaz Nord Stream 2, prin care va fi adus gaz rusesc în Germania, ocolind în mod voit țările baltice, Polonia și Ucraina, dispozitiv ce ar putea agrava dependența energetică a Germaniei de Rusia. Germania a fost criticată pentru asta și în textul rezoluției votate ieri de Parlamentul European.
Moskovski Komsomoleț scrie însă că Putin a mulțumit firmelor franceze care în ciuda crizei, a sancțiunilor și pandemiei, continuă să facă afaceri în Rusia, participând și la construirea conductei Nord Stream 2, destinată Germaniei și care este acum terminată în proporție de 95%.
Sputnik „defăimat” în Brazilia
În Franța, Libération rezumă tensiunile recente dintre Rusia și Brazilia, care respinge acum vaccinul Sputnik. Agenția națională braziliană a medicamentelor, Anvisa, a descoperit un virus puternic în câteva loturi și a decis că folosirea vaccinului Sputnik e primejdioasă, deoarece poate transmite alte boli grave. Rusia denunță însă o „decizie politică”. «Întârzierile Anvisa în aprobarea vaccinului Sputnik sunt din păcate de natură politică și nu au nimic de-a face cu știința», scrie pe contul Twitter al vaccinului rusesc.
Sputnik a avertizat că va deschide o acțiune în justiție împotriva Anvisa pentru „defăimare”. Cum se vede, acuzația de „defăimare” e la modă în Rusia.
„Impas în Ucraina”: ministrul polonez Marcin Przydacz
Tot în Franța, Le Monde are un interviu cu vice-ministrul polonez de externe, Marcin Przydacz, care spune că «trebuie să fim mai uniți în fața Rusiei».
Przydacz constată impasul în Ucraina și ineficacitatea abordării, până acum, de către occidentali, a relațiilor cu Moscova lui Putin. El estimează că manevrele militare masive ale lui Putin la granița Ucrainei se datorează în bună parte degradării situației din Rusia și faptului că Putin are nevoie să deturneze atenția populației de la problemele interne.
Apoi, mai spune el, ritmul reformelor în Ucraina îl neliniștește pe Putin. Pentru occidentali, acele reforme pot părea lente, dar pentru Kremlin ele merg prea departe. De pildă: campania din Ucraina împotriva rețelelor care răspândesc știri false.
Apoi, spune el, nu trebuie uitată modificarea totală a peisajului la Washington, pe a cărui complezență Putin nu mai poate acum conta.
Minsk între Occident și Rusia
Într-un interviu ieri cu Euronews, ministrul bielorus de externe Vladimir Makei a recunoscut că autoritățile de la Minsk au folosit forța în mod excesiv împotriva manifestanților, dar a aruncat vina pe Occident, care, prin sancțiunile sale, a împins țara din ce în ce mai mult spre Rusia.
Makei a repetat versiunea guvernului de la Minsk, și anume că se pregătea o lovitură de stat. „Soarta țării se afla în joc”, spune el.
În acest timp, șefa opoziției, Svetlana Tihanovskaia, care s-a refugiat la Vilnius, în Lituania, se află în Italia, unde joi 29 aprilie ea a vorbit fața comisiei pentru afaceri externe a parlamentului italian.
Conform cotidianului La Repubblica, Tihanovskaia a adoptat un ton liric și afectiv, spunându-le deputaților italieni: «Italia e cunoscută pentru iubirea de libertate și pentru mișcarea de partizani, la Resistenza; opoziția din Bielorusia e noua Resistenza din inima Europei.»
Pentru moment, însă, deși aplaudată, se pare că ea a primit ca răspuns doar un: «Bella ciao».
