Ştirea că negaţionistul Horst Mahler, una din figurile centrale ale scenei extremiste de dreapta din Europa, a fost arestat în Ungaria, s-a răspîndit cu viteza vîntului. Mai toate ziarele germane au abordat subiectul Mahler, despre care s-a aflat, în aprilie, că dispăruse după ce urma să execute încă trei ani de închisoare, fiind condamnat pentru negarea Holocaustului şi propagandă extremistă de dreapta.
După dispariţia misterioasă a antisemitului notoriu, acesta a răspîndit, pe 19 aprilie, un mesaj video pe Youtube, în care a anunţat că intenţionează să ceară azil politic într-un „stat suveran”.
Într-un alt mesaj, citat în presa germană, Mahler, în vîrstă de 81 de ani, a dezvăluit că pe data de 12 mai l-a „rugat pe conducătorul naţiunii ungare, Viktor Orbán” să-i acorde azil politic. În mesajul respectiv, Mahler se descrie ca o persoană prigonită politic încheindu-şi declaraţia cu o frază patetică: „Cu încrederea în spiritul de libertate al poporului din Ungaria, predau soarta mea în mîinile guvernului său.”
După cîteva ezitări, autorităţile de la Budapesta au recunoscut că Mahler se află în Ungaria. Ziarul berlinez „die tageszeitung” (taz) a reuşit în cele din urmă să primească un răspuns din partea purtătorului de cuvînt al guvernului, Zoltán Kovács. Acesta a precizat că Mahler a fost reţinut luni în oraşul Sopron. O confirmare similară a făcut Kovács şi după insistenţele publicaţiei „Spiegel-online”. Pornind de la cazul Mahler, publicaţia citată a subliniat faptul că, în momentul de faţă, Ungaria a devenit un „Eldorado” şi pentru alţi extremişti de dreapta. Potrivit ziarului „Der Tagesspiegel”, procuratura din München a confirmat – fără să facă alte precizări - arestarea lui Mahler.
Cariera politică a juristului Mahler a început în anii 1960, cînd s-a alăturat opoziţiei extraparlamentare, apropiindu-se ulterior de gruparea teroristă de stînga, autodenumită „Fracţiunea Armatei Roşii” (RAF). Treptat, Mahler s-a transformat într-o figură centrală a mişcării extremiste de dreapta, utilizînd şi adaptînd aceleaşi concepte ideologice, în primul rînd, anti-americanismul şi anti-semitismul, precum notează Michael Fischer, autorul unui studiu biografic dedicat teroristului care se consideră o victimă a evreilor.
Astăzi, Mahler poate fi considerat un adevărat maestru al autovictimizării, ceea ce rezultă atît din scrierile sale ca, de pildă, cea intitulată: „Sfîrşitul călătoriei” („Das Ende der Wanderschaft”, din 2013), cît şi din declaraţiile sale virulent antisemite şi mesajele sale audiovizuale răspîndite pe internet.
Ilustraţii:
Coperta studiului biografic al lui Michael Fischer „Horst Mahler” (2015)
