Ştiri
Negocieri la Doha, în Qatar, pentru încetarea focului în Gaza
O nouă rundă de discuții pentru încetarea focului în Gaza are loc la Doha, în Qatar. Șeful spionajului israelian se va alătura vineri omologilor săi american și egiptean și premierului qatarez, într-o reuniune cu ușile închise.
Negocierile, care încearcă să pună capăt vărsării de sânge în Gaza și să-i elibereze pe cei 115 ostatici israelieni și străini, au fost puse la punct în timp ce Iranul părea pregătit să riposteze împotriva Israelului după asasinarea liderului Hamas Ismail Haniyeh, la Teheran, pe 31 iulie.
Având în vedere că navele de război, submarinele și avioanele de război americane sunt trimise în regiune pentru a apăra Israelul și a-i descuraja pe potențialii atacatori, Washingtonul speră că un acord de încetare a focului în Gaza poate dezamorsa riscul unui război regional, transmite Reuters.
Oficialii Hamas, care au acuzat Israelul de stagnarea negocierilor, nu s-au alăturat discuţiilor de joi, dar au anunțat că le vor urmări îndeaproape.
Mediatorii plănuiau să se consulte cu echipa de negociere a Hamas din Doha după întâlnire, a declarat un oficial pentru Reuters.
Delegația israeliană îi include pe: șeful spionajului David Barnea, șeful serviciului de securitate internă Ronen Bar și pe generalul Nitzan Alon, șef al comandamentului central al armatei israeliene.
Lor li se vor alătura directorul CIA, Bill Burns, și reprezentantul SUA pentru Orientul Mijlociu, Brett McGurk, care au reprezentat Washingtonul la discuțiile convocate de prim-ministrul qatarez, șeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, cu șeful serviciilor secrete egiptene, Abbas Kamel.
- Te-ar putea interesa și: După SUA, Franța, Germania și Marea Britanie cer „dezescaladare” în Orientul Mijlociu
Israelul și Hamas s-au acuzat reciproc pentru eșecul negocierilor, dar niciuna dintre părți nu a exclus un acord.
Purtătorul de cuvânt al Securității Naționale a Casei Albe, John Kirby, a declarat reporterilor că negociatorii s-au concentrat pe reducerea decalajelor și punerea în aplicare a unui acord-cadru, despre care a spus că a fost „în general acceptat” de ambele părți.
„Obstacolele rămase pot fi depășite și trebuie să încheiem acest proces”, a spus Kirby. „Astăzi este un început promițător”.
În preajma discuțiilor de joi, Hamas a declarat mediatorilor că, dacă Israelul ar face o propunere „serioasă”, în conformitate cu propunerile anterioare ale Hamas, grupul ar continua să se angajeze în negocieri.
Între timp, un atac sângeros comis de colonişti evrei joi, în Cisiordania, provoacă condamnări generale, inclusiv din partea unor lideri israelieni, relatează AFP.
Atacul unui grup de coloniştri israelieni din satul Jit - soldat cu un mort şi un rănit grav joi - a fost condamnat de către Statele Unite şi de numeroşi lideri israelieni.
„Am condamnat ferm pogromul din această seară din Samaria”, a scris joi preşedintele israelian Isaac Herzog într-un mesaj pe X, folosind numele provinciei biblice corespunzător nordului Cisiordaniei.
Casa Albă a denunțat atacul ca „inacceptabil”.
Potrivit armatei israeliene, zeci de civili israelieni au luat cu asalt joi în jurul orei locale 20:00 satul Jit, situat între Nabluz şi Qalqilya, au incendiat clădiri şi vehicule şi au aruncat cu pietre și cocktailuri Molotov.
Militari şi grăniceri „au evacuat civilii israelieni din oraş” şi l-au predat pe unul dintre ei poliției, a declarat AFP un purtător de cuvânt militar.
Potrivit Ministerului palestinian al Sănătății, un bărbat a fost ucis „de gloanțele coloniștilor”, iar altul a fost rănit cu un glonț în piept.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu „ia în serios revoltele care au avut loc în această (joi) seara în satul Jit”, a anunţat într-un comunicat biroul acestuia, dând asigurări că „cei care se fac vinovaţi de orice act criminal vor fi arestaţi şi urmăriţi în justiţie”.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Vezi ultimele știri
Maia Sandu, înregistrată oficial în cursa pentru un nou mandat
Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat candidatura Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Președinta care va încerca să obțină un al doilea mandat este a doua candidată înregistrată oficial, după Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialiștilor.
În ședința sa din 12 septembrie, CEC a mai înregistrat partidul PAS al Maiei Sandu în calitate de participant la referendumul din aceeași zi cu prezidențialele, când alegătorii vor fi întrebați dacă sprijină aderarea Republicii Moldova la UE. PAS face campanie pentru un vot „DA”.
Președinta Sandu și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat încă la sfârșitul anului trecut, când a cerut și organizarea referendumului constituțional „pentru a spune clar, toată țara, ce drum alege R. Moldova”
Sandu, care a câștigat primul său mandat, în 2020, cu promisiunea să asaneze justiția și să pedepsească oligarhii, a trebuit să conducă R. Moldova prin criza de securitate declanșată de invazia rusească în Ucraina, în februarie 2022. A reușit să obțină pentru R. Moldova, alături de Ucraina, și statut de țară candidată la aderarea la UE, și începerea negocierilor de aderare și spune că, dacă este realeasă, va face tot ce ține de ea pentru „a duce la capăt misiunea integrării europene”.
Șefa statului spune că Rusia ar purta un „război hibrid” atât împotriva sa, cât și a „viitorului european” al R. Moldova și consideră că mai mulți potențiali contracandidați „reprezintă interesul oligarhilor, al Kremlinului”, inclusiv fostul procuror general Stoianoglo sprijinit de principala formațiune a opoziției, PSRM.
Sondajele de opinie sugerează că Sandu are toate șansele să câștige un nou mandat.
CEC a înregistrat în total 13 grupuri de inițiativă care adună semnături de sprijin pentru potențiali candidați la funcția de președinte, iar până la 12 septembrie a înregistrat doi candidați. Înregistrarea candidaților expiră pe 20 septembrie, când începe și campania electorală. (A.E.).
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Spicherul Igor Grosu spune Ucrainei că Moldova „este și va rămâne” alături de ea
Spicherul Igor Grosu a declarat de la Kiev că a luat în discuție cu autoritățile ucrainene „consecințele atacurilor rusești care se tot intensifică”, reamintind că în R. Moldova se mai află circa 60 de mii de refugiați ucraineni, care beneficiază de protecție temporară.
Președintele parlamentului moldovean a postat pe rețelele de socializare mesaje și fotografii de la Kiev, unde a participat pe 11-12 septembrie la o conferință internațională a aliaților Ucrainei, Summitul Platformei Crimeea. Una din fotografii îl înfățișează strângându-i mâna președintelui Volodimir Zelenski, iar alta – stând în fața Radei Supreme de la Kiev alături de omologul său ucrainean Ruslan Stefanciuk.
Grosu spune între altele că a transmis liderilor de la Kiev, în numele cetățenilor R. Moldova, recunoștința pentru „sacrificiul imens” pe care soldații ucraineni îl fac pe câmpul de luptă de mai bine de doi ani. „Dacă azi în Moldova este pace este doar datorită eroismului poporului ucrainean”, a scris Grosu pe Facebook.
Participarea lui Grosu la summitul de la Kiev are loc la câteva zile după o vizită la Chișinău a ministrului de externe ungar, Péter Szijjártó, a cărui țară se opune ajutoarelor militare occidentale pentru Ucraina, iar premierul Dorin Recean a vizitat Slovacia, țară care a blocat sprijinul militar de stat pentru Kiev, după revenirea la putere a premierului populist Robert Fico.
La Kiev, președintele parlamentului moldovean, care este și liderul partidului de guvernământ PAS, a spus că „Ucraina are nevoie de vecini prieteni, în care să aibă încredere și cu care să poată colabora și Moldova este și va rămâne alături de Ucraina”.
La Summitul Platformei Crimeea au participat peste 60 de țări, iar scopul reuniunii a fost de a reafirma solidaritatea cu Ucraina și de a atrage atenția asupra situației din peninsula anexată de Rusia în 2014. Președintele ucrainean a repetat la summit, unde a fost de față și secretarul de stat american Antony Blinken, că țara sa nu are de gând să renunțe la Crimeea, spunând că Ucraina „nu-și vinde pământul și nu-și abandonează oamenii”. (A.E.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Rusia: Avocații lui Navalnîi, judecați pentru „extremism”
Un tribunal rus a trimis joi în judecată trei avocați care îl reprezentau pe regretatul lider al opoziției Alexei Navalnîi, sub acuzații de „extremism”.
Navalnîi a murit în circumstanțe neclare în februarie într-o colonie penitenciară rusească din Arctica, unde ispășea o pedeapsă de 19 ani pentru că ar fi înființat și condus o organizație „extremistă”.
După moartea sa, autoritățile ruse și-au intensificat campania împotriva susținătorilor, aliaților și familiei criticului Kremlinului - arestând jurnaliștii care au acoperit audierile sale în instanță și adăugând-o pe soția sa, Iulia Navalnaia, pe o listă neagră a „teroriștilor și extremiștilor”.
Procesul a trei dintre foștii săi avocați - Vadim Kobzev, Alexei Liptser și Igor Sergunin - s-a deschis joi într-un tribunal din regiunea Vladimir, la est de Moscova, au relatat jurnaliștii AFP prezenți în sala de judecată.
Cei trei au stat într-o cușcă cu gratii metalice pentru inculpați la începutul audierii, înainte ca judecătorul să dea curs cererii acuzării de a declara ședința „cu ușile închise”, scoțând publicul și jurnaliștii din sală.
Arestați în octombrie 2023, cei trei sunt acuzați de participare la o organizație „extremistă”, delict care presupune o pedeapsă maximă de șase ani.
Anchetatorii susțin că ei au transmis mesajele lui Navalnîi „complicilor” săi din exterior, ajutându-l pe criticul Kremlinului să își continue activitatea politică interzisă chiar și din spatele gratiilor.
- Citește și: Iulia Navalnaia numește „absurdă” concluzia că soțul ei a murit de „o combinație de boli”
Echipa lui Navalnîi a susținut mereu că arestarea avocaților a fost o încercare de a-l izola și mai mult pe opozant în închisoare, unde el și-a petrecut cea mai mare parte a timpului încarcerat solitar.
La o audiere preliminară, avocatul Sergunin a pledat vinovat, a raportat presa independentă, în timp ce Kobzev și Liptser au respins acuzațiile.
Kremlinul a negat constant acuzațiile aliaților lui Navalnîi că președintele Vladimir Putin ar fi ordonat uciderea lui în închisoare.
Presa a scris mai nou că Occidentul și Moscova purtau discuții cu privire la eliberarea lui Navalnîi în cadrul unui schimb de prizonieri - înainte să moară.
Într-un deceniu de luptă împotriva regimului lui Putin, carismaticul lider al opoziției ruse a atras zeci de mii de oameni la demonstrațiile de stradă antiguvernamentale.
A fost aproape de moarte în 2020, când a fost otrăvit în timpul unei călătorii de campanie în Siberia, înaintea alegerilor regionale.
O anchetă efectuată de echipa lui Navalnîi și de mijloace de informare occidentale și ruse a făcut legătura între tentativa de asasinat și agenții FSB ruși.
Majoritatea foștilor săi aliați, inclusiv soția sa, Iulia Navalnaia, care s-a angajat să îi continue activitatea, trăiesc acum în exil.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Paris: Clopotele se întorc la Notre Dame, renovate după incendiul din 2019
Opt clopote, dintre care unul cântărește peste patru tone, sunt repuse joi în clopotnița catedralei Notre Dame din Paris, cu doar câteva luni înainte de redeschiderea oficială a acesteia, la cinci ani după un incendiu devastator.
Ca urmare a incendiului din 15 aprilie 2019, muncitorii au fost nevoiți să scoată clopotele - de la cel mai mare, „Gabriel”, la cel mai mic, „Jean-Marie” - din turnul de nord al Notre Dame în iulie anul trecut, pentru a-și finaliza lucrările.
Clopotele au fost curățate de praful de plumb desprins din acoperișul în flăcări al bisericii și restaurate la o turnătorie din Normandia, în nordul Franței, înainte de a fi aduse cu camionul înapoi la Paris.
Rectorul catedralei Notre Dame, Olivier Ribadeau Dumas, urma să binecuvânteze, în cursul zilei de joi, sunetul celor opt clopote, fiecare purtând numele unei figuri semnificative din istoria catedralei.
Greul „Gabriel” cântărește peste 4,1 tone, în timp ce cel mai ușor, „Jean-Marie”, cântărește doar 782 de kilograme.
Notre Dame are în total 20 de clopote, inclusiv două masive - cel mai mare cântărind 13 tone - care emit notele cele mai joase, atârnând în turnul sudic și care sunt trase la evenimente bisericești majore, precum Paștele, Crăciunul sau moartea sau alegerea unui papă.
Finalizată în 1345, după aproape două secole de construcție, catedrala pariziană se va redeschide pe 7 decembrie, după un efort masiv de restaurare, care încă nu s-a încheiat cu totul.
Aproximativ 10 milioane de persoane vizitau anual edificiul înainte de incendiu.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Mihai Popșoi, despre noul ambasador rus: „Nu ne imaginam că ne vor trimite pe cineva în ie, vorbind românește”
Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a confirmat că autoritățile de la Chișinău și-au dat agrementul pentru noul ambasador rus, Oleg Ozerov, explicând această decizie după critici că diplomatul rus are o retorică naționalistă și crede în supremația poporului rus.
Vorbind postului Jurnal TV pe 11 septembrie, Popșoi a spus că autoritățile moldovene au verificat activitatea lui Ozerov timp de câteva luni înainte de a-și da agrementul și nu au descoperit vreo declarație a acestuia despre Republica Moldova.
„Retorica actualului ambasador este cunoscută. Ne imaginam că ne vor trimite în calitate de ambasador pe cineva care va purta ie sau va vorbi românește?”, a spus Popșoi, în emisiunea „Secretele Puterii”.
Pe 10 septrmbrie, președintele rus Vladimir Putin l-a numit pe Ozerov ambasador la Chișinău în locul lui Oleg Vasnețov, care a ocupat acest post din iulie 2018.
Într-o biografie publicată de presa rusă de stat se spune că Ozerov are 66 de ani, se află în serviciul diplomatic din 1981, a lucrat în Siria, Tunisia și Franța, iar între 2010 și 2017 a fost ambasador al Rusiei în Arabia Saudită. La Chișinău, urmează să vină din poziția de șef al Secretariatului Forumului Economic „Rusia-Africa”.
Andrei Curăraru, un analist al comunității WatchDog, specializată în combaterea dezinformării, a dat la iveală declarații publice ale lui Ozerov, prezentându-l drept un „ultranaționalist”, care sprijină retorica lui Vladimir Putin în legătură cu invadarea Ucrainei și crede în supremația poporului rus. În una din afirmațiile citate de Curăraru, viitorul ambasador rus la Chișinău a spus că, pentru Federația Rusă, nu există frontiere.
În reacția sa la Jurnal TV, ministrul Popșoi a spus că instituțiile moldovene au demonstrat, prin expulzarea a zeci de diplomați ruși în ultimii ani, că pot lua măsuri împotriva „oricărui diplomat care acționează în detrimentul intereselor naționale ale Republicii Moldova”.
Pentru a-și prelua postul la Chișinău, Oleg Ozerov mai trebuie să înmâneze scrisorile de acreditare președintei Maia Sandu. (A.E.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Secretarul de Stat SUA Blinken va discuta în Polonia despre ajutorarea Ucrainei
Secretarul de stat american Antony Blinken se va întâlni joi cu înalți oficiali ai guvernului polonez pentru a discuta despre sprijinul acordat Ucrainei în lupta sa împotriva Rusiei și despre aprofundarea cooperării SUA cu Varșovia în domeniul apărării și energeticii.
Șeful diplomației americane ajunge în Polonia, aliat NATO, după o vizită efectuată miercuri la Kiev, unde a ascultat apelurile oficialilor ucraineni de a i se permite să folosească rachete furnizate de Occident pentru a lovi adânc în teritoriul rus.
Blinken urmează să se întâlnească cu prim-ministrul polonez Donald Tusk, președintele Andrzej Duda și ministrul de externe Radoslaw Sikorski, potrivit birourilor acestora, citate de Reuters.
La mai mult de doi ani și jumătate de la începutul invaziei ruse, forțele ucrainene se confruntă cu mari presiuni pe câmpul de luptă, încercând să respingă avansurile rusești în est, unde Moscova își concentrează atacurile.
În încercarea de a recâștiga o parte din inițiativă și de a deturna forțele ruse, Kievul a trimis luna trecută trupe în regiunea Kursk din Rusia, dar incursiunea pare să stagneze.
Securitatea flancului estic al Poloniei va figura, de asemenea, în discuțiile cu Blinken, a declarat Mieszko Pawlak, șeful biroului de politică internațională din cadrul administrației lui Duda.
Invazia Rusiei în Ucraina a transformat apărarea într-o prioritate absolută pentru membrii estici ai alianței NATO, iar Polonia a încercat să consolideze frontierele cu Belarus și Rusia.
Relațiile dintre Polonia și Rusia s-au deteriorat mult de când Moscova a invadat Ucraina vecină la 24 februarie 2022. Ca răspuns, Varșovia a majorat cheltuielile pentru apărare, așteptând în 2025 suma record de 186,6 miliarde de zloți (47,95 miliarde de dolari).
Aprofundarea cooperării energetice este, de asemenea, de așteptat să fie un subiect pe agenda Blinken se află la Varșovia, a declarat marți Departamentul de Stat SUA. Oficial polonez Pawlak a declarat că se va discuta inclusiv construirea primei centrale nucleare poloneze.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul aprobă ajutoare pentru fermierii afectați de secetă și arșiță, fermierii au spus dinainte că nu e destul
Guvernul a aprobat alocarea unor ajutoare de 100 de milioane de lei pentru fermierii cu plantații de grâu și porumb, care au fost afectați de secetă și arșiță în 2024. Banii vor fi distribuiți de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, dar fermierii spun că sunt puțini.
Un regulament care însoțește hotărârea de guvern din 11 septembrie spune că sunt eligibili fermierii cu plantații afectate în proporție de cel puțin 60% (porumb) și cel puțin 70% (grâu).
Anunțând decizia de guvern cu câteva zile mai devreme, vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, a spus că, în vreme ce seceta (umiditate insuficientă în sol) a afectat mai ales sudul țării, apoi arșița a avut efecte „extraordinar de negative” asupra raioanelor de nord, ferite de obicei de fenomen.
Pentru a primi ajutoarele, agricultorii trebuie să aibă acte ce constată efectele secetei sau arșiței. Valoarea maximă a acestei compensației nu va putea depăși suma de 500 de mii de lei per solicitant, iar plafonul cumulativ pentru toate ajutoarele acordate unui fermier în anul 2024 este de 1 milion de lei, așa încât „să distribuim banii în mod echitabil și să ajungă în mod egal la toți agricultorii”, după cum a explicat vicepremierul Bolea.
Fermierii care au terenurile agricole în apropierea unui sistem centralizat de irigare funcțional sau cei care au beneficiat de o asigurare subvenționată nu vor fi eligibil pentru aceste ajutoare, pentru că guvernul acoperă deja „70% din contravaloarea poliței de asigurare”.
Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură așteaptă dosarele fermierilor pentru ajutoare imediat ce hotărârea de guvern intră în vigoare, la data publicării.
Asociația „Forța Fermierilor”, una din principala organizația a agricultorilor, a spus însă că banii prevăzuți de guvern sunt „un sprijin ineficient și mult prea mic”. Reprezentanții agricultorilor au avertizat pe 5 septembrie că vor iniția noi proteste „în viitorul apropiat”, cerând măsuri de stabilizare a situației din sector pe termen lung, printre care și instituirea stării de urgență în agricultură. (A.E.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
„Nu mâncăm câini și pisici!” Ministerul de Externe german îi răspunde lui Trump
Ministerul de Externe al Germaniei a ironizat miercuri afirmația falsă a candidatului prezidențial republican din SUA, Donald Trump, că imigranții din America mănâncă animale de companie, respingând totodată criticile acestuia la adresa politicii energetice germane.
Trump a amplificat o afirmație falsă în dezbaterea de marți cu vicepreședinta democrată Kamala Harris, potrivit căreia numeroși imigranți haitieni din Springfield, Ohio, ar fura animalele de companie ale locuitorilor sau ar vâna animale sălbatice din parcuri, pentru mâncare.
Trump a atacat, de asemenea, oferta lui Harris de a conduce țara spre ceea ce ea spune că va fi un mix mai divers și durabil de surse de energie. Republicanul a exemplificat cu „faptul” că Germania a încercat și nu a reușit să renunțe la combustibilii fosili.
„Vă place sau nu: Sistemul energetic al Germaniei este pe deplin operațional, cu mai mult de 50% surse regenerabile. Și închidem - nu construim - centrale pe cărbune și nucleare. Cărbunele va fi scos din rețea cel târziu până în 2038”, a declarat Ministerul de Externe într-o postare pe X, fostul Twitter.
„PS: De asemenea, nu mâncăm pisici și câini. #Debate2024” - au mai scris germanii.
Ministerul german al Economiei, care este, ca și externele, condus de Partidul Verzilor, a redistribuit postarea, spunând: „Noi centrale electrice pe cărbune? În niciun caz!”
Cancelarul Olaf Scholz, un social-democrat, nu a susținut-o direct pe Harris, dar a lăudat-o în iulie ca fiind un „politician competent și experimentat, care știe exact ce face” și care ar putea foarte bine să câștige alegerile din SUA.
Germania a fost frecvent în centrul furiei lui Trump în timpul mandatului său prezidențial din 2017-2021, din cauza excedentului german în comerțul cu Statele Unite și a cheltuielilor germane mai reduse pentru apărare.
Trump promite să impună tarife mai mari la importuri dacă va fi ales și să condiționeze sprijinul SUA pentru membrii alianței militare NATO de cheltuirea de către aceștia a cel puțin 2% din PIB pentru apărare, conform acordului nescris al alianței. Oficialii germani au declarat că se așteaptă să atingă obiectivul de 2% în acest an.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul așteaptă un nou val de vizite din Occident
Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a anunțat că va găzdui la Chișinău săptămâna viitoare delegații diplomatice din zeci de țări care vor transmite mesajul că sprijină „Moldova europeană”. Evenimentul va avea loc cu o lună înaintea referendumului din octombrie despre aderarea R. Moldova la UE.
Vorbindu-le jurnaliștilor la Chișinău pe 11 septembrie, Popșoi a spus că așteaptă 65 de delegații trimise de țări partenere sau organizații internaționale pentru a participa la o Conferință Ministerială a Platformei de Parteneriat pentru R. Moldova, pe 17 septembrie.
Popșoi a explicat că Platforma de Parteneriat pentru R. Moldova este fosta Platformă de Sprijin lansată în 2022 de România, Germania și Franța pentru a coordona ajutoarele acordate Chișinăului după invazia rusească în Ucraina.
La conferințe organizate în 2022 și 2023 la Berlin, București, Paris și Chișinău, donatorii au promis Republicii Moldova ajutoare în valoare de sute de milioane de euro ca împrumuturi și granturi, inclusiv pentru întărirea economiei și reforme pro-europene. Nu este limpede câte ajutoare au fost furnizate efectiv de donatori și asimilate de autoritățile moldovene.
Anul acesta, conferința va avea loc cu câteva zile înainte de începerea campaniei pentru referendumul din 20 octombrie, la care guvernarea speră să obțină sprijinul populației pentru modificarea Constituției, așa încât aderarea R. Moldova la UE să fie declarată obiectiv strategic.
Mai multe partide pro-ruse fac campanie contra aderării la UE, spunând că R. Moldova nu trebuie să cedeze din suveranitate, dar sunt acuzate de promovarea intereselor Moscovei.
În august și septembrie, în R. Moldova s-au aflat în vizită mai mulți lideri europeni care sprijină aderare ei la UE, dar și ministrul de Externe al Ungariei eurosceptice. (A.E.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Impact la bursă: acțiunile Trump Media se prăbușesc după dezbaterea cu Kamala Harris
Acțiunile Trump Media & Technology Group au scăzut miercuri cu 17% în tranzacțiile dinaintea deschiderii bursei, după ce candidata democrată Kamala Harris și-a mărit avansul față de rivalul republican Donald Trump în cotele de pariuri, în urma unei dezbateri prezidențiale viu disputate.
Harris l-a pus pe Trump în defensivă cu un șir de atacuri la adresa capacității lui de a fi președinte, pe tema avorturilor și a numeroaselor sale dosare penale, făcându-l pe un Trump vizibil furios să dea o serie de replici pline de falsuri.
După dezbatere, cota pentru o victorie a lui Trump a scăzut cu 6 cenți la 47 de cenți pe site-ul de pariuri online PredictIt, în timp ce cota lui Harris a crescut de la 53 de cenți la 57 de cenți.
Candidatura lui Harris a primit, de asemenea, un impuls după ce megastarul pop Taylor Swift a declarat că va vota pentru candidatul democrat, într-un mesaj spre cei 280 de milioane de urmăritori ai săi pe Instagram.
„Dezbaterea prezidențială din SUA și-a atins scopul, oferind un avantaj decisiv unuia dintre candidați în ceea ce a fost o cursă extrem de strânsă”, a declarat Charu Chanana, strateg de piață global la Saxo.
„Dezbaterea (a fost) ... dinamizată în continuare de susținerea lui Taylor Swift, care ar putea spori sprijinul din partea femeilor și a alegătorilor tineri.
Trump este cel mai mare acționar la Trump Media & Technology Group (TMTG), compania-mamă a aplicației Truth Social, care este populară în rândul comercianților cu amănuntul și este adesea sensibilă la șansele fostului președinte de a câștiga alegerile americane din 2024.
Cotațiile „futures” ale acțiunilor americane au scăzut, iar dolarul a fost în defensivă miercuri, în timp ce prețurile obligațiunilor au crescut, tot ca urmare a dezbaterii. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Șefii diplomațiilor SUA și UK sunt la Kiev, discută despre înarmarea Ucrainei
Secretarul de stat american Antony Blinken și ministrul britanic de externe David Lammy au sosit împreună miercuri la Kiev pentru a evalua cererile Ucrainei de ajutor militar suplimentar.
Înalții diplomați ai celor doi aliați au sosit cu trenul din Polonia în capitala ucraineană, potrivit unui reporter AFP care i-a însoțit.
Kievul și-a intensificat în ultimul timp presiunile pentru ca Ucraina să obțină de la occident arme mai puternice și mai puține restricții de folosire.
La Washington, președintele Joe Biden, a spus că administrația lui lucrează la posibilitatea de a permite Ucrainei să folosească arme cu rază mai lungă de acțiune.
Joe Biden, deși susține puternic Ucraina, a declarat anterior că vrea să evite un conflict direct între Statele Unite și Rusia, cele două mari puteri nucleare ale lumii.
Antony Blinken, la o întâlnire de marți, la Londra, cu David Lammy, a declarat că Statele Unite s-au angajat să ofere Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a fi eficientă în fața agresiunii rusești.
Vorbind despre o posibilă permisiune a SUA de a folosi arme cu rază lungă de acțiune, Antony Blinken a spus: „Nu o excludem niciodată, dar atunci când decidem, vrem să ne asigurăm că se face în așa fel încât să poată avansa ceea ce ucrainenii încearcă să realizeze”.
O chestiune de prim-rang pe agenda discuțiilor lui Blinken și Lammy cu ucrainenii este și implicarea Iranului în efortul de război al Rusiei.
Statele Unite au acuzat oficial marți Iranul că a furnizat rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Rusiei pentru războiul său din Ucraina și au promis că vor lua măsuri pentru a-i sancționa pe cei implicați.
Iranul, la fel ca în cazul constatărilor anterioare ale serviciilor de informații americane, a negat că ar fi furnizat Rusiei arme pentru războiul din Ucraina.
Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat pe de altă parte luni că aliații occidentali trebuie să permită Ucrainei să utilizeze armele primite de la ei pentru a lovi depozitele militare din Rusia, tocmai în ideea că acolo ar fi deja rachete iraniene.
Marți, după declarația lui Blinken, consilierul ucrainean a spus că sancționarea Iranului pentru livrările de rachete către Rusia „nu este suficientă”, repetând cererea ca aliații să fie mai flexibili în privința felului cum utilizează Kievul armele primite de la ei.
Țările occidentale care sprijină Ucraina în război ezită să permită armatei ei să lovească ținte de pe teritoriul Rusiei, temându-se că ar putea fi atrase în cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial, dar șeful biroului prezidențial ucrainean a declarat că „apărare nu înseamnă escaladare”. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Pod prăbușit parțial la Dresda, în estul Germaniei
Oficialii investighează motivul pentru care o parte a unui pod din estul Germaniei s-a prăbușit miercuri dimineață, perturbând o arteră majoră de trafic în Dresda și afectând sistemul de încălzire al orașului.
Nimeni nu a fost rănit când o secțiune a podului Carola a căzut în râul Elba, a declarat departamentul de pompieri din Dresda pe site-ul său. Echipele de intervenție au fost alertate cu privire la prăbușire puțin după ora 3 dimineața.
Automobiliștii, pietonii și bicicliștii care folosesc podul pentru a merge între „orașul vechi” și „orașul nou” au fost sfătuiți să evite zona. Traficul naval pe Elba este, de asemenea, întrerupt, afectând navele de marfă și navele turistice. Un tramvai circulă de-a lungul tronsonului de pod care s-a prăbușit.
Serviciile de salvare se aflau miercuri dimineață la fața locului și lucrau la evaluarea pagubelor, luând măsuri pentru a preveni prăbușirea altor părți ale podului, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al pompierilor, Michael Klahre.
Cauza prăbușirii încă nu este cunoscută.
Podul Carola este parte a uneia dintre principalele intersecții din Dresda. A fost finalizat în 1971 și poartă numele soției regelui Albert al Saxoniei.(MȚ)
Casa Albă, despre dronele rusești din Letonia și România: „Putin este un pericol pentru Europa”
Casa Albă a reacționat după ce drone rusești au intrat în spațiul aerian al României și Letoniei la sfârșitul săptămânii trecute.
John Kirby, coordonator de comunicații strategice pentru Consiliul Național de Securitate al SUA, a declarat că incidentele arată pericolul pe care Rusia îl prezintă pentru țările europene.
UAV-urile rusești nu numai că au trecut granițele statelor membre NATO, ci s-au prăbușit pe teritoriul lor.
„Aceasta nu este, din păcate, o evoluție nouă, așa cum s-a întâmplat în timpul războiului din Ucraina, unde fragmente de rachete sau fragmente de drone sunt uneori prinse în luptă și aterizează într-o națiune învecinată”, a spus luni Kirby.
SUA monitorizează îndeaproape evoluțiile și sunt în contact strâns cu aliații și partenerii în această problemă.
„Asta subliniază pericolul pe care războiul domnului Putin din Ucraina îl reprezintă acum pentru întregul continent european și faptul că peisajul securității s-a schimbat (...) motiv pentru care facem tot ce putem pentru a ne asigura că Ucraina se poate apăra”, a mai spus Kirby.
În timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei, în noaptea de 7 spre 8 septembrie, dronele au intrat în spațiul aerian românesc. Letonia a spus apoi că drone rusești au intrat și în spațiul său aerian.
- Te-ar putea interesa și: Letonia și România raportează pătrunderi de drone rusești. Cea din Letonia avea explozibili
Președintele Edgars Rinkēvičs a declarat că drona a zburat mai întâi pe teritoriul Belarusului, unde și-a schimbat apoi cursul către Letonia.
Opoziția din România a criticat guvernul, cerând Parlamentului să adopte o lege care să permită doborârea dronelor rusești.
Echipe ale Ministerului Apărării Naționale (MApN), cu specialiști ai Serviciul Român de Informații (SRI) și din Ministerul Afacerilor Interne (MAI) au ridicat duminică, 8 septembrie, fragmente ale unei drone de origine rusească din Periprava, localitate cu 200 de oameni, din județul Tulcea.
Fragmentele de dronă au fost ridicate după mai multe acțiuni de căutare făcute duminică, 8 septembrie, în urma atacurilor rusești din noaptea de sâmbătă spre duminică asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, în proximitatea frontierei cu România.
Ministerul Apărării mai spune că cercetările vor fi continuate în perioada următoare și în zona localității Caraorman, din același județ, aflată la 38 de kilometri de Periprava, unde a fost semnalată o altă posibilă zonă de impact.
Ambele zone de impact se află în spații mlăștinoase, fără ca elemente de infrastructură să fi fost afectate, spune MApN.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Greenpeace își deschide birou la Kiev. „Crimele de război sunt și împotriva naturii”
Greenpeace Europa Centrală și de Est deschide oficial un nou birou la Kiev, în Ucraina. Rețeaua globală de mediu spune într-un comunicat de presă primit de la filiala ei din România că a fost activă în Ucraina, prin aliați, încă de la invazia la scară largă a Rusiei, în 2022.
„Oamenii din Ucraina merită prezența puternică și vibrantă Greenpeace, care să sprijine valorile activiste și democratice în fața războiului. Pentru siguranța și securitatea acestei națiuni, Ucraina are nevoie să facă tranziția de la combustibili fosili”, a spus Natalia Gozak, director Greenpeace Ucraina.
„Misiunea noastră este să ajutăm Ucraina să-și reconstruiască infrastructura socială într-un mod sustenabil, apelând la puterea curată a panourilor solare și a turbinelor eoliene. Aceste soluții nu sunt doar verzi – sunt un drum către un viitor rezilient și sustenabil pentru Ucraina.”
Greenpeace spune că deschiderea noului birou reprezintă încă un pas înainte în muncă pe care Greenpeace o realizează în Ucraina. Organizația amintește că de îndată ce a izbucnit războiul prin invazia rusească din februarie 2024, birouri din țări vecine care aparțin Greenpeace Europa Centrală și de Est (CEE) – România, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria – s-au angajat în muncă umanitară, sprijinind aliații și refugiații.
Colaborând cu organizații de mediu locale, Greenpeace a documentat deja efectele devastatoare asupra mediului, incluzând distrugerea barajului Kahovka, a analizat crizele de la centralele nucleare Cernobîl și Zaporije, și a implementat primele proiecte de reconstrucție verde, „lighthouse projects”.
Alexander Egit, Director Executiv Greenpeace CEE, din care face parte noul birou ucrainean, a declarat: „Pe parcursul următorilor ani ne așteptăm ca miliarde de euro să fie investiți în reconstrucția Ucrainei de către Uniunea Europeană, dar nu numai. Vrem să ne asigurăm că Ucraina o să fie reconstruită într-un mod mai verde și mai rezilient.”
Invazia Rusiei în Ucraina a avut un impact enorm asupra energiei, sectorului financiar, biodiversității, comerțului, securității nucleare, climei și sectorului geopolitic la care organizațiile Greenpeace din lume au reacționat cu schimbări în campaniilor lor, se mai arată în comunicatul de presă. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Candidatul lui Ilan Șor primește o veste proastă - Curtea de Apel respinge plângerea lui Vasile Bolea contra CEC
Curtea de Apel Chișinău a respins plângerea lui Vasile Bolea contra Comisiei Electorale Centrale (CEC), care i-a blocat de două ori tentativele de a intra în cursa pentru alegerile prezidențiale. Dar aliatul lui Ilan Șor, care a anunțat chiar el decizia instanței, spune că nu renunță.
Într-o postare pe Facebook pe 10 septembrie, în care anunță decizia Curții de Apel, deputatul Bolea mai spune că va ataca la Curtea Supremă de Justiție decizia CEC, care a refuzat să înregistreze grupul de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în sprijinul candidaturii sale la președinție ca independent.
Pe 29 august, CEC a spus că nu-i poate permite lui Bolea să colecteze semnături ca independent pentru că el face parte din Partidul „Renaștere”. Formațiunea este afiliată oligarhului fugar Ilan Șor.
Ceva mai devreme, Bolea încercase să intre în cursă din partea blocului „Victorie-Pobeda”, lansat de Șor în aprilie, la Moscova. Dar CEC a interzis participarea blocului în campania pentru alegerile prezidențiale pe motiv că unele partide membre au fost sancționate în trecut și în mod repetat în legătură cu încălcări în finanțarea unor activități politice.
Pe de altă parte, Partidul „Renaștere” a fost înregistrat de CEC, la 6 septembrie, în calitate de participant la campania pentru referendumul din 20 octombrie despre integrarea europeană a Republicii Moldova.
La alegerile locale din toamna lui 2023, autoritățile pro-occidentale de la Chișinău au blocat participarea a peste 100 de candidați afiliați lui Șor, pe care îl consideră parte a unui război hibrid purtat de Moscova contra Republicii Moldova.
Condamnat la închisoare pentru rolul său în „furtul miliardului” din 2014, Șor se ascunde în Rusia și Israel. El, mai mulți aliați ai săi și membri ai familiei sale au fost sancționați de guverne occidentale, inclusiv de Statele Unite, Canada, Marea Britanie și Uniunea Europeană pentru amestec în politica moldoveană în interesul Kremlinului și tentative de destabilizare. (A.E.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Google și Apple, sancțiuni de miliarde după decizii istorice în justiția UE
Instanța supremă a UE a decis definitiv sancționarea companiei americane Apple, pentru evitarea ilegală a plății taxelor. De asemenea, firma Google a fost găsită vinovată de practici anticoncurențiale. Penalitățile pe care trebuie să le plătească firmele sunt de ordinul miliardelor de euro.
În cazul Apple, instanța supremă a stabilit că un ordin al Comisiei Europene din 2016, ca Irlanda să recupereze 13 miliarde de euro în taxe neplătite de la companie, este îndreptățit.
Autoritățile de reglementare au stabilit că Apple a încheiat acorduri ilegale cu guvernul irlandez, care au permis companiei să plătească în UE aproape zero taxe legate de activitățile sale din Europa în ultimii ani.
Într-un comunicat, Apple a obiectat că decizia ar permite de fapt Uniunii Europene să impună o dublă impozitare pe veniturile companiilor care sunt deja impozitate în Statele Unite.
„Comisia Europeană încearcă să schimbe retroactiv regulile și să ignore că, așa cum cere legislația fiscală internațională, veniturile noastre erau deja supuse impozitelor în SUA”, a declarat, marți, Apple într-un comunicat.
În cazul Google, instanța supremă a fost de acord cu decizia Comisiei din 2017 de a amenda compania cu 2,4 miliarde de euro pentru că a acordat un tratament preferențial propriului serviciu de comparare a prețurilor - față de ofertele rivale.
Google a transmis marți, într-o declarație, că este „dezamăgit” de decizie, dar că și-a ajustat deja produsele pentru a se conforma deciziei din 2017, inclusiv noi modele pentru a direcționa consumatorii către site-urile rivale de comparare a prețurilor. Unii concurenți s-au plâns însă că modificările Google nu sunt suficiente pentru a oferi o concurență loială.
Cele două cazuri abordează probleme juridice diferite. Cazul Google se referă în mare parte la legea antitrust, în timp ce cazul Apple se concentrează pe capacitatea Uniunii Europene de a interveni în politicile fiscale din țările sale membre, Irlanda în acest caz.
Apple și Google, probleme juridice și în SUA
Săptămâna aceasta, Google a ajuns la tribunalul federal din SUA după ce Departamentul de Justiție a acuzat compania de practici anticoncurențiale, pentru că ar fi abuzat de poziția sa dominantă în sectorul publicității digitale. Luna trecută, un judecător federal a decis într-un caz separat că Google are o poziție de monopol în căutarea pe internet pentru că a manipulat piața motoarelor de căutare. În decembrie, un juriu federal a declarat că managementul Google Play a încălcat, de asemenea, legile antitrust.
Apple se confruntă, de asemenea, cu un proces antitrust al Departamentului de Justiție din cauza politicilor sale privind iPhone.
În UE, Google are în curs alte două apeluri în dosare antitrust. În 2018, autoritățile de reglementare au amendat Google cu 4,34 miliarde de euro pentru încălcarea legilor antitrust pentru a-și consolida sistemul de operare Android. În 2019, compania a fost amendată cu 1,49 miliarde de euro pentru practici comerciale neloiale pe piața publicității digitale.
Apple se confruntă, de asemenea, cu acuzații din partea UE legate de gestionarea magazinului de aplicații și de politicile de pe piața de streaming muzical.
Victoriile în instanță împotriva giganților IT americani au fost anunțate de comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager, care își încheie mandatul în noiembrie.
Ea și-a făcut un nume din urmărirea acordurilor fiscale dintre companii Big Tech și țări din UE și încercările marilor companii IT de a-și sufoca concurența.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
CEC a decis cum o să arate buletinul de vot pentru referendumul din 20 octombrie
Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat modelul buletinului de vot pentru referendumul din 20 octombrie și textul din buletin, în care alegătorii sunt întrebați dacă susțin modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
CEC a decis, la 10 septembrie, că întrebarea din buletinul de vot va fi precedată de textul proiectului de lege pentru modificarea Constituției prin care integrarea în Uniunea Europeană va fi declarată drept „obiectiv strategic al Republicii Moldova”.
|
Președinta CEC, Angelica Caraman, a spus că textele din buletinul de vot fac ca lungimea documentului să atingă 330 de milimetri, adică ceva mai mare decât lungimea unei foi A4.
Conținutul buletinului de vot va putea fi tradus în limbile minorităților etnice, la solicitarea autorităților electorale teritoriale din localitățile unde reprezentanții minorităților locuiesc compact.
Buletinul de vot pentru referendum este unul din cele două pe care alegătorii le vor primi pe 20 octombrie. Modelul buletinului de vot pentru alegerile prezidențiale, care vor avea loc în aceeași zi, urmează a fi aprobat după ce vor fi înregistrați toți candidații la funcția de șef al statului, adică după 20 septembrie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
SUA acuză Iranul că a trimis Rusiei rachete pentru a ataca Ucraina
Statele Unite au acuzat oficial marți Iranul că a furnizat rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Rusiei pentru războiul său din Ucraina și au promis că vor lua măsuri pentru a-i sancționa pe cei implicați.
Secretarul de stat american Antony Blinken, vorbind alături de ministrul britanic de Externe David Lammy în timpul unei vizite la Londra, a declarat că sancțiunile vor fi anunțate mai târziu, marți.
„Rusia a primit de-acum asemenea rachete balistice și le va folosi probabil în câteva săptămâni în Ucraina, împotriva ucrainenilor”, a declarat Blinken.
Comentariile sale au fost făcute în timp ce el și Lammy se pregăteau să facă miercuri o vizită comună în Ucraina.
David Lammy a descris la rândul lui furnizarea de rachete balistice din Iran către Rusia drept o „escaladare semnificativă”.
„Este o acțiune îngrijorătoare din partea Iranului. Este cu siguranță o escaladare semnificativă și ne coordonăm”, a declarat el la conferința de presă comună cu Blinken, citat de Reuters.
Lammy a declarat că nu va comenta „chestiuni operaționale” când a fost întrebat dacă Marea Britanie ar da undă verde Ucrainei să folosească rachetele cu rază lungă de acțiune britanice Storm Shadow pentru a lovi ținte din Rusia.
Informațiile neconfirmate cu privire la presupusele transferuri de rachete iraniene au început să apară în weekend.
Iranul, la fel ca în cazul constatărilor anterioare ale serviciilor de informații americane, a negat că ar fi furnizat Rusiei arme pentru războiul din Ucraina.
Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat pe de altă parte luni că aliații occidentali trebuie să permită Ucrainei să utilizeze armele primite de la ei pentru a lovi depozitele militare din Rusia, tocmai în ideea că acolo ar fi deja rachete iraniene.
„Ca răspuns la furnizarea de rachete balistice Rusiei, Ucraina trebuie să fie autorizată să distrugă cu arme occidentale depozitele care stochează aceste rachete, pentru a evita teroarea”, a declarat Andrii Iermak pe canalul său de Telegram. El nu a precizat ce țară furnizează rachetele.
Marți, după declarația lui Blinken, consilierul ucrainean a spus că sancționarea Iranului pentru livrările de rachete către Rusia „nu este suficientă”, repetând cererea ca aliații să fie mai flexibili în privința felului cum utilizează Kievul armele primite de la ei.
Țările occidentale care sprijină Ucraina în război ezită să permită armatei ei să lovească ținte de pe teritoriul Rusiei, temându-se că ar putea fi atrase în cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial, dar șeful biroului prezidențial ucrainean a declarat că „apărare nu înseamnă escaladare”. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Primarul de la Bălți acuză guvernul că ar vrea să-l suspende, guvernul îl acuză de populism
Primarul de la Bălți, Alexandr Petcov, spune că a fost dat în judecată de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, riscând suspendarea din funcție, în legătură cu reconstrucția unor poduri. Guvernul spune că Petcov se opune reconstrucției din motive „populiste”.
Într-o conferință de presă ținută la Bălți, pe 10 septembrie, Petcov a spus că s-a opus unui plan guvernamental de a redirecționa traficul rutier de tranzit prin centrul orașului, pentru a permite reconstrucția a două poduri peste calea ferată pe șoseaua de centură.
Ales în noiembrie 2023 din partea „Partidului Nostru”, Petcov a spus că aducerea traficului de tranzit prin oraș va „distruge” străzile și va cauza disconfort locuitorilor. Petcov a acuzat guvernul că ar încerca să-l „îndepărteze” din funcție, iar într-o primă etapă ar vrea să-l suspende prin decizie de judecată.
- Citește și: Explainer | De unde iau bani partidele moldovene
Disputa are loc înainte de campania pentru alegerile prezidențiale, din 20 octombrie, la care vrea să candideze șeful lui Petcov pe linie de partid, Renato Usatîi. Prezent la conferința de presă, Usatîi a reluat acuzațiile împotriva guvernului, spunând că „atacul” asupra lui Petcov ar, fi de fapt, asupra sa.
Guvernul a declarat Europei Libere prin Vladimir Rusu, șeful oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, că primarul Petcov se opune planului de reconstrucție a podurilor din motive „populiste” și că proiectul a fost sprijinit de arhitectul-șef de la Bălți.
Pentru „refuz nejustificat” de a emite autorizații de construcție, primarului Petcov i-a fost întocmit un proces verbal contravențional. Sancțiunea prevede inclusiv suspendarea primarului din funcție, dar decizia este de competența instanței de judecată. Cauza se află la Judecătoria Bălți. (A.E.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Ucraina identifică rusul care a ordonat atacul asupra spitalului de copii Ohmatdit din Kiev
Procurorul general al Ucrainei a declarat marți că un comandant de rang înalt al forțelor aeriene ruse este suspect într-un atac cu rachete asupra unui spital de copii unde se aflau și copii moldoveni, din centrul Kievului, în iulie, care a ucis două persoane și a provocat pagube importante.
Procurorul general Andrii Kostin nu a numit persoana, dar a declarat că Curtea Penală Internațională de la Haga a emis deja un mandat de arestare împotriva sa, relatează Reuters.
În martie, CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Serghei Kobylash, descris ca fiind comandantul forțelor aviatice cu rază lungă de acțiune ale Rusiei. CPI a declarat atunci că el este suspectat de crime de război, inclusiv de ordonarea unor lovituri asupra sistemului energetic al Ucrainei.
„Continuăm ancheta pentru a găsi alte persoane responsabile pentru atacul de la Ohmatdit”, a declarat Kostin reporterilor, referindu-se la spital. El se afla alături de procurorul CPI, Karim Khan, care se află într-o vizită la Kiev.
Potrivit lui Kostin, comandantul rus a ordonat lansarea unei rachete de croazieră aer-sol Kh-101 de pe un bombardier rusesc la ora 10.45 a.m. pe 8 iulie, ziua bombardamentului.
Khan a adăugat că a fost identificată de mai multe surse o rachetă Kh-101, dar sunt necesare studii suplimentare.
Rusia neagă săvârșirea de crime de război în Ucraina și afirmă că bombardamentele ei nu vizează civili. Moscova a respins mandatele de arestare ale CPI pentru crime de război ca făcând parte dintr-o campanie occidentală părtinitoare, de discreditare a Rusiei.
Patru copii cu afecțiuni cardiace din R. Moldova erau internați în cele două instituții medicale din Kiev, bombardate de forțele militare rusești pe data de 8 iulie, potrivit Ministerului Sănătății de la Chișinău.
Aceștia nu au avut de suferit, iar trei dintre ei s-au întors în R. Moldova, unde urmau să continue îngrijirile medicale.
Cel de-al patrulea copil a rămas în Kiev, pentru tratament.
Spitalul avariat din Kiev a fost vizitat la mijlocul lunii iulie de vicepremierul moldovean pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov. Potrivit ei, în timpul deflagrației, peste 600 de copii se tratau în acel moment în spital, inclusiv copii din Republica Moldova. Unul dintre ei se afla pe masa de operație chiar în momentul bombardamentului. Din fericire, el a supraviețuit și se află în continuare în grija medicilor”, scria oficiala pe Facebook.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Putin trimite un alt ambasador în R. Moldova
Președintele rus Vladimir Putin a semnat, pe 10 septembrie, un decret prin care l-a retras pe Oleg Vasnețov din funcția de ambasador al Rusiei în R. Moldova și un altul, prin care l-a numit în locul lui pe Oleg Ozerov.
Documentele publicate pe portalul actelor oficiale nu conțin motivele acestor decizii.
Potrivit agenției de presă rusești de stat Tass, Ozerov a condus anterior secretariatul forumului de parteneriat Rusia – Africa. În vârstă de 66 de ani, este în serviciul diplomatic din 1981. A lucrat în Siria, Tunisia și Franța, vorbește araba, franceza și engleza. Între 2010 și 2017 a fost ambasador în Arabia Saudită.
Conformelor cutumelor diplomatice, el ar urma să fie acceptat de autoritățile țării-gazde și să-și prezinte scrisorile de acreditare președintei Maia Sandu.
Oleg Vasnețov a condus Ambasada Rusiei de la Chișinău din 2018.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
O televiziune și un radio, suspendate pentru a nu fi preluate de Șor
Un consiliu guvernamental a cerut închiderea televiziunii Canal 5, care făcea parte din trustul fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc, și a postului de radio muzical Maestro FM, spunând că vrea să împiedice preluarea lor „camuflată” de către oligarhul fugar Ilan Șor.
Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, condus de premierul Dorin Recean, a spus într-o decizie publicată pe 10 septembrie că firma care deține cele două posturi, SRL Media Content Distribution, i-a cerut să aprobe schimbarea proprietarilor.
Consiliul susține că a refuzat, pe motiv că informațiile prezentate de solicitanți sunt insuficiente și denotă caracterul „fictiv” al tranzacției care ar avea scopul de a „camufla” beneficiarul efectiv real. În plus, consiliul a cerut ca firmei să-i fie retrase actele permisive pentru domeniul de activitate, adică licențele de emisie pentru cele două posturi.
„Datele prezentate (...) indică asupra transmiterii gestiunii companiei de la grupul Plahotniuc către grupul Şor”, se arată în decizia consiliului, care survine cu puțin timp înainte de startul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie și referendumul despre aderarea Republicii Moldova la UE.
Canal 5 și Maestro FM nu au reacționat imediat.
- Te-ar putea interesa și: Zeci de posturi TV și radio nu vor reflecta campaniile electorale din toamnă. E prea complicat și prea puțin profitabil
Creat în 2016, acest consiliu a căpătat puteri în domeniul audiovizualului printr-un amendament legislativ adoptat de majoritatea parlamentară PAS în noiembrie 2021, care a introdus „emisiile de televiziune/serviciile audiovizuale” printre domeniile „de importanță pentru securitatea statului”.
Amendamente mai noi, votate în decembrie 2023 și criticate de apărătorii libertății presei pentru lipsă de transparență, au permis consiliului să suspende pentru încă un an 12 posturi de televiziune despre care crede că sunt afiliate lui Șor și altor oligarhi.
Licențele celor 12 posturi au fost suspendate inițial de Comisia pentru Situații Excepționale, care gestiona starea de urgență cauzată de agresiunea rusă în Ucraina.
Ilan Șor, care se ascunde în Israel și în Rusia, și aliații săi au fost sancționați de mai multe guverne occidentale, inclusiv de Statele Unite, Canada, Marea Britanie și Uniunea Europeană pentru amestec în politica moldoveană în interesul Kremlinului și tentative de destabilizare. (A.E.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Cel puțin 40 de morți într-un atac israelian într-o zonă umanitară din Gaza
Cel puțin 40 de persoane au fost ucise și 60 rănite într-un atac israelian din Fâșia Gaza asupra unei tabere aglomerate de refugiați palestinieni. Zona lovită cu rachete e aflată în apropierea orașului Khan Younis și a fost desemnată de Israel zonă sigură pentru civili.
Armata israeliană a transmis că atacul a lovit „teroriști Hamas care operau într-un centru de comandă și control”, fără a furniza imediat dovezi suplimentare. O declarație Hamas a numit afirmația israeliană „o minciună clară”.
Oficiali ai apărării civile din Gaza au declarat pentru Agence France-Presse și BBC că, pe lângă cele 40 de persoane ucise în atacul din tabăra Al-Mawasi, alte 60 au fost rănite și transferate la spitalele locale.
Spitalul Nasser din Khan Younis, unul dintre cele trei spitale care au primit victime, a declarat că aproximativ 20 de cadavre au fost aduse în urma atacului.
Israelul a acuzat de mult timp Hamas și alți militanți că se ascund în zone civile, punând în pericol populația locală.
Agenția de știri palestiniană WAFA a transmis că zeci de persoane au fost ucise și rănite, fără a oferi cifre precise ale victimelor. Agenția scrie că cinci rachete israeliene au lovit zona.
Ministerul Sănătății din Gaza spune că peste 40.000 de palestinieni au fost uciși în Gaza de la începutul războiului.
Militanții conduși de Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane în atacul lor din 7 octombrie. Ei au răpit alte 250 de persoane și încă dețin aproximativ 100. Se crede că aproximativ o treime dintre ostaticii rămași sunt morți.
ONU: Armata israeliană a întârziat un convoi umanitar timp de ore
Agenția ONU responsabilă cu ajutorul pentru palestinienii strămutați a declarat că armata israeliană a oprit un convoi pentru mai mult de opt ore luni, în ciuda coordonării cu trupele.
Șeful agenției, Philippe Lazzarini, a declarat că angajații reținuți sunt implicați în campania de vaccinare împotriva poliomielitei în nordul Gaza și în orașul Gaza.
„Convoiul a fost oprit sub amenințarea armelor imediat după punctul de control Wadi Gaza cu amenințări de reținere a personalului ONU”, a scris el pe platforma de socializare X.
El a spus că personalul și convoiul s-au întors ulterior la o bază ONU, dar nu este clar dacă o campanie de vaccinare împotriva poliomielitei va avea loc marți în nordul Fâșiei Gaza.
„Personalului ONU trebuie să i se permită să-și îndeplinească sarcinile în siguranță și să fie protejat în orice moment în conformitate cu dreptul internațional umanitar", a scris el. „Inclusiv în Gaza".
Armata israeliană nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.
Campania de vaccinare, lansată după ce medicii au descoperit primul caz de poliomielită în enclava palestiniană în 25 de ani, are ca scop vaccinarea a 640.000 de copii.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Avocatul Poporului, despre condițiile în care sunt cazați solicitanții de azil: Pot fi considerate inumane și degradante
Avocatul Poporului a publicat luni, 9 septembrie, un raport special privind asigurarea respectării drepturilor solicitanților de azil la punctul de trecere a frontierei de la Aeroportul Internațional Chișinău și în centrul de cazare al Inspectoratului General pentru Migrație (IGM).
Potrivit documentului, în cadrul Centrului de cazare pentru solicitanții de azil au fost constatate mai multe probleme persistente printre care și lipsa de adaptare a spațiilor pentru persoanele cu dizabilități sau pentru mamele cu copii mici. A fost stabilită și necesitatea efectuării lucrărilor de reparații urgente în zonele comune, cum sunt bucătăria, blocurile sanitare, coridoarele blocurilor locative și odăile beneficiarilor de cazare.
„Solicitanții de azil se confruntă adesea cu riscul de a rămâne fără cazare adecvată sau de a fi cazați în condiții care pot fi considerate inumane și degradante”, se menționează în raportul Avocatului Poporului.
Reprezentanții Avocatului Poporului spun că autoritățile manifestă deschidere pentru îmbunătățiri, dar lipsa resurselor financiare și a standardelor adecvate împiedică soluționarea acestor probleme. O altă probleme a centrului, identificată de instituție este lipsa resurselor umane calificate și a unor politici interne adecvate.
În ce privește respectarea drepturilor solicitanților de azil la punctul de trecere a frontierei de stat de la Aeroportul Internațional Chișinău, monitorizările efectuate de Avocatul Poporului au evidențiat mai multe lacune în activitatea Poliției de Frontieră, care ar duce la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului.
Ombudsmanul solicită amendarea legislației din domeniul azilului pentru a remedia dificultățile în gestionarea cererilor de azil depuse în zilele de weekend, în condițiile în care nu există un mecanism clar de preluare și documentare a acestor în regim non-stop.
Legislația privind azilul a fost modificată de Parlament la finalul lunii iulie, fiind introduse noi prevederi care au ca scop depășirea problemelor depistate în urma evaluării procedurilor de extrădare cu implicarea cererilor de azil.
Modificarea legislației privind azilul a fost inițiată în urma cazului cetățeanului turc Eren Izzet, asasinat în plină zi, într-un local din sectorul Râșcani al Chișinăului, pe 10 iulie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Rachetele iraniene din Rusia sunt o țintă legitimă, spune un oficial ucrainean
Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat luni că aliații occidentali trebuie să permită Ucrainei să utilizeze armele primite de la ei pentru a lovi depozitele militare din Rusia, pe fondul suspiciunilor că Iranul a furnizat rachete balistice pentru efortul de război al Kremlinului.
Statele Unite au comunicat aliaților că sunt de părere că Iranul a trimis rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Rusiei pentru războiul din Ucraina, au declarat două persoane familiarizate cu această chestiune pentru The Associated Press la sfârșitul săptămânii.
Țările occidentale care sprijină Ucraina în război ezită să permită armatei ei să lovească ținte de pe teritoriul Rusiei, temându-se că ar putea fi atrase în cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial, dar șeful biroului prezidențial ucrainean a declarat că „apărare nu înseamnă escaladare”.
„Ca răspuns la furnizarea de rachete balistice Rusiei, Ucraina trebuie să fie autorizată să distrugă cu arme occidentale depozitele care stochează aceste rachete, pentru a evita teroarea”, a declarat Andrii Iermak pe canalul său de Telegram. El nu a precizat ce țară furnizează rachetele.
Rusia a supus Ucraina unor bombardamente repetate și devastatoare cu rachete cu rază lungă de acțiune și drone, care au ucis peste 10.000 de civili de la începutul războiului, în februarie 2022, potrivit unui bilanț al Organizației Națiunilor Unite. Loviturile au paralizat, de asemenea, producția de energie electrică.
- Te-ar putea interesa și: Letonia și România raportează pătrunderi de drone rusești. Cea din Letonia avea explozibili
- Rusia primește drone Shahed de fabricație iraniană din 2022. Posibila expediere și de rachete balistice iraniene în Rusia a alarmat guvernele occidentale, mai ales că președintele rus Vladimir Putin face eforturi vizibile de a obține mai multă cooperare militară cu țări prietene.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni despre relatarea privind rachetele iraniene că „astfel de informații nu sunt întotdeauna adevărate”.
Totuși, el a adăugat: „Iranul este partenerul nostru important. Ne dezvoltăm relațiile comerciale și economice. Ne dezvoltăm cooperarea și dialogul în toate domeniile posibile, inclusiv în cele mai sensibile, și vom continua să facem acest lucru în interesul popoarelor celor două țări ale noastre”.
În Iran, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Nasser Kanaani, a negat că Teheranul ar fi înarmat Rusia cu rachete.
„Respingem cu fermitate acuzațiile privind rolul Iranului în furnizarea de arme către un beligerant și evaluăm aceste acuzații ca fiind motivate politic”, a declarat Kanaani.
Ministerul ucrainean de Externe și-a exprimat sâmbătă „profunda îngrijorare” cu privire la această posibilitate.
„Iranul trebuie să înceteze complet și definitiv furnizarea de arme Rusiei pentru a dovedi prin fapte, nu prin vorbe, sinceritatea declarațiilor conducerii sale politice privind neimplicarea în alimentarea mașinii rusești de război a morții”, se arată într-un comunicat.
Directorul Agenției Centrale de Informații a SUA (CIA), William Burns, a atras atenția la Londra, la sfârșitul săptămânii, la relațiile militare în creștere și „îngrijorătoare” care implică Rusia, China, Iranul și Coreea de Nord. Aceste legături, a spus el, amenință atât Ucraina, cât și aliații occidentali din Orientul Mijlociu.
În altă evoluție, ministerul chinez al Apărării a anunțat luni exerciții navale și aeriene comune cu Rusia, care vor începe luna aceasta.
Deși China nu a furnizat în mod direct arme Rusiei, ea a devenit un element vital din punct de vedere economic, fiind un client important pentru petrolul și gazele rusești. De asemenea, China a furnizat produse electronice și alte articole cu utilizări „duale” (atât civile, cât și militare).
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
