Tragedia a continuat cu aceeași violență ieri, joi, în ambele părți, pentru a patra zi consecutiv. Locuitorii din Gaza au petrecut sărbătoarea de Eid al-Fitr, de obicei prilej de bucurie colectivă, sub bombe, pe când cei din multe orașe israeliene au auzit, la rândul lor, de-a lungul nopții exploziile rachetelor trase la întâmplare de militanții din Hamas.
Până în noaptea trecută, totalul provizoriu al victimelor este de 109 palestinieni, printre care 28 de copii, și 7 israelieni. Concluzia marelui cotidian american Washington Post este că singurii care au de câștigat din asta, în termeni de capital politic în primul rând, sunt premierul israelian Beniamin Netaniahu și gruparea islamistă palestiniană Hamas.
Dar, după ce Netaniahu a eșuat să formeze o coaliție guvernamentală în Knesset (parlament), aliații lui de dreapta au trecut la o serie de provocări împotriva palestinienilor în plină lună Ramadan. „De la restrângerea accesului palestinienilor în moscheea cea mare din Ierusalim, până la blocarea fâșiei Gaza în ciuda epidemiei de Covid și la măsurile de expulzare a unor familii din Ierusalim, liderii israelieni au făcut viața palestinienilor insuportabilă”, scrie Muhammad Shehada în Haaretz.
Pentru Hamas, de asemenea, ostilitățile au căzut providențial, în momentul în care tensiunile creșteau între islamiștii din Gaza și liderul Autorității Palestiniene Mahmoud Abbas, a cărui grupare Fatah, moștenită de la răposatul Yasser Arafat, conduce în Cisiordania. (În trecut, Israelul a tolerat, dacă nu chiar încurajat, apariția unor structuri militante islamiste precum Hamas, pentru a pune în încurcătură Fatah, de natură mai laică și pur naționalistă.)
“Hamasul nu vrea și nu așteaptă de fapt nimic de la Israel,” scrie Michael Koplow pe platforma Israel Policy Forum. „Rachetele trase de islamiști sunt pentru a câștiga în fața adversarilor palestinieni din Fatah.”
Le Monde, la rândul său, pune în evidență o problemă neașteptată, la care nu se gândea încă nimeni în urmă cu câteva zile: felul în care degenerează actualul conflict al Israelului cu palestinienii și Hamasul din Gaza pune în mare încurcătură statele arabe din regiune care și-au normalizat recent relațiile cu Israelul, și anume: Emiratele Arabe Unite (EAU), Bahrein, Maroc și Sudan.
Toate aceste state care au semnat anul trecut acorduri cu Israelul se văd acum nevoite să recurgă la o întreagă echilibristică diplomatică, regăsindu-se deodată practic în postura de vinovați.
Financial Times scrie despre eforturile diplomatice depuse de Egipt pentru a obține o încetare a focului, eforturi pe care până acum Israelul le-a respins.
Altminteri, The Guardian subliniază acest adevăr care nu ar sări în ochi în condiții obișnuite: acela că violența mulțimii reprezintă un pericol mai mare pentru Israel decât Gaza. Cum a spus-o președintele Israelului, Reuvin Rivlin, un război civil ar reprezenta un „pericol existențial” pentru Israel. Or, violențele stradale, intracomunitare, se intensifică și pot uneori fi văzute în direct de întreaga planetă.
Israelul a chemat ieri 9.000 de rezerviști în perspectiva unei intervenții militare directe, terestre, în Gaza. O postare pe Twitter a armatei a creat chiar scurtă vreme impresia că Israelul ar fi intrat deja în fâșia Gaza. „Aviația israeliană și trupele terestre atacă în acest moment în Gaza”, spunea postarea în engleză. Armata a dat însă imediat vina pe o “problemă de comunicare internă”.
În Spania, El Pais încearcă în acest timp să anticipeze planurile de posibilă intervenție directă a Israelului în Gaza, care în termeni de densitate este unul din locurile cele mai populate de pe planetă.
Resurgența antisemitismului în Europa
La fel, Libération, în Franța, face din asta principalul subiect al numărului de azi și estimează că intrăm în weekendul tuturor pericolelor, cu Gaza și Israelul prinși între bombardamente și linșaje reciproce. O scenă de linșaj a unui om luat drept arab de extremiști evrei, transmisă în direct, a șocat astfel planeta întreagă.
Rezultatul a putut fi văzut chiar și în Europa, de pildă în Germania, unde televiziunile au filmat o mulțime adunată în fața sinagogii din orășelul Gelsenkirchen, scandând «Scheißjude» («evreime de rahat»).
Manifestații similare împotriva Israelului au avut loc și în Berlin și Mannheim. La Repubblica, în Italia, vorbește de un „adevărat nou antisemitism” și cum mulțimea manifestanților, în Germania, flutura steaguri palestiniene și turcești.
Despre asta scrie, la München, și Süddeutsche Zeitung, care detaliază protestele anti-Israel din Germania.
Revenind în Gaza, este evident, în asemenea condiții și date fiind și restricțiile în aprovizionare impuse de Israel, structurile medicale din Gaza se prăbușesc, incapabile să lupte cu Covid-19, iar vaccinările s-au oprit.
Vaxx on the beach: Sputnik în San Marino
Rămânând la vaccinări: începând de luni, măruntul stat-enclavă San Marino, în nord-estul Italiei, nu departe de plajele din Rimini, va oferi cui dorește excursii de vaccinare cu Sputnik. Ministrul sănătății Roberto Ciavatta a confirmat ceea ce scrisese ieri Frankfurter Allgemeine Zeitung și anume că cetățenii străini vor putea rezerva o vacanță în San Marino în care primesc o dublă doză de Sputnik V.
Vaccinul în sine costă sub 50 de euro, dar doritorii se angajează să stea cel puțin trei nopți la un hotel în San Marino, știind că între cele două doze e nevoie de o perioadă de 21 de zile.
Sputnik V nu a fost aprobat încă de Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA), dar San Marino (cu o populație de doar 33.000), care nu este în UE, s-a întors spre Rusia, după ce nu a primit ajutorul cerut de la Italia care înconjoară stătulețul.
Ucraina: Medvedciuk – cauțiune record
În vremea aceasta, în Ucraina continuă „curățenia de primăvară” printre oligarhi. Astfel, Procuratura Generală a Ucrainei a cerut unui tribunal de la Kiev, care examinează arestarea preventivă a mogulului și deputatului pro-Kremlin, Viktor Medvedciuk, să stabilească o cauțiune de 300 de milioane de hrivne (aproape 11 milioane de dolari).
Având relații personale apropiate cu Vladimir Putin, Medvedciuk este cercetat în Ucraina pentru trădare, împreună cu un alt parlamentar pro-rus. Notificarea în legătură cu ancheta i-a fost înmânată marți, după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei i-a percheziționat locuința și oficiul de la Kiev. În luna februarie, Consiliul pentru Securitate Națională al Ucrainei l-a sancționat pe Medvedciuk și pe soția acestuia, înghețându-le activele pe trei ani și interzicându-le să mai facă afaceri în țară. Mogulul și partidul său pro rus, Platforma de Opoziție – Pentru Viață, au respins acuzațiile de trădare, spunând că ancheta este motivată politic.
La Moscova, cum o scrie Kommersant, Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei, fost premier și actualmente șeful partidului puterii și al lui Putin Rusia Unită (Единая Россия), a numit acțiunile justiției ucrainene împotriva lui Medvedciuk o „vânătoare de vrăjitoare”.
(Cf. și blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.
Stop abuzului de cocktailuri
În privința pandemiei, tot Le Monde scrie, făcând bilanțul provizoriu, că în Franța medicii generaliști care administrează vaccinuri întâmpină din ce în ce mai mari dificultăți în a folosi AstraZeneca. Asta într-așa măsură încât printre doctorii care n-au primit decât AstraZeneca mulți au renunțat să mai vaccineze. Premierul Jean Castex i-a îndemnat vehement (« exhorté ») pe cei 14 milioane de francezi de peste 55 ani pentru care era rezervat, să nu fugă de vaccinul AstraZeneca.
Deocamdată, un studiu publicat în The Lancet, principala revistă medicală din lume, avertizează împotriva riscurilor de efecte secundare la care se supun cei care amestecă două tipuri de vaccin de la o doză la alta. Studiul a analizat ce li se poate întâmpla celor care primesc mai întâi o doză de Oxford/AstraZeneca, apoi una de BioNTech/Pfizer. Un asemenea regim mixt poate să multiplice toate simptomele nedorite, de la dureri de cap și oboseală la dureri musculare.
Studiul mai revelează că prima doză de AstraZeneca produce mai multe efecte secundare neplăcute decât a doua, în vreme ce la vaccinarea cu Pfizer e invers. Nu este sigur însă că locuitorii din Gaza ar face nazuri.