Receptivă la criticile înnoite privind felul cum este gestionată circulația rutieră, poliția R. Moldova a publicat date care arată că în primele luni ale anului 2023, accidentele rutiere s-au împuținat, de fapt, cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut. În aceeași perioadă, a scăzut cu 5% de la un an la altul numărul persoanelor ucise și rănite în accidente rutiere.
Se îndreaptă lucrurile spre mai bine, ca în alte domenii ale vieții publice? Unii dintre cei scandalizați de noile tragedii, mai ales de cele din orașe, sunt dornici de schimbare și cer măsuri radicale de mărire a siguranței rutiere. Alții, mai pesimiști, spun că circulația rutieră sălbatică din Moldova ar fi incurabilă, că ar face parte, pur și simplu, din cultura țării.
Nu întâmplător, spun pesimiștii, „neamurile” apropiate ale moldovenilor, românii, sunt campioni de tristă faimă la accidente de circulație în Uniunea Europeană raportate la numărul locuitorilor. În 2020, în România au fost ucise în accidente rutiere 85,1 persoane la un milion de locuitori – cea mai ridicată rată din organizația cu 27 de țări membre.
Nu are rost să sperăm la bine, așa suntem noi și basta? Așa se spunea în urmă cu relativ puțini ani și în alte țări europene, mai ales în cele sudice, cu drumuri tradițional proaste și șoferi temperamentali. Unele dintre ele au hotărât însă să pună piciorul în prag, și au reușit. Un exemplu: Spania.
Un progres rapid și mare
În 2001, Spania se afla pe locul al 18-lea dintre cele 27 de țări ce fac parte în prezent din UE în ce privește siguranța rutieră, cu 136 de morți la milionul de locuitor. Media UE era atunci 112. După numai un deceniu, în 2011, Spania urcase pe locul 7, cu 45 de morți la milion, sub o medie UE coborâtă și ea la 60 de decese.
Potrivit statisticilor spaniole, reducerea deceselor în accidente rutiere în mediul urban, în Spania, a urmărit o linie descendentă spectaculoasă în primele două decenii ale secolului: dacă în 2002 mureau în accidente în oraș peste 900 de oameni, în 2019 cifra a ajuns la 519.
Iar progresele nu s-au oprit aici, ci par să se fi accelerat: în 2021, au murit pe străzile orașelor spaniole în accidente de circulație 417 persoane, cu 102 mai puține decât în 2019.
Aceste date au fost făcute publice în septembrie 2022 de ministrul de interne spaniol Fernando Grande-Marlaska la Toledo, municipiu cu rezultate din cele mai bune la ridicarea siguranței circulației rutiere. El a menționat de la bun început că datele îmbunătățite, la nivel național, vin după ce la 11 mai 2021 a intrat în vigoare limitarea vitezei maxime la doar 30 km/ oră pe străzile cu o singură bandă pe sens de circulație în toată Spania (marile orașe deja adoptaseră deja asemenea restricții, de câțiva ani).
Scăderea spectaculoasă a accidentelor s-a concretizat într-o reducere cu 34% a deceselor bicicliștilor, 31% în rândul persoanelor în vârstă, 26% în cazul pietonilor și 17% între șoferi.
Mai nou, spaniolii (mai exact, promotorii siguranței rutiere) și-au fixat un obiectiv și mai ambițios, anume „zero victime grave și mortale în orașe în 2030”, iar în afara lor - în 2050.
Date publicate în februarie 2023 de European Road Safety Observatory, o bază de date a UE, arată că orașele spaniole sunt mai sigure din punct de vedere rutier decât altele, din Europa. În vreme ce în UE în medie 40% din accidentele de circulație se produc în orașe, în Spania media este de doar 29%. La nivelul UE, cel mai bine stă la acest capitol Suedia (22%), iar cel mai rău - România (65%).
Motorul schimbării: societatea civilă
Progresul Spaniei în reducerea accidentelor rutiere apare și mai spectaculos cu cât mergem îndărăt în timp. În 1989, nu mai puțin de 9.344 de spanioli mureau în accidente de circulație, față 1.533 în 2021 – o rată de 32 de morți la un milion de locuitori, a patra cea mai coborâtă din Uniunea Europeană.
În 2021, a apărut cartea De la infinit la zero. Așa am reușit, în care diverși autori, sponsorizați de o fundație aliniată la Carta Europeană a Siguranței Rutiere, încearcă să explice cum a reușit Spania să-și îmbunătățească siguranța rutieră în 30 de ani, ajungând „din coada Europei” în avangarda ei.
Carta Europeană a Siguranței Rutiere este o inițiativă a Uniunii Europene, reprezentând cea mai mare platformă referitoare la siguranța rutieră a societății civile. De la înființarea ei în 2004, peste 3.500 de entități publice și private i s-au alăturat, dintre care aproape 1000 sunt din Spania. Partenerul oficial al Cartei în Spania este Fundația Mapfre.
La prezentarea cărții-bilanț din 2021, unul editori, Pere Navarro, a spus că progresul spaniol a fost posibil grație „unor politici de stat desprinse de dezbaterea politică” și a „amplasării victimelor în centrul strategiei siguranței rutiere”.
Potrivit cotidianului El Mundo, printre elementele-cheie ale strategiei au fost implementarea cu succes a sistemului „punctelor” atribuite șoferilor pentru greșeli în trafic; îmbunătățirea rețelei rutiere; instalarea aplicațiilor de siguranță în mașini și încurajarea dialogului dintre asociațiile victimelor accidentelor și ansamblul societății spaniole.
În opinia ministrului de interne Fernando Grande-Marlaska, principalul motor al schimbării a fost tocmai conștientizarea în societate, inclusiv prin eforturile activiștilor, a necesității combaterii mortalității rutiere.
„Legea ciclistă”
Cea mai recentă modificare legislativă spaniolă în ce privește siguranța rutieră a avut loc în septembrie 2022, când a intrat în vigoare legea supranumită „ciclistă”, al cărei obiectiv este în formularea inițiatorilor „ca uciderea sau rănirea cuiva pe șosea să nu rămână nepedepsită”.
Legea își propune să mărească protecția juridică a victimelor accidentelor de circulație, în primul rând a „categoriilor vulnerabile”, ca pietonii și bicicliștii, când sunt victimele „imprudențelor grave” ale vehiculelor motorizate.
În esență, noutatea este că dacă un judecător constată că s-a produs o imprudență gravă, poate iniția procedura penală împotriva șoferului chiar dacă victima nu cere aceasta, explicit. În aceeași logică, ori de câte ori are loc un accident rutier cu răniri sau decese, autoritatea administrativă este obligată să-l aducă la cunoștința autorității juridice.
Schimbările pe drumurile spaniole continuă, iar pașii înapoi nu lipsesc: în ultimii ani, a crescut numărul accidentelor cu implicarea bicicliștilor, iar numărul persoanelor călcate de mașină rămâne mai mare decât în alte țări europene.
Siguranța rutieră în orașe este augmentată în unele cazuri de dorința combaterii schimbărilor climaterice: un exemplu lăudat de guvernanții de la Madrid este al orașului galițian Pontevedra. Urbea cu 83.000 de locuitori s-a declarat aproape integral anul trecut „zonă de circulație redusă”, depășind cerințele Legii Schimbărilor Climaterice și Tranziției Ecologice, care obligă orașele cu peste 50.000 de locuitori să înființeze „zone cu emisii reduse” de la 1 ianuarie 2023.
