Ei propun lozinci pentru a câștiga cât mai rapid voturile, iar prin ele se accentuează mai mult ce nu poate face un președinte decât ce poate face el în mod real într-un stat unde forma de guvernare este parlamentară. Deşi aceste alegeri pe timp de pandemie vor fi mai dificile şi primarii sunt implicaţi în buna lor desfăşurare, spune edilul municipiului Cahul, Nicolae Dandiș.
Europa Liberă: Pentru că a rămas puțin timp până la data de 1 noiembrie, ziua alegerilor prezidențiale, și pe umerii administrației publice locale cade această povară de a organiza bine alegerile, cât de pregătiți sunteți ca acest exercițiu să-l treceți cu brio, exercițiul electoral?
Nicolae Dandiș: „Sarcina pentru a organiza procesul electoral cade pe seama autorităților locale. În acest an, evident, un pic avem alte condiții în care se vor desfășura, mă refer, de fapt, la atitudinea cetățenilor, restricțiile și anumite rigori care trebuie să fie luate în contextul pandemiei. Practic, secțiile de votare sunt aceleași pe care le-am avut în scrutinele anterioare la nivel local, atât la nivelul doi, cât și la nivelul întâi practic sunt create toate structurile, mă refer la componența birourilor, sunt stabilite regulile de pregătire, ceea ce ține de partea cu listele electorale, evident recomandările Comisiei Naționale de Sănătate Publică de a identifica eventual alte locații decât cele din instituțiile de învățământ. Noi din start gândeam acest lucru, din păcate, nu prea am reușit să găsim alte locații care să corespundă, să zicem așa, să putem asigura toate condițiile procesului de votare, practic vom merge pe aceleași secții, însă în comun cu Direcția generală învățământ, cu managerii, cu conducătorii instituției de învățământ vom lua măsuri sporite în ceea ce ține de organizare, de acces, spațiile care vor fi utilizate și, bineînțeles, asigurarea instituțiilor cu dezinfectanți.”
Europa Liberă: Corectitudinea listelor electorale acum nu depinde de administrația publică locală, dar oricum sunt foarte multe reproșuri la adresa Registrului alegătorilor, dar mai bine ca primarul se pare că nimeni nu cunoaște situația cu locuitorii care sunt stabiliți?
Nicolae Dandiș: „Mulți cetățeni își pun întrebări: cum se face că tot numărul populației în țară scade, dar numărul alegătorilor pe liste crește? Și există sigur mai multe explicații: odată ce migrează, cetățenii nu neapărat se scot de la evidență din localitatea de baștină, ei rămân în aceste liste; evident de la an la an crește numărul celor care ating vârsta de 18 ani și obțin acest drept de vot; există evident și decese și localități în care, să zicem așa, sporul natural este pozitiv, avem un anumit tablou. Pentru noi este important ca atunci când sesizăm anumite nereguli în liste, ele să fie sesizate în timp optim către Comisia Electorală sau către Registru pentru a putea face aceste modificări. Și aici există un spațiu larg de conlucrare sau de îmbunătățire a ceea ce numim noi actualizare a bazelor de date, accesul la baze de date și de a putea îmbunătăți modul cum se colectează datele și cum în timp operativ se obțin aceste modificări.
Eu cred că și aici există mult spațiu pentru a îmbunătăți
Atunci când se menționa că există cazuri în care persoane decedate sunt în listă, eu spun că în cazul acesta este vina mai multor instituții, pe de o parte, modul cum este gândit acest soft, pentru că odată emis certificatul de deces, automat numele persoanei respective trebuie să se excludă din acest registru sau timpul în care se operează aceste modificări în baza de date a statului, trebuie să fie discutate mai detaliat și aceste neconformități, nereguli care se cam repetă la fiecare ciclu electoral. Și tot vorbim despre e-guvernare și alte momente, eu cred că și aici există mult spațiu pentru a îmbunătăți. Baza de date ar trebui să poată fi văzută, vizualizată în timp real de autoritățile locale și atunci când un cetățean vine cu domiciliul în localitate, iată noi periodic primim informații, cetățenii care din alte raioane sau alte unități administrative vin și își stabilesc viza de reședință aici, la Cahul, noi ar trebui să vedem în timp real că această persoană imediat a fost inclusă și în Registrul alegătorilor sau că este vorba despre o persoană care se supune impozitării pe anumite aspecte, adică noi lucrul acesta nu-l putem vedea în timp real, deci există alte instituții care se ocupă cu asta și, practic, prin scrisorile și corespondența dintre instituțiile noastre se fac aceste demersuri, dar se întâmplă la o lună, la o săptămână sau la două luni când real se fac aceste modificări, iar noi nu putem să vedem direct.”
Europa Liberă: Competitorii înscriși în cursa prezidențială își amintesc și ei că există administrația publică locală și fac promisiuni inclusiv pentru primării, deși cooperarea s-ar părea că e strâns legată între puterea locală și guvern mai degrabă. De la un președinte, ce așteptări aveți Dvs., primarii?
Nicolae Dandiș: „Președintele, sigur, are o funcție reprezentativă; președintele este cel care are atribuții importante pe domeniul politicii externe și apărare. Evident că noi în activitatea directă a administrației publice locale mai puțin avem interacțiuni pe aceste aspecte directe, pe atribuțiile președintelui, dar președintele poate să vină cu inițiative legislative, președintele trebuie să cunoască realitățile social-economice din fiecare localitate, din țară în ansamblu și atunci când guvernul sau parlamentul, deputații nu lucrează sau, să zicem așa, văd altfel prioritățile, el trebuie să fie acel care sesizează și evident anual când prezintă un raport privind situația în țară, direcțiile de dezvoltare sau prioritățile pentru perioada următoare trebuie să reflecte aceste nevoi.
O prioritate pe care ar trebui să o aibă viitorul președinte trebuie să fie domeniul educației
Eu îmi doresc un președinte pe care să nu-l văd numai la televizor, deci îmi doresc ca președintele să fie mai des în teritoriu, să discute cu factorii de decizie la nivel local, să ajute la promovarea unor proiecte. Și mă refer aici nu numai în raport cu instituțiile statului, dar inclusiv pentru identificarea unei asistențe externe, pentru că funcția și statutul reprezentativ, comunicarea cu misiunile diplomatice, relația cu alte state care sunt prieteni, parteneri, țări donatoare pentru proiecte de dezvoltare a Republicii Moldova, ele sigur se pot reflecta în acțiuni, proiecte concrete la nivel local, inclusiv pe infrastructură sau alte domenii. Deci, modul cum gândești tu această strategie și dădeam exemplul unor colegi că ar putea fi într-adevăr demarate programe naționale cu aplicabilitate, să zicem, dacă nu directă în 900 de primării, ai putea să începi pentru fiecare raion un anumit proiect care poate fi multiplicat în fiecare raion, proiecte care sunt foarte vitale. Aici mă refer și la partea de infrastructură, dar și la proiecte de dezvoltare a resurselor umane și aș spune că o prioritate pe care ar trebui să o aibă viitorul președinte trebuie să fie domeniul educației, că atunci când constatăm sărăcie, lipsa reformelor în anumite domenii, multe din ele sunt rezultatul sau cauzele situației în ansamblu privind educația. Și aici mă refer nu doar de a modifica o literă sau alta într-o lege, mă refer la a regândi sistemul educațional pe calitate.”
Europa Liberă: A revenit în actualitate subiectul ce ține de reforma teritorial-administrativă, ați vorbit că ar fi nevoie ca toate 900 de primării să se modernizeze cu ajutorul banilor veniți și din afară, dar și ceea ce distribuie bugetul. Această reformă teritorial-administrativă ar putea să întrunească consens și să fie aplicată?
Nicolae Dandiș: „Este greu să treacă în parlament o reformă care cu adevărat ar trebui, mai ales în condițiile actualului parlament. Mai mulți dintre deputați, știți, au fost aleși pe circumscripții, iar asta înseamnă că dizolvarea parlamentului pentru ei ar însemna să se întoarcă în teritoriu și să-și caute de lucru prin primăriile și raioanele lor. Ce înseamnă reorganizarea? Asta înseamnă dispariția anumitor instituții sau crearea unor instituții...”
Europa Liberă: De ce e necesară această reformă?
Nicolae Dandiș: „Este necesară pentru o mai bună funcționare a sistemului. Și aici sunt câteva aspecte. Au fost mai multe proiecte, așa-zise proiecte de reformă făcute de diferiți experți, este o înțelegere total diferită a termenului „reformă”. Eu am vorbit cu mai mulți colegi-primari. Noi, ca și autorități locale, inclusiv asociațiile care ne reprezintă, bunăoară, cum este CALM-ul, nu trebuie să așteptăm să ne dea careva experți din afară soluții, desene cum ar trebui să fie redesenat. Nu! Sau cum ne-au trimis recent din partea guvernului o scrisoare prin care ne anunță că s-a creat un grup de lucru și vă solicităm opinii vizavi de această reformă. Eu cred că această reformă trebuie să fie desenată de către autoritățile locale și când spun lucrul acesta, grupul acesta de lucru ar trebui să fie format din oameni cu experiență, cu viziune și cu pregătire în administrație.
Trebuie să facem un efort noi, în primul rând, noi ca primari să ne creăm un grup, să venim cu niște opțiuni, inclusiv să identificăm acele zone de risc sau acele care ar fi sensibile. Nu vorbim acum că cea mai bună variantă este neapărat să tăiem când spunem micșorarea unităților administrative, trebuie sigur de arătat în complex cum acel lucru nu va avea un impact negativ asupra localității. Și aici nu trebuie să avem în vedere neapărat o funcție, că dispare o primărie și înseamnă că nu va mai fi cineva primar, vorbim în complex și de alte instituții care sunt fie structuri ale raioanelor, mă refer la structurile de nivelul doi, mă refer la servicii desconcentrate. Dacă tot vorbim de e-guvernare, într-adevăr sunt multe lucruri care pot fi digitalizate și să nu mai stea câțiva funcționari, birocrați care pe lângă faptul că consumă bani publici sunt inclusiv o sursă ipotetică de corupție și alte momente.”
Europa Liberă: Credeți că în acest mandat pe care îl aveți acum se va produce această reformă teritorial-administrativă?
Eu mi-aș dori ca următoarele alegeri locale să se producă într-un sistem nou
Nicolae Dandiș: „Eu mi-aș dori ca următoarele alegeri locale să se producă într-un sistem nou, deci asta înseamnă că în următorii ani trebuie să fie adoptat de către parlament acest sistem nou de administrație. Timpul curge repede, noi deja avem un an de la alegerile locale din anul trecut și cred că parlamentul acesta, dacă dorește, trebuie să înceapă cel puțin lucrul. Temerea mea este că nu va putea acest parlament adopta o astfel de reformă și nu va putea nu neapărat că nu dorește, dar nici nu știe cum e mai bine.”
Europa Liberă: Politica pe care încearcă să o promoveze unii politicieni pe interior, dar și partenerii din exterior că trebuie să fie direcționate fondurile direct către administrația publică locală, cum o vedeți? Dacă până nu demult se considera că centrul e cel care trebuie să gestioneze fondurile, mijloacele venite din exterior, acum se pășește cu dreptul dacă tot ajutorul, toată asistența vine aici, în teritoriu?
Nicolae Dandiș: „Evident nu pot fi ignorate sau de trecut peste autoritățile centrale. Modul în care se face agreează doar niște reguli generale și aspecte ce țin de garanția unor, nu știu că e vorba despre investiții, că e vorba despre durabilitatea anumitor investiții, în rest, managementul acestor programe, proiecte evident că este de dorit să treacă către autoritățile locale.”
Europa Liberă: De ce?
Nicolae Dandiș: „Pentru că autoritățile în felul acesta vor avea o motivație în plus pentru a-și administra banii și a gândi mai corect prioritățile, capătă experiență și învață. Noi ne-am obișnuit să fim uneori doar beneficiari; beneficiari că ne dă bani cu destinație guvernul, ne dă bani cu destinație și dacă avem un lobby în parlament sau în guvern, pe urmă, dacă se mai ocupă și ei de achiziții, în general e perfect, noi numai ne ducem și constatăm că s-a făcut un lucru frumos. Deci, nu, autoritățile locale doresc să beneficieze de asistență directă, dar, în același timp, toată lumea conștientizează că nu multe autorități locale au capacitatea de a gestiona acești bani. Și atunci, pe de o parte ceri, pe de altă parte, să fii capabil să-i gestionezi. În fiecare caz aparte trebuie de luat decizii, nu să zicem, de mâine, gata, dăm banii la primărie și ei singuri se lămuresc. Nu! De examinat capacitatea autorității locale - poate să gestioneze banii, corect a identificat aceste proiecte necesare?
Pentru că am avut cazuri când primăria a beneficiat de bani mari, dar când întrebai oamenii din localitate, spuneau că mai bine făceau altceva. De aceea, implicarea oamenilor, consultarea, includerea acestor proiecte și aici mă refer la faptul că nu contează că este o localitate mică sau este un oraș mare, trebuie să fie reprezentativ, fiindcă doar în acest fel, oamenii fiind implicați de la prima etapă, vor aprecia investiția, vor aprecia aceste alocări de fonduri, ca pe urmă să nu se vorbească despre faptul că unii dau bani, iar alții culeg meritele. Deci, ei trebuie să fie parte a acestui proces, să vadă că într-adevăr pentru acești bani s-a muncit, s-a lucrat la aceste proiecte și se lucrează la partea de monitorizare, se asigură corectitudinea utilizării banilor și momentele acestea cred că poate pentru noi ca primari sau ca autorități locale înseamnă o bătaie de cap în plus, mai multă alergătură, mai multe griji, dar sunt un proces corect.”
Europa Liberă: Sunteți la al doilea mandat, multă lume zice că observă schimbare aici, în municipiul Cahul. Dar, în general, cum se obține succesul?
Nicolae Dandiș: „Este nevoie de dorință, credință și muncă. Aceste trei ingrediente sunt într-adevăr fundamentul oricărui proiect, indiferent pe ce sector lucrezi, că ești în administrație, că ești în business sau ești în altă sferă, trebuie să-ți placă ceea ce faci, trebuie să te dedici, indiferent de sacrificiile pe care le presupune asta.”
Europa Liberă: Câte investiții ați reușit să atrageți aici, la Cahul?
Nicolae Dandiș: „Proiectele care au fost contractate sau semnate deja pentru banii care lucrează în Cahul sau care trebuie să vină în următorii patru ani sunt aproape de 50 de milioane de euro, un miliard de lei în patru ani pentru municipiul Cahul. Sigur, asta nu rezolvă toate problemele, dar ne va permite să avansăm considerabil și să dezvoltăm proiecte pe care cu resursele proprii sigur că nu le-am fi putut acoperi.”
Europa Liberă: Ce probleme rezolvați cu acești bani?
Nicolae Dandiș: „Sunt proiecte de infrastructură, vorbim despre apă, canalizare, iluminat, reparații de instituții publice, eficiență energetică, dar și proiecte de bună guvernare, asigurarea transparenței în relația cu cetățenii, consolidarea capacităților, politici de susținere a sectorului privat și aici mă refer la programele de startup-uri sau susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, promovarea proiectelor care au capacitate să atragă turiști și, respectiv, iarăși să aducă bani. Și vorbim despre Uniunea Europeană, vorbim despre Germania, vorbim despre Suedia, vorbim despre România, țări care astăzi au un buget considerabil în proiectele care se derulează la Cahul și în următorii ani, evident, pe lângă aceste proiecte, vom atrage și alți bani. Noi, practic, stăm cu ochii pe orice apel de proiecte care se lansează și încercăm să nu treacă niciun apel de proiecte fără ca să depunem o cerere de finanțare, indiferent că este domeniul tineret sau social, sau economic, creștem aceste capacități, mă refer la echipa care să scrie proiecte, investim în instruire. Nu este ușor să motivăm tinerii să rămână aici, trebuie să le dăm aceste oportunități, aceste perspective. Și aceste investiții majore care vin și urmează să vină în următorii ani la Cahul eu mă bucur că sunt un factor important pentru tinerii de aici. Iată, ei văd că într-adevăr aici se schimbă lucrurile în fiecare zi, vin investițiile donatorilor străini și asta înseamnă că văd potențial aici și văd o administrație credibilă.”
