Unul dintre factorii care au condus la apariția unor noi proiecte politice ține de reducerea, de la 4000 la 1000, a numărului de semnături necesare pentru înregistrarea unui partid, reducere decisă acum doi ani de Curtea Constituțională. Un alt factor este cel „extern”, observându-se „o înviorare” în acest sens pe stânga.
În ultimele luni, au fost anunțate mai multe proiecte politice:
- Partidul Statalitate-Gosudarstvennosti (Igor Căldare);
- Mișcarea Alternativa Națională (Ion Ceban);
- Partidul Național Moldovenesc (Dragoș Galbur);
- Proiectul Marianei Durleșteanu, ex-președinta Partidului Legii și Dreptății;
- Proiectul „Alternativa”, al fostului bașcan găgăuz Mihail Formuzal;
- Partidul „Bugeacul Nostru”, lansat în august de Valeri Ianioglo;
- Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), lansată la 6 noiembrie și condusă de Igor Munteanu;
- Revenirea în politică anunțată de fostul democrat, oligarhul fugar Vlad Plahotniuc;
- Liga Orașelor și Comunelor – o inițiativă politică a mai multor primari.
„Agitația este influențată de raportul de forțe de pe scena politică, de faptul că partidul de la guvernare își erodează popularitatea de altădată”, explică în interviul său pentru Europa Liberă analistul politic Nicolae Negru.
Apariția unor proiecte politice noi este condiționată și de alegerile locale, care vor avea loc anul viitor, dar și de eventualitatea unui scrutin parlamentar anticipat.
Potrivit lui Negru, apariția unor noi proiecte pe stânga este dictată de „problemele de imagine” ale Partidului „Șor” și PSRM. Analistul politic însă nu exclude că o parte dintre proiectele politice noi vor juca rolul de partide spoiler, care „apar în preajma alegerilor și dispar ca fluturii după alegeri.”
Nicolae Negru observă că mulți dintre cei care au anunțat proiectele „nu sunt noi în politică”. „Ei au mai fost în politică, în alte partide. Unii nu sunt chiar la prima încercare de a forma partide”, spune Nicolae Negru.
Alte declarații, pe scurt:
Despre proiectele politice din Găgăuzia: Apariția lor e condiționată, cel mai probabil, de alegerile bașcanului care vor avea loc în aprilie, anul viitor, dar nu e de neglijat și contextul destabilizărilor, și dorința unora de a ajunge la alegeri anticipate.
Despre „revenirea” lui Plahotniuc și dacă e mai loc pentru el în ringul politic: Dacă e loc pentru Șor, e loc și pentru Plahotniuc. Nu exclud că intenția lor să fie legată de planurile Rusiei în Republica Moldova. Probabil, ei gândesc că, schimbând guvernarea, vor scăpa de justiție. Nu exclud că vreunul dintre noile proiecte să fie al lui Plahotniuc.
Nu cred că PSRM și Partidul „Șor” vor izbuti să destabilizeze situația și să răstoarne guvernarea...
Despre cum vor evolua sau involua Partidul „Șor”, PCRM și PSRM: În pofida faptului că se investesc foarte mulți bani, cetățenii nu au dat curs pe deplin apelurilor acestor partide. Socialiștii nu merg cu Partidul „Șor” și asta slăbește presiunea pe guvernare. Nu cred că PSRM și Partidul „Șor” vor izbuti să destabilizeze situația și să răstoarne guvernarea, dar asta depinde de cum vor evolua războiul din Ucraina și criza energetică în R. Moldova.
Despre cât de rezistent este monopolul puterii PAS: Nu e atât de puternic cum ar vrea ei să fie și cum cred unii. Intențiile de vot pentru PAS se reduc simțitor. Și partidele pro-europene, și cetățenii sunt raționali și înțeleg că, în această conjunctură, o instabilitate sau alegeri anticipate ar fi o sinucidere pentru R. Moldova.
O schimbare de putere la Chișinău și venirea unor forțe pro-ruse în spatele Ucrainei nu-și dorește nimeni...
Despre eventualitatea unor alegeri anticipate: Cred că nu vor fi alegeri parlamentare anticipate. Europa și SUA vor sprijini, în continuare, R. Moldova. Și nu de aceea că ar merita guvernarea actuală, dar de aceea că o schimbare de putere la Chișinău și venirea unor forțe pro-ruse în spatele Ucrainei nu-și dorește nimeni. Cel care vrea alegeri anticipate acum înseamnă că vrea destabilizare, înseamnă că vrea să se alieze Rusiei.
Despre stagnarea partidelor unioniste: Lipsa unor lideri credibili, carismatici împiedică consolidarea acestor forțe. Foștii lideri s-au compromis sau au fost compromiși. Alții s-au retras. Toți se află acum în așteptarea unui lider nou. Ideile unioniste se conțin în programele partidelor pro-europene. Integrarea europeană și apropierea de România se suprapun în mare măsură. [...] Nu putem ajunge în UE, ocolind România.
