Linkuri accesibilitate

Nicu Popescu: R. Moldova nu face parte din primele preocupări geopolitice și geostrategice nici ale Americii, nici ale Rusiei


Militari ucraineni în regiunea Donețk, 20 aprilie 2021

De mai multe săptămâni, tensiunile au crescut între Kiev şi separatiştii proruşi din estul Ucrainei, în timp ce mai mulţi soldaţi ruşi au fost desfăşuraţi în apropiere. Guvernul ucrainean se arată îngrijorat că Moscova încearcă să-și sporească prezența mare a trupelor și echipamentelor militare în apropierea hotarului de la est. Posibilitatea unei invazii a Rusiei în Ucraina rămâne, pentru moment redusă, sugerează Nicu Popescu, director al programului Europa lărgită la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) și fost ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.

Nicu Popescu: Moldova, între NATO și Rusia
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:10 0:00
Link direct

Europa Liberă: Propun să discutăm despre ceea ce se întâmplă în relația dintre Rusia și Ucraina, din moment ce Federația Rusă își concentrează tot mai multă tehnică și militari la hotarul ruso-ucrainean. Sunt doar simple exerciții militare, așa cum încearcă să spună partea rusă, Moscova, sau am putea să ne așteptăm și la alte „surprize”?

Nicu Popescu: „Evident, nu sunt niște simple exerciții militare. Chiar și simplele exerciții militare, oricum, au loc pentru a trimite anumite semnale politice. Și acest lucru este valabil mai ales în aceste circumstanțe. Această concentrare de trupe rusești la hotarul cu Ucraina fac parte dintr-o serie de presiuni majore asupra Ucrainei, prin care se încearcă, parțial, destabilizarea Ucrainei, parțial, readucerea Ucrainei în procesul de la Minsk, în care Rusia speră să obțină mai multe concesii. În special, în ceea ce privește capacitatea rusiei de a-și fortifica influența în interiorul Ucrainei, în politica internă din Ucraina, prin acest proces de la Minsk. Se mai încearcă presiuni asupra Ucrainei în lumina faptului că autoritățile ucrainene și președintele Zelenski au făcut mai multe acțiuni ostile unor agenți de influență ai Federației Ruse în politica ucraineană, precum Victor Medvedciuk și echipa sa politică, care a fost supus sancțiunilor de autoritățile ucrainene, mai multor canale de televiziune le-au fost retrase licența de către autorități.

Tensiunea crește în estul Ucrainei. Un soldat ucrainean a fost ucis
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:10 0:00

Deci, în contextul tuturor acestor evenimente, Federația Rusă încearcă să exercite presiuni asupra Ucrainei, pentru a-și promova interesele și pentru a constrânge aceste politici ucrainene de minimizare și reducere a influenței ruse în interiorul Ucrainei. Evident, aceste presiuni rusești se fac, indirect, și pe UE, și pe administrația americană, în care se încearcă trimiterea unui semnal, precum că situația din Ucraina se poate deteriora, Rusia poate recurge la acțiuni ostile, inclusiv cu tentă militară, și, prin urmare, se încearcă încurajarea unor presiuni mai mari din partea unor state occidentale asupra Ucrainei, pentru ca aceasta să fie mai deschisă față de unele solicitări ale Federației Ruse în procesul de la Minsk.”

Europa Liberă: Președintele american, Joe Biden, i-a propus o întâlnire, o discuție, l-a invitat la dialog pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Dar această prezență mare a trupelor și echipamente militare ruse în apropierea hotarul cu Ucraina ar trebui să-i facă doar pe liderii din Occident să fie îngrijorați în legătură cu o posibilă izbucnire a unui nou focar major de confruntare armată sau ar trebui să vină aceste îngrijorări și din partea R.Moldova?

Nicu Popescu: „Evident, această situație trebuie să îngrijoreze R. Moldova și cred că o îngrijorează. Referitor la situația din jurul Ucrainei, cred că la această etapă miza acțiunilor Federației Ruse nu este o invazie majoră a Ucrainei, dar, evident, se pot întâmpla incidente, accidente, mici ciocniri și, în acest sens, desigur că situația este foarte periculoasă, chiar dacă nu cred că vom asista la un război tradițional, în care zeci și sute de mii de oameni, militari traversează frontiera unui alt stat într-o agresiune deschisă.

Există riscuri foarte mari pentru securitatea R. Moldova

Cât despre R. Moldova, evident, există riscuri foarte mari pentru securitatea R. Moldova. Evident, orice escaladare a situației dintre Rusia și Ucraina, orice escaladare militară mărește brusc riscul unor acțiuni militare, inclusiv în jurul orașului Odesa, foarte aproape de frontiera cu R. Moldova. Evident, orice potențiale tensiuni din jurul orașului Odesa eventual, pot conecta și prezența militară rusă din Transnistria la acest proces de exercitare a presiunilor asupra Ucrainei. Deci, riscuri există și în orice moment în care Rusia și Ucraina se află într-o stare tensionată, este absolut clar că și situația din R. Moldova, din raioanele de est ale R. Moldova, imediat devine mai intensă, inclusiv prin prisma capacității Federației Ruse de a proiecta anumite activități ostile Ucrainei de pe teritoriul R. Moldova, și în special regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Credeți că dialogul bun pe care încearcă să-l aibă Kievul și Tbilisi cu Alianța Nord-Atlantică ar face Rusia să fie și mai înfuriată și din aceste considerente ar putea să-și argumenteze această prezență militară la hotarul cu Ucraina?

Nicu Popescu: „În planul dialogului dintre Ucraina și NATO, în special, atunci când ne uităm la procesul de aderare al Ucrainei și Georgiei la NATO, adevărul e că nu s-au schimbat multe lucruri, pe acest făgaș, din 2008. Atunci, înaintea de războiul din Georgia, formal, Alianța Nord-Atlantică, a promis că Ucraina și Georgia vor adera la NATO, dar, în același timp, a refuzar oferirea Ucrainei și Georgiei a așa-numitului Plan de acțiuni privind aderarea la NATO și, din 2008, nimic nu s-a schimbat. Nici Ucraina, nici Georgia nu au primit acest plan de acțiuni, dar, teoretic, pe hârtie, se presupune că acest state într-un anumit moment pot adera la NATO. În realitate, însă, este absolut clar că majoritatea absolută a statelor membre NATO, inclusiv SUA, nu își doresc sau nu prea văd cum Georgia sau Ucraina ar putea adera la NATO în viitorul previzibil, în condițiile în care, evident, există factorul rus care constrânge această perspectivă. Există teama că Federația Rusă, în cazul unei extinderi NATO spre Ucraina și Georgia, evident, poate recurge la noi războaie, există această înțelegere, dar și în condițiile în care atât Georgia, cât și Ucraina, desigur, mai au foarte mult de lucru în planul reformelor interne. Deci, în acest sens, pe subiectul NATO, parametrii problemei nu s-au schimbat în ultimele luni sau în ultimii ani. Contextul în care operează în ultimul deceniu Ucraina și Georgia nu s-a schimbat în ultimul deceniu și anume această neschimbare a contextului înseamnă că NATO nu se ocupă serios de procesul de integrare, de potențială integrare a Ucrainei și Georgiei în rândurile Alianței Nord-Atlantice.”

Europa Liberă: Vocea cărei țări este mai hotărâtoare când e vorba de Marea Neagră, a Rusiei, a Turciei, a cărei țări?

Nicu Popescu: „Marile puteri au o voce destul de puternică în tot ce ține de securitatea în zona Mării Negre. Este vorba și de Rusia, și de Turcia, dar este vorba și de SUA, care au capacitate de proiectare a influenței militare în această zonă. Evident, există și infrastructura americană din România. România și Bulgaria sunt și ele membre NATO, nu doar Turcia. În acest sens, tot ce ține de securitatea Mării Negre, este un subiect în care și rușii, și turcii, și americanii dar și alte state NATO au o voce foarte grea în aceste discuții și evoluții.”

Europa Liberă: Dar R. Moldova cu cine discută cum să-și asigure și ea securitatea în această regiune?

Nicu Popescu: „Evident, R. Moldova, fiind un stat neutru, un stat cu o capacitate militară foarte redusă, un stat care, în pofida neutralității sale, a evitat aprofundarea unor alianțe sau parteneriate mai puternice în domeniul securității și apărării cu alte state, nu prea are parteneri pe care poate miza decât în plan diplomatic, în cazul unor escaladări, și, în acest sens, prin neutralitatea sa, Moldova a ales să gestioneze aceste probleme singură, prin propriile capacități, dar vedem că aceste capacități ale R. Moldova sunt foarte reduse, pentru că de zeci de ani nu s-a investit suficient nici în modernizarea armatei, nici în fortificarea sectorului de securitate, a serviciilor speciale, și în acest sens, Moldova are foarte mult de lucru în această direcție, pentru a avea o capacitate minimă de protejare a propriilor interese și a propriei securități. Și faptul că R. Moldova nu face parte nici UE, nici din NATO, evident că micșorează capacitatea R.Moldova de a miza pe alte țări, în cazul unor situații tensionate. În același timp, nu vreau să dramatizăm, pentru că nu cred că în următoarele săptămâni sau luni vom asista la un război de anvergură în regiunea noastră și, în acest sens, nu cred că R. Moldova, în următoarele luni, va fi pusă în fața unor dileme de ordin militar, dar, în același timp, această criză trebuie să ne aducă aminte că factorul militar mai rămâne prezent în geopolitica regională și Moldova are nevoie de capacități minime de a-și apăra propriul teritoriu, inclusiv prin investiții în modernizarea armatei.”

Europa Liberă: Ați putea anticipa, totuși, dacă, eventual, cei doi lideri, de la Casa Albă și de la Kremlin, discută, pe agenda lor se va regăsi și conflictul transnistrean, situația din R. Moldova sau e prea mică Moldova ca să ajungă pe agenda marilor puteri?

Nicu Popescu: „R. Moldova, cu siguranță, nu face parte din primele preocupări geopolitice și geostrategice nici ale Americii, nici ale Rusiei, deci Moldova, în funcție de contextul politic de la chișinău sau în contextul relațiilor ruso-americane sau ruso-europene, apare sau, uneori, dispare de pe agendă. Agenda ruso-americană este dominată de problemele de stabilitate strategică și, mai ales, reducerea armamentului de distrugere în masă. În acest sens, președintele Biden a semnalat clar că își dorește dialogul cu Federația Rusă, în primul rând reducerea capacităților nucleare ale ambelor state. În al doilea rând este subiectul tensiunilor din Ucraina. În al treilea rând, poate chiar înaintea Ucrainei, un subiect spinos și foarte delicat ține de ingerința și implicarea Federației Ruse în anumite procese electorale din SUA, dar și atacurile cibernetice asupra unor instituții de stat din SUA. La această etapă, cam acestea ar fi cele trei subiecte majore pe care SUA și FR intenționează să le discute și să negocieze. Dar, pe lângă acestea, există și subiecte ceva mai puțin prioritare, dar care au toate șansele să fie discutate dacă vom asista la o reuniune între Biden și Putin în următoarele luni și printre aceste subiecte, evident, se numără și Iranul, și situația din Siria, și situația din R. Moldova, eventual, stabilitatea din zona Mării Negre, dar și zona Mării Baltice. Deci, în momentul când acești doi lideri se vor întâlni, spectrul de întrebări poate include și R. Moldova, dar, la această etapă, nu cred că situația din R. Moldova nu are un grad de urgență care ar presupune discuția imediată a situației de la noi între aceste două puteri.”

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG