Șeful diplomației moldovene, Nicu Popescu, a salutat inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, care a propus luni revizuirea tratatelor europene, astfel încât să devină posibilă și crearea unei „comunități politice europene” care ar putea include Ucraina, Georgia sau Moldova.
„Orice inițiativă care ne va permite, în paralel cu făgașul tradițional, să fortificăm legătura cu UE, este binevenită”, a spus Popescu marți, 10 mai, în timpul unei conferințe la Chișinău, organizată de IPRE si Chatham House, la care a participat și ambasadorul UE Janis Mazeiks.
R. Moldova și-ar dori însă ca inițiativa Macron să însoțească, nu să excludă procesul normal de aderare, pentru care a optat atunci când a depus, pe 4 martie, cerere de primire în UE.
„Cu siguranță noi vrem, insistăm și sperăm să mergem și să avansăm pe făgașul tradițional de aderare la UE, în care noi vrem și ne vom mișca spre uniunea existență, conform parcursului standard: candidat, implementarea acquis, dialog”, a spus Popescu.
Președintele francez și-a anunțat inițiativa în timpul uni discurs rostit luni, în Parlamentul European, unde a prezentat raportul procesului de un an de consultări privind eventuala amendare a tratatelor de bază europene. Cu această ocazie și-a prezentat și inițiativa Comunității politice europene, o anti-cameră pentru țările care așteaptă statutul de țări candidate sau aderarea, un loc de dialog între aceste state și cele membre în Uniunea Europeană, care ar putea cuprinde și țări ieșite din UE, ca Marea Britanie.
Macron a spus că „aspirația legitimă” a Ucrainei, „ca și a Moldovei și Georgiei, de a adera la Uniunea Europeană, ne invită să ne regândim geografia și organizarea continentului”.
Imediat după invazia rusă în Ucraina, Kiev-ul a depus cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană, urmat la scurt timp de R. Moldova și Georgia.
Șeful diplomației moldovene a mai spus că Chișinăul și-a coordonat poziția față de inițiativa Macron cu Kiev-ul, care este de aceeași părere: o sprijinim, dacă nu înlocuiește procedura tradițională de aderare. Iar la sfârșitul acestei săptămâni, Popescu și omologul său ucrainean Dmytro Kuleba vor fi prezenți la o reuniune a miniștrilor de externe din grupul principalelor șapte democrații industrializate G7, unde speră să afle mai multe detalii despre noua inițiativă.
Reuniunea G7 este programată în Germania, pe coasta Mării Baltice, între 12 și 14 mai.
„Credem că este o inițiativă care ne va permite să dezvoltăm noi canale de integrare în spațiul valoric european”, a mai afirmat Nicu Popescu.
Vorbind la aceeași conferință marți seara de la Chișinău, ambasadorul european în R. Moldova, Janis Mazeiks, a spus că autoritățile moldovene au trimis rapid răspunsurile la primul chestionar de evaluare, iar cât timp așteaptă răspunsurile la al doilea, comisia lucrează accelerat la elaborarea opiniei:
„Nu avem perioada exactă de timp referitoare la prezentarea opiniilor, dar ne așteptăm ca asta să se întâmple înainte de summit-ul Consiliului European din iunie”, a spus ambasadorul.
Treisprezece dintre cele 27 de ţări UE se opun în principiu unei revizuiri a tratatelor de bază, așa cum se precizează într-un text postat luni pe Twitter de Suedia, care este unul dintre semnatari, alături de Polonia, România, Finlanda, Danemarca, Malta, Cehia, Slovenia, Bulgaria, Croaţia şi cele trei ţări baltice (Estonia, Letonia şi Lituania). „Avem deja o Europă funcţională, aşa cum arată pandemia de Covid-19 şi răspunsul la invazia rusă a Ucrainei şi nu trebuie să ne grăbim să facem reforme instituţionale”, se arată în scrisoare.
România a mai spus prin ministerul ei de externe că prioritățile cetățenilor europeni ar fi altele, iar intrarea acum a Uniunii într-un proces complicat de revizuire a tratatelor ar afecta capacitatea ei de a răspunde rapid la aceste preocupări.
Experții de la București consultați de Serviciul românesc al postului nostru de radio văd în inițiativa lui Macron o încercare de a ține Ucraina vreme îndelungată într-o anticameră a UE. Franța nu au fi interesată „să includă Ucraina într-o UE care, dacă nu modifică tratatele, i-ar oferi aceleași drepturi acordate României, Poloniei, Cehiei după integrare”. „Parisul dorește anumite formule care să pună aceste țări într-un al treilea cerc. Asta ne arată intenția de găsi formule paralele față de UE”, a spus Ștefan Popescu, doctor în istoria relațiilor internaționale de la București.
