Igor Dodon, candidatul independent sprijinit de PSRM, continuă să fie favorizat masiv de trei posturi de televiziune din cele zece monitorizate, în timp ce, pe aceleași canale, Maia Sandu, candidata PAS, a fost mai mult menționată în știri de alt gen decât cele privind prioritățile electorale ale candidaților, în majoritatea cazurilor cu conotație negativă.
Iar televiziunile, în R. Moldova, pot încă influența preferințele electoratului, este de părere directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu.
Nadine Gogu: „Al patrulea raport ne oferă aceleași rezultate cu rapoartele precedente și concluzia e că avem câteva posturi de televiziune, mai exact, patru, care reflectă incorect această campanie electorală, favorizând anumiți concurenți electorali, pe de o parte, și defavorizându-i pe alții.”
Europa Liberă: Dar cum se manifestă acest tratament diferențiat la care faceți trimitere, despre care vorbiți?
Nadine Gogu: „Constatam în rapoartele noastre un tratament diferențiat al concurenților electorali. Când ziceam „tratament diferențiat”, aveam în vedere că despre unii concurenți electorali sunt foarte multe știri care prezintă obiectivele lor electorale, efectiv merg prin raioane și reporterii, din câte vedem noi, și revin ulterior cu materiale despre întâlnirile electorale ale candidaților respectivi. În unele zile au fost chiar și câte două știri despre prioritățile electorale ale unui candidat, în timp ce alți concurenți sunt deseori menționați în informația de context care este inclusă la finalul știrilor despre un concurent. Se menționează că mai concurează în această campanie prezidențială încă șapte candidați și sunt date numele lor.
Deci, iată așa metodă de reflectare au găsit unele dintre redacții și, din câte observăm, acest lucru nu îl observă și Consiliul Audiovizualului, care ar trebui să stea cu ochii pe toți radiodifuzorii și să vadă care și cum reflectă campania.”
Europa Liberă: Dar în acest context, cum vă explicați viziunea diferită a autorității audiovizualului și cea pe care o prezentați la Centrul pentru Jurnalism Independent, pentru că Consiliul Audiovizualului într-o recentă ședință susținea că lucrurile sunt, citez, „în limita normalității”? Văd că Dvs. constatați o altă realitate.
Nadine Gogu: „E greu de înțeles ce au avut în vedere când au zis „limita normalității” în condițiile în care la aceeași ședință atunci când s-a făcut prezentarea rezultatelor monitorizării Consiliului Audiovizualului, ei au folosit și expresii de genul „favorizare evidențiată”.
Să constați „normalitate” , după mine, e bizar.
Deci despre unele posturi de televiziune s-a vorbit că au favorizat evidențiat pe un candidat sau altul, ceea ce înseamnă că au constatat abateri și în raportul Consiliului Audiovizualului. Și atunci, să constați „normalitate” în aceste condiții, după mine, e bizar. Există anumite prevederi și în cod, dar există și în Codul electoral, apropo și în Regulamentul de reflectare a alegerilor, care spun foarte clar că mass-media atunci când se angajează să reflecte campania electorală trebuie să-i trateze pe toți candidații în alegeri corect, echidistant, echilibrat.
Să ofere acces egal pentru toți concurenții, să fie corecți față de toți și atunci asta înseamnă comportament sau reflectare corectă.
Adică să ofere acces egal pentru toți concurenții, să fie corecți față de toți și atunci asta înseamnă comportament sau reflectare corectă. Să fie oamenii, telespectatorii, acei care după ce văd toată informația care este livrată să fie în măsură să decidă care candidat corespunde mai mult intereselor lor și pe care vor să-l voteze. În cazul în care vine o instituție media și le spune: „Acesta-i rău sau celălalt îi bun, pentru că...” și vine cu tot arsenalul pe care îl are la dispoziție să demonstreze că unu-i bun sau altu-i rău, asta deja e o problemă, după mine. Și dacă vorbim de știri, pentru că multă lume se informează din știri, seara se uită la televizor, televizorul încă este sursa pe care o preferă majoritatea cetățenilor de la noi atunci când vor să se informeze și ei seara, ținând cont că e campanie electorală, ar dori să vadă de pe ecrane mai multă informație despre acei opt candidați care sunt înregistrați în cursa respectivă din anul acesta. Și ei nu o văd.
Văd multă informație despre unul și informație sumară sau chiar deloc despre alții, care sunt doar menționați. Și aici aș face o paranteză, atunci când se monitorizează, indiferent că monitorizare o face Consiliul Audiovizualului sau organizațiile din societatea civilă, monitorii măsoară secundele când sunt menționați sau sunt citați, direct sau indirect, anumiți actori care sunt relevanți monitorizării. Și dacă acești concurenți electorali sunt menționați în coada știrii despre un candidat, că ei tot sunt în această cursă electorală și pretind la fotoliul de șef al statului, ei vor apărea ulterior că au fost prezenți la postul respectiv cu secunde mai puține, pentru că, dacă ne uităm iarăși calupul de secunde care revin unui candidat și altuia, se vede cine este favorizat și cine este defavorizat. Dar ei cumva figurează și în aceste rezultate sau grafice care vor fi ulterior lansate se va vedea că ei au fost prezenți, dar despre ei doar s-a vorbit foarte neutru, ei nu au avut acces, ei nu au vorbit, ei nu au putut să fie prezenți în știrile de la postul respectiv pentru a vorbi despre ceea ce propun ei în cazul în care ajung în funcția de șef de stat.”
Europa Liberă: Deci, corect înțeleg, instituțiile de presă care fac partizanat politic au învățat oarecum să se plieze tehnic la aceste monitorizări, astfel încât cel puțin în secunde, cel puțin tehnic să pară corecți?
Nadine Gogu: „Ar putea fi și asta, dar nu putem spune cu certitudine că așa este. Ei ar putea să facă o știre despre un anumit concurent și ulterior să-i menționeze, mai departe e treaba monitorilor sau a celor care monitorizează ca să se uite în profunzime și să facă o analiză nu doar cantitativă, dar și calitativă, ca să includă în rezultate toate aceste detalii care sunt importante, pentru că mă refeream la acel exemplu: un post de televiziune timp de o săptămână a avut zilnic știri doar despre un singur candidat electoral, știri de campanie, mergeau și reflectau campania, ceilalți n-au apărut în știri de campanie deloc, au fost doar menționați.
E o metodă, o găselniță, dacă vreți, probabil din partea și a media, dar în cazul acesta Consiliul Audiovizualului ar trebui să atragă atenția, fiindcă în cazul acesta nu este oferit acces tuturor candidaților.”
Europa Liberă: Dna Gogu, din punctul Dvs. de vedere, cât de eficientă este această politică a mai multor instituții de a favoriza doar anumiți candidați? Chiar pot și devin credibili pentru alegători, susținând masiv doar un candidat, doar un concurent electoral?
Posturile de televiziune încă sunt în topul preferințelor cetățenilor și încă avem un procent destul de mare de populație care au încredere în mass-media.
Nadine Gogu: „Posturile de televiziune încă sunt în topul preferințelor cetățenilor și încă avem un procent destul de mare de populație care au încredere în mass-media. Deci, dacă se uită la televizor, ei cred în ceea ce văd acolo și, respectiv, da, dacă în toată ziua omului o să-i spui, după principiul picăturii chinezești, o să-i spui că acesta-i negru, iar celălalt îi alb, el o să-și creeze o imagine și o să acționeze ulterior ținând cont și de imaginea care i-a fost zi de zi furnizată și băgată în creier.”
Europa Liberă: Centrul pentru Jurnalism Independent săptămâna trecută a lansat un raport în care a analizat inclusiv comportamentul jurnaliștilor și al instituțiilor de presă, al unora dintre instituțiile de presă pe rețeaua de socializare Facebook. De ce a fost nevoie să includeți și această platformă în monitorizările dvs.?
Nadine Gogu: „Ne-am uitat să vedem care este comportamentul pe rețele și cum sunt utilizate aceste rețele de către cinci instituții media și de către 15 jurnaliști care tot sunt de la aceste instituții și am constatat că jurnaliștii mai puțin stau pe rețele pentru a promova anumite știri pe care le fac despre concurenții electorali.
Mă refer acum, în special, la concurenți, pentru că e vorba de campanie, în media însă se implică mai mult și dintre aceste cinci instituții pe care noi le-am monitorizat, au fost foarte multe postări analizate, am văzut că două instituții masiv s-au implicat, au postat foarte mult și marea majoritate a postărilor lor erau întru susținerea unui candidat. Și concluzia e că s-au abătut de la regulile deontologice, de la principiile deontologice și s-au lansat în promovarea acestor concurenți electorali, ceea ce nu este bine.
Prin intermediul acestor rețele, media targetează un anumit public pentru a-l face să voteze un candidat sau altul.
Noi atunci când am zis că ar fi bine să monitorizăm și rețelele sociale, ne-am gândit că acum foarte multă lume citește știrile pe rețelele sociale, vedem cum în orice an crește vertiginos audiența acestor rețele. Respectiv, oamenii, dacă au acces la rețele, nu doar în fața laptopului pot citi aceste informații, dar și de pe telefoane. Sigur că toți acei care știu cum funcționează internetul, rețelele sociale încearcă să capitalizeze și să ajungă la cât mai multă lume și, iată, ne-am convins o dată în plus că, într-adevăr, prin intermediul acestor rețele, media targetează un anumit public pentru a-l face să voteze un candidat sau altul.”
Europa Liberă: Dna Gogu, a rămas mai puțin de o săptămână până la scrutinul electoral pentru funcția de președinte. În calitatea Dvs. de om care veghează felul în care jurnaliștii reflectă această campanie și informează alegătorii, ce mesaje ați avea pentru oameni, pentru alegători?
Nadine Gogu: „Mesajul ar fi ca să vizioneze nu doar un singur post de televiziune, cel puțin câteva posturi de televiziune atunci când încearcă să obțină informație despre concurenții electorali, astfel încât să-și creeze un tablou mai complet și să afle mult mai multe lucruri de la câteva posturi și să poată vota informați într-un final.”
