Linkuri accesibilitate

Nikita Hrușciov, John Kennedy și „criza rachetelor” din 1962 (II)


Președintele Statelor Unite, John F. Kennedy, ieșind din biserica Saint Stephen Martyr din Washington, unde a participat la slujbă, pe 28 octombrie 1962, cu câteva ore înainte de oferta liderului sovietic Nikita Hrușciov de a retrage rachetele sovietice din Cuba.

La 24 octombrie a fost atins apogeul crizei cubaneze. Navele militare americane au închis accesul în apele din jurul Cubei. În ședința Consiliului de Securitate secretarul general ad-interim al ONU, U Tan, a chemat la soluționarea pașnică a crizei.

Și tot atunci, la un apel la pace al Lordului Bertrand Russel, Hrușciov răspundea că nu va lua nici o decizie irațională și că nu se va lăsa provocat de acțiunile „nejustificate” ale Statelor Unite ale Americii. El promitea să facă tot ce se putea pentru a nu admite izbucnirea unui război. În opinia sa, era necesară o întâlnire la vârf sovieto-americană pentru a înlătura pericolul unui război nuclear.

A doua zi, la New York delegatul american Stivenson a prezentat la Consiliul de Securitate probe fotografice ale amplasării rachetelor sovietice în Cuba. Reprezentatul URSS, Zorin, le-a taxat imediat ca „falsuri”. În seara aceleiași zile, ca un gest demonstrativ, Hrușciov a ținut să fie văzut la concertul orchestrei cubaneze „Bokukos”, invitate în capitala sovietică.

U Tan și-a asumat rolul de intermediat între Washington și Moscova. Când Hrușciov a acceptat propunerea acestuia ca navele sovietice în drum spre Cuba să nu intre în zona de „carantină” americană, iar Kennedy a promis să excludă orice contact cu navele URSS, lumea a răsuflat mai ușurată. După acest pas, reprezentanții celor două supraputeri urmau să poarte un dialog, intermediat de același U Tan.

N. Hrusciov și secretarul general al ONU, U Thann, la Ialta, 28 august 1962
N. Hrusciov și secretarul general al ONU, U Thann, la Ialta, 28 august 1962

La 27 octombrie Hrușciov i-a propus lui Kennedy să retragă „mijloacele aflate” în Cuba, iar SUA – „mijloacele lor similare” din Turcia. Totodată, de la tribuna ONU cele două supraputeri trebuiau să dea asigurările solemne că vor respecta întru totul intangibilitatea teritorială și suveranitatea Turciei și Cubei.

Kennedy a salutat inițiativa lui Hrușciov, insistând asupra încetării neamânate a lucrărilor pe platformele cu rachete din Cuba și scoaterea lor din uz, sub controlul ONU. Ulterior, prin negocieri, problema cubaneză trebuia să-și găsească o abordare acceptabilă pentru toate părțile interesate.

Data „octombrie 1962” pictată pe o rachetă sovietică dezactivată, expusă la un muzeu al relicvelor Războiului Rece de la fortăreața Cabana din capitala cubaneză Havana, pe 26 august 2012
Data „octombrie 1962” pictată pe o rachetă sovietică dezactivată, expusă la un muzeu al relicvelor Războiului Rece de la fortăreața Cabana din capitala cubaneză Havana, pe 26 august 2012

Într-un ultim mesaj către Kennedy, din 28 octombrie, Hrușciov anunța că suplimentar la ordinul dat de a stopa toate lucrările pe platformele de amplasare a rachetelor în Cuba, Guvernul sovietic a dispus demontarea armelor, pe care americanii le numeau „ofensive”, și expedierea lor înapoi, în URSS.

Kennedy a găsit cuvinte de apreciere pentru contribuția lui Hrușciov și pentru eforturile „lăudabile” ale lui U Tan la depășirea crizei și păstrarea păcii. Ca o lecție învățată în urma crizei rachetelor, cei doi lideri, de la Casa Albă și de la Kremlin, se angajau să coopereze în viitor la diminuarea pericolului escaladării nucleare.

  • 16x9 Image

    Gheorghe Cojocaru

    Istoric, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei,  din 1998, comenator politic la radio Europa Liberă. Autorul volumului „Cominternul și originile moldovenismului”(Chișinău, 2009), bazat pe documente inedite despre rădăcinile sovietice ale „moldovenismului”.

Previous Next

XS
SM
MD
LG